Teatre, cinematografe, muzee, biblioteci, edituri, concerte, festivaluri, târguri de carte, toate au fost afectate în acest an de pandemia de coronavirus, peste tot în lume.

Actori, dansatori, scriitori, cântăreţi, precum şi echipele din spatele fiecărui artist au sperat că vor putea interacţiona din nou, direct, cu publicul, cât mai curând.

Spectacolul de teatru, filmul, muzica, dansul, expoziţiile, cărţile au trecut toate în online, ca un medicament pentru milioanele de oameni izolaţi în case sau carantinaţi din cauza virusului SARS-CoV-2.

În 2020, în online a fost un multi-festival cultural veritabil: poveşti pentru copii, piese de teatru, tururi virtuale în expoziţii, lansări de cărţi, dezbateri pe idei şi concepte prin platformele digitale, dorinţa oamenilor de a interacţiona fiind mai mare ca oricând în condiţiile de distanţare socială strictă impuse de autorităţi.
 

România a intrat în lockdown la mijlocul lunii martie, iar tot domeniul cultural "şi-a ţinut răsuflarea", cu speranţa că pandemia va trece repede. Nu a fost aşa.

Starea de urgenţă şi pandemia au schimbat, fără voie, ritmul de zi cu zi, iar în acele zile, şi cu măsurile impuse de autorităţi, fiecare s-a adaptat noii realităţi. La acel moment, totul a devenit mai mult despre copii, despre familie, despre casă, despre a citi şi a asculta muzică, dar şi despre speranţă, viitor, încredere şi mai ales sănătate. Viaţa fiecăruia a început să se deruleze pe alte coordonate, iar de la sălile pline de spectatori artiştii au trecut la live-uri pe reţelele de socializare, concerte "în garaj" sau chiar în propriile case. Asta şi pentru a-şi ocupa timpul, dar şi ca să îşi ţină fanii aproape până când vor avea din nou posibilitatea să urce pe scenă.
 

"Am descoperit jocuri de familie - Monopoly sau Alias", povestea, în aprilie, pentru AGERPRES, Călin Goia de la Voltaj. "Nu vreau să îmi fure tableta sau telefonul frumuseţea primăverii" - afirma Bodo de la Proconsul. "Recuperăm din timpul petrecut pe drumuri" - era replica lui Teo Boar la "starea de urgenţă". "Eu cred întotdeauna că omul are posibilităţi nenumărate de vindecare" - aprecia Mihai Pocorschi. "S-a schimbat lumea şi cred că este mai mult timp pentru suflet" - era concluzia lui Miţă - Mihai Georgescu de la Bere Gratis. Pentru toţi, distanţarea socială era ceva nou şi, cumva, apăsător.

O lună mai târziu, artiştii erau tot departe de spectatori. "Nu există act artistic serios fără contactul real cu publicul", sublinia la acea vreme Gabi "Guriţă" Nicolau de la Compact B. "Nu aş putea spune că omul fără artă este precum omul fără apă, dar este un lucru neplăcut lipsa contactului cu publicul", afirma Călin Pop de la Celelalte Cuvinte. "Nu ştiu realmente cum se va termina, dar este o criză pentru toată lumea", concluziona Andrei Păunescu.
 

În 2020, trebuia să concerteze la Bucureşti, pentru prima oară, Celine Dion. "Celine Dion Courage World Tour", care era aşteptat să ajungă pe Arena Naţională pe 25 iulie, a fost însă reprogramat pentru anul viitor. Cum de altfel au fost anulate sau reprogramate pentru 2021 multe concerte şi festivaluri de muzică, de film, de teatru, de dans.

Online-ul a mai "îndulcit", în prima parte a anului, amarul provocat de pandemie. Teatrele au difuzat săptămânal înregistrări cu piese din repertoriul propriu, muzeele au oferit tururi virtuale sau au prezentat exponate rare, multe concerte au fost redifuzate pe YouTube sau pe Facebook, platformele de comunicare online au fost pline de "oferte" pentru toate gusturile şi pentru toate categoriile de public. Însă pierderile financiare s-au simţit mai mult ca oricând.

Spre exemplu, editurile din România au fost afectate drastic, în acest an, de pandemia de COVID-19, anularea evenimentelor din industria cărţii reflectându-se în scăderea, în medie, cu aproximativ 50% a vânzărilor. În ciuda adoptării soluţiei vânzărilor online, precum şi a deschiderii librăriilor după restricţiile impuse în primăvară de starea de urgenţă, pierderile înregistrate de edituri au rămas semnificative. Într-o estimare optimistă, abia în 12 - 18 luni s-ar putea reveni la vânzările de anul trecut, scăderea urmând să fie echilibrată de vânzări cu tiraje reduse şi cu amânarea unor titluri.
 

Din mai, majoritatea muzeelor s-au redeschis. A fost o gură de oxigen. Regulile de vizitare au rămas însă stricte şi în starea de alertă - grupuri mici de persoane, timp de vizitare redus, culoare de intrare şi de ieşire. Chiar şi aşa, în Bucureşti, de pildă, muzeele au resimţit din plin, în această vară, efectele generate de pandemia de coronavirus. Deşi s-au redeschis la finalul stării de urgenţă, nu au putut recupera prea mult din numărul vizitatorilor care le treceau pragul în anii trecuţi. Cu puţine excepţii, cel mult 40% din numărul celor prezenţi cu un an în urmă au vizitat muzeele bucureştene după redeschidere, în ciuda ofertei deosebit de atractive.

În vară, însă, multe din activităţile culturale s-au putut desfăşura în aer liber - filme, muzică, teatru, dans, târguri şi expoziţii.

Pe 20 iunie apărea deja în Monitorul Oficial un ordin comun al miniştrilor Culturii şi Sănătăţii privind măsurile de prevenire a contaminării cu SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea desfăşurării activităţilor în condiţii de siguranţă sanitară în domeniul culturii. Au fost reglementate atunci repetiţiile spectacolelor şi concertelor în spaţiul închis fără public. Expoziţiile temporare de artă şi design, precum cele de pictură, desen, sculptură, design, instalaţii, artă new media, artă interactivă, performance, video, puteau fi organizate în spaţii convenţionale precum muzee, galerii sau cluburi de artă, biblioteci, dar şi în spaţii alternative, în aer liber, în hale sau vechi spaţii industriale, spaţii private, pavilioane.

Din septembrie, au fost elaborate scenarii de redeschidere a spaţiilor de spectacole - funcţionarea sălilor la 50% din capacitate, cu distanţare între locurile vândute pentru spectatori şi mască obligatorie sau, în funcţie de incidenţa cazurilor de coronavirus la mia de locuitori, raportată la 14 zile, într-o anumită localitate, chiar închiderea totală. Totul depindea de evoluţia cazurilor de infectare în rândul populaţiei. Şi, după numai o lună, multe săli de teatru sau concerte din ţară au început să se închidă din nou, cazurile de COVID-19 în rândul populaţiei crescând de la o săptămână la alta.
 

Cum pandemia a devenit o constantă în viaţa fiecărui român, în toamnă mai mulţi actori de la Teatrul Naţional din Bucureşti s-au înscris voluntari la call center-ul Direcţiei de Sănătate Publică pentru a da o mână de ajutor angajaţilor DSP în a răspunde apelurilor cetăţenilor. "Trăim nişte vremuri cumplite şi atunci noi, ăştia care suntem sănătoşi şi pe baricade, să fim în linia întâi şi să dăm un exemplu că se poate trece cu o atitudine mai pozitivă peste greutăţi. Noi, actorii, asta putem face cât teatrele sunt închise", afirma, atunci, actriţa Ileana Olteanu.

Pentru că pierderile financiare din domeniul cultural au fost mari, în noiembrie, peste 90 de artişti români i-au adresat o scrisoare deschisă premierului de la acea vreme Ludovic Orban, în care solicitau includerea artiştilor în schema de ajutor de stat pentru a veni în sprijinul sectorului cultural. Ei subliniau că "existenţa sectorului cultural depinde nu doar de organizatorii de evenimente, ci mai ales de artişti". Printre semnatarii scrisorii deschise s-au numărat Adda, Anda Adam, Andreea Bănică, Antonia, Bella Santiago, Bere Gratis, Carla's Dreams, Cargo, Compact, Connect-R, Delia, Direcţia 5, DJ Project, Etno, Florin Ristei, Holograf, Horia Brenciu, Inna, Iris - Cristi Minculescu, Jo, Kempes, Lora, Loredana, Matteo, Paula Seling, Puya, Ro-Mania, Roxen, Ruby, Smiley, Spike, Ştefan Bănică, Tavi Clonda, The Motans, Trooper, Vama, Voltaj, Vunk, 3 Sud Est. Guvernul, prin vocea vicepremierului de atunci Raluca Turcan, a dat asigurări că schema de ajutor de stat pentru cultură va fi definitivată tot cu sprijinul artiştilor.

Şi cum anul nu ar fi fost destul de trist din cauza pandemiei de coronavirus, în 2020 ne-au părăsit şi nume importante din cultura românească: actorii Draga Olteanu Matei, Vladimir Găitan, Carmen Galin, Ştefan Sileanu, Şerban Celea, regizorul Mircea Mureşan, antropologul Vintilă Mihăilescu, cântăreţul şi compozitorul Dan Andrei Aldea, muzicologul Grigore Constantinescu, dirijorul Camil Marinescu, pictorul Vladimir Zamfirescu, istoricul Ion Bulei, academicianul Emilian Popescu, criticul literar Radu Călin Cristea şi jurnaliştii Cristina Ţopescu şi Octavian Andronic.
 

Chiar şi în condiţii de pandemie, domeniul cultural românesc a rămas, în 2020, apreciat pe plan internaţional.

Proiectul românesc "Ambulanţa pentru monumente" a fost laureat la gala online a Premiilor Europene pentru Patrimoniul Cultural "Europa Nostra 2020", fiind desemnat câştigător al categoriei "Educaţie, formare şi conştientizare în domeniul patrimoniului" şi al Premiului Publicului - decernat în urma voturilor a peste 12.000 de cetăţeni europeni. "Ambulanţa pentru monumente", un proiect iniţiat în 2016 de Asociaţia Monumentum şi dezvoltat de o serie de organizaţii existente sau nou create din domeniul patrimoniului cu activitate independentă în mai multe regiuni ale României, este destinat salvării unor monumente aflate în mare pericol, prin intervenţii de urgenţă de calitate şi implicarea comunităţii. Proiectul este susţinut şi de prinţul Charles.
 

O veste bună a primit şi cinematografia românească pe final de 2020 - "colectiv", în regia lui Alexander Nanau, a fost desemnat cel mai bun documentar la Premiile Academiei Europene de Film, în cadrul unei ceremonii desfăşurate tot online, din cauza pandemiei de coronavirus. De altfel, "colectiv" este şi propunerea României la Premiile Oscar 2021, în secţiunea "Cel mai bun lungmetraj internaţional", anterior numită "Cel mai bun film străin". Este prima oară când un documentar este propunerea României în cursa pentru premiile Academiei Americane de Film. AGERPRES/(autor: Andreea Rotaru, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)