Pandemia de Covid -19 a avut un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, printre cele mai afectate sectoare fiind Horeca şi cel al serviciilor pentru populaţie, iar la polul opus, construcţiile, IT şi comerţul online.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Peste o treime (37%) dintre companiile din România şi-au întrerupt total sau parţial activitatea după declararea stării de urgenţă pe fondul pandemiei de coronavirus, potrivit unui studiu realizat de PwC România în martie, în timp ce 20% dintre firme şi-au restrâns activitatea.

Şomajul tehnic, programul flexibil de muncă "Kurzarbeit", programul de susţinere a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România - IMM Ivest sunt câteva dintre măsurile luate de autorităţi pentru a sprijini companiile şi angajaţii afectaţi de criza sanitară, dar şi cele care au reuşit să limiteze efectele pandemiei.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri şi profitabilitatea firmelor, pandemia de Covid-19 a avut un impact negativ pe câteva sectoare, susţine Florin Jianu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Vorbim în principal de industrie şi servicii, cu precădere pe zona serviciilor, acolo unde intră şi Horeca şi alte domenii cu privire la servicii pentru populaţie, de exemplu locuri de joacă, activităţi de igienă şi aşa mai departe. Industria a avut şi ea un uşor recul în această perioadă. Comerţul şi construcţiile au fost pe creştere, cu precădere pentru comerţul online. Comerţul clasic a avut şi el o perioadă foarte scurtă de scădere în perioada de lockdown după care şi-a revenit", a declarat preşedintele CNIPMMR pentru AGERPRES.

Referitor la locurile de muncă, datele INS arată că şomajul a ajuns la 5,3%, în creştere de la 4,5-4,7%, cât era înainte de pandemie.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

"Nu este o creştere alarmantă în acest moment. Poate cu un minus pentru categoria de vârstă 15-24 ani, unde şomajul este la aproximativ la 20%. Unul din cinci tineri cu vârste înte 15 şi 24 de ani nu lucrează în prezent. Vorbim totuşi despre cea mai dinamică şi cea mai plină de energie categorie de vârstă, de angajaţi (15-24 ani). Dacă ne uităm după 25 de ani, rata şomajului este mai mică.", a subliniat preşedintele CNIPMMR.

În opinia sa, şomajul nu reflectă o creştere îngrijorătoare, potrivit datelor oficiale, ca urmare a intervenţiilor destul de rapide ale mediului public cu privire la păstrarea angajaţilor: şomajul tehnic, programul flexibil de muncă "Kurzarbeit" pentru susţinerea a 41,5% din salariu.

Totodată, ca efect a încetinirii activităţii în economie, s-a înregistrat un recul atât pe partea de înmatriculări de firme, cât şi pe partea de închideri.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"În mod normal ai un număr ridicat de firme care intră în economie şi un număr ridicat de firme care ies din economie. Acum lucrurile s-au suspendat şi pe partea de înmatriculări, dar şi pe partea de închideri de firme. Activitatea nu a fost atât de intensă în economie. (...) În ceea ce priveşte înscrierea de firme, avem un recul destul de puternic, respectiv 27%. Dacă, într-o jumătate de an, în mod normal, aveam undeva spre 100.000 de firme, acum avem 70.000 - 80.000 de firme, un recul de aproximativ de 25%, o scădere în ceea ce priveşte înscrierea de noi firme. De altfel, aceste date statistice ne dau şi răspunsurile: avem din nou nevoie de un nou program de susţinere a start-up-urilor în economie pentru că ai nevoie de noi oameni, cu energie, cu încredere, care să intre din nou în sfera antreprenoriatului şi să rebalansăm acest recul al înmatriculărilor. ", a explicat Florin Jianu,

Preşedintele CNIPMMR a subliniat că, dacă ne uităm la închiderea de firme, dizolvările, suspendările "avem o scădere de peste 20%".

"Dacă ne uităm la radieri, în prima jumătate a anului avem un recul de 60%. Se radiau aproximativ 78.000 de firme la jumătatea anului, ca să avem un reper clar, iar în 2020 s-au radiat 32.000 de firme.", a explicat Jianu.

În opinia sa, cele mai importante programe de intervenţie, care au avut cel mai mare impact sunt şomajul tehnic, munca flexibilă, IMM Invest, şi măsura care se referă la capitalul de lucru.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Au mai fost câteva măsuri administrative de tipul suspendării plăţii datoriilor, amânarea. Acum, până anul viitor, fiecare întreprinzător îşi poate realiza un plan de conformare pentru a-şi plăti datoriile acumulate în perioada anterioară. Şi la nivel european au fost cam aceleaşi tipuri de intervenţii, diferenţa a fost că alte ţări le-au făcut cu o viteză mult mai mare: mă refer cu precădere la ceea ce au însemnat granturile de capital de lucru - Germania, Franţa, Italia, Spania au dat bani mult mai rapid. Dacă vorbim de şomajul tehnic, a ajutat, pentru că altfel s-ar fi pierdut foarte multe locuri de muncă. Au fost sectoare întregi care au fost în lockdown. Şi acum sunt sectoare precum Horeca, restaurantele care sunt închise. Dacă nu ar fi existat acest şomaj tehnic, oamenii ar fi ajuns în şomaj.", a mai spus preşedintele CNIPMMR.

Cu ocazia lansării Cartei Albe a IMM-urilor, Florin Jianu a afirmat că jumătate dintre întreprinderile mici şi mijlocii din România şi-au redus activitatea în acest an, ca urmare a pandemiei de coronavirus, iar o treime dintre ele au trimis salariaţii în şomaj tehnic.

Potrivit acestuia, dacă în 2019, principalele probleme ale firmelor mici şi mijlocii erau cele privind angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, debirocraţia, inflaţia, în acest an lucrurile s-au schimbat, iar pe primul loc este incertitudinea cu privire la evoluţiile viitoare, scăderea cererii interne şi suspendarea temporară a activităţii din cauza Covid.

Jumătate dintre IMM-uri şi-au redus activitatea, 38% sunt la aceiaşi parametri şi doar 13% şi-au amplificat-o anul acesta.

O treime dintre firme au trimis salariaţii în şomaj tehnic, 22% au amânat plata impozitelor şi 14% pe cea a chiriilor, 11% au luat credite prin IMM Invest, 10% au amânat plata utilităţilor şi 7% plata creditelor către bănci.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Ceea ce este îmbucurător este că a scăzut numărul celor care se autofinanţează, aceasta şi ca urmare a instrumentelor de tip muncă flexibilă, capital de lucru, somaj tehnic", a adăugat Jianu.

În alt element pozitiv este că patru din zece antreprenori susţin că vor să acceseze fonduri europene, pondere în creştere faţă de trei din zece anul trecut.

"Ca noutăţi, constatăm ca oportunităţi faptul că 9 din 10 IMM-uri au computer şi laptop şi lucrează digital, pentru prima oară am inclus şi social media să vedem câţi întreprinzători folosesc social media, iar răspunsul este 4 din 10. În continuare cei care au site propriu sunt la un nivel scăzut, ceea ce arată o nevoie de investiţii în această zonă", a mai spus reprezentantul IMM-urilor.


Al doilea val al pandemiei a afectat în principal sectorul firmelor mici şi mijlocii

Sectorul IMM a fost unul dintre cele mai afectate sectoare de criza Covid-19, atât în România, cât şi la nivel global.

Al doilea val al pandemiei de Covid şi noile restricţii impuse de autorităţi au afectat şi mai puternic economia românească, în principal sectorul IMM-urilor, acolo unde problemele financiare s-au acutizat. Astfel, 58% dintre reprezentanţii companiilor, chestionate într-un nou barometru Sierra Quadrant & Frames, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni, 22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidităţi şi numai 12% au la dispoziţie finanţare pentru un termen mai mare de patru luni..

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Luna noiembrie a adus o accentuare a problemelor din economia românească, pe fondul dificultăţilor generate de pandemie. Scăderea vânzărilor, accentuarea blocajului financiar şi, în general, contracţia la nivel de business şi consum au influenţat în mod semnificativ finanţele companiilor, mai ales a celor mici şi mijlocii.

În acest context, cei mai mulţi dintre cei chestionaţi au declarat că au ajuns în această situaţie ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) şi accesului limitat la finanţarea bancară (8%). Totodată, 5% dintre manageri au indicat alte cauze.

Totodată, 21% din totalul oamenilor de afaceri intervievaţi au afirmat că au apelat la procedura de amânare a plăţii taxelor la stat, dar cei mai mulţi (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spaţii de lucru, transport, reducerea facturilor la utilităţi, funcţionarea birourilor etc.), în timp ce 27% şi-au schimbat politica de preţ, iar 9% au recurs la optimizarea schemelor de personal. Doar 2% au menţionat alte soluţii.

Barometrul privind starea economiei, efectuat de compania de consultanţă Frames şi Sierra Quadrant, a fost realizat în perioada 10 - 15 noiembrie 2020, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Măsuri şi instrumente de limitare a efectelor Covid-19 asupra mediului de afaceri

Autorităţile au luat o serie de măsuri astfel încât să se asigure păstrarea locurilor de muncă pentru salariaţii care activau în industriile puternic afectate de restricţiile impuse în contextul pandemiei. Printre măsurile luate sunt programul IMM Invest, plata şomajului tehnic de către Guvern, plata indemnizaţiei de 41,5% din salariul brut pentru reluarea activităţii angajaţilor care au fost în şomaj tehnic, avantaje fiscale precum suspendarea obligaţiei de plată a unor taxe, bonificaţii la plata impozitelor şi altele.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Programul IMM Invest ajunsese la finalul lunii noiembrie la 23.000 de credite şi 16 miliarde de lei infuzie de capital în sectorul IMM, la patru luni de când a fost acordată prima garanţie de Fondul Naţional de Garantare. "Este aproape 1,6% din PIB şi arată practic rolul multiplicator pe care garanţia îl are pentru economie.", declara directorul general al FNGCIMM, Dumitru Nancu.

Pe lângă programul IMM Invest, aflat în derulare la nivel naţional, se regăseşte în cadrul Planului de investiţii şi relansare economică, un alt program de sprijin, pentru creditarea companiilor cu o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei pentru capital de lucru şi investiţii. În cadrul programului IMM Leasing, se oferă garanţii pentru leasingul financiar acordat IMM-urilor cu scopul de a achiziţiona echipamente necesare derulării activităţii. Alte programe de garantare sunt IMM Factor, Agro Invest.

Guvernul României a anunţat la 1 iulie 2020 planul de relansare economică, construit în jurul sumelor alocate României de Comisia Europeană sub formă de asistenţă pentru redresarea societăţilor comerciale şi pentru ieşirea din criză. Planul arată viziunea Guvernului cu privire la modul în care efectele pandemiei de COVID-19 pot fi depăşite prin sprijinirea celor mai afectate sectoare. Bugetul european alocat va putea fi, însă, accesat de societăţile vizate doar pe baza unor proiecte concrete şi a unor planuri de afaceri pe termen lung, susţin specialiştii Deloitte.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Dincolo de aceste măsuri, ceea ce este cu adevărat important pentru IMM-uri este faptul că, pentru prima dată, Guvernul României îşi stabileşte ca prioritate digitalizarea IMM-urilor şi decide acordarea unor granturi pentru agenţii economici în vederea automatizării fluxurilor economice şi a educaţiei digitale a angajaţilor, susţin experţii Deloitte.

Astfel, sumele prevăzute în planul anunţat de Guvern nu vor putea fi accesate fără un plan de afaceri solid, realizat pe termen lung, astfel că este esenţial ca IMM-urile să gândească proiecte concrete de accesare a fondurilor, să decidă cu privire la investiţiile pe care le urmăresc, să identifice fluxurile economice care pot fi automatizate şi să îşi facă un plan de dezvoltare profesională a salariaţilor. Totodată, societăţile trebuie să îşi evalueze îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru accesarea ajutorului de stat.

Comisia Europeană a aprobat în august schema de ajutor de stat în valoare de 935 milioane euro pentru acordarea de granturi IMM-urilor afectate de pandemia COVID-19, sprijin ce va fi finanţat prin intermediul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020. Valoarea totală a granturilor ce vor fi acordate IMM este de 1 miliard euro, sumă ce include şi contribuţia de la bugetul de stat şi cofinanţarea asigurată de beneficiari. Măsura se va adresa întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) care îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare şi unor întreprinderi mari legate de IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma epidemiei de coronavirus. Scopul schemei este să furnizeze lichidităţi întreprinderilor respective, permiţându-le astfel să îşi continue activităţile, să înceapă să investească şi să îşi păstreze forţa de muncă.

Tot în august, Guvernul a reglementat printr-o ordonanţă de urgenţă aşa-numita "muncă flexibilă" (programul flexibil de muncă "Kurzarbeit"), prin care angajatorii companiilor afectate de restricţiile din pandemie pot reduce programul de lucru al salariaţilor cu maxim 50% din timpul de lucru contractat, iar angajaţii pot primi de la stat o indemnizaţie în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut din contract şi salariul brut aferent orelor de muncă prestate în programul redus.

Măsuri, încă din perioada stării de urgenţă

Guvernul a decis să majoreze plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri cu 5 miliarde de lei, anunţa premierul Ludovic Orban în 19 martie.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

"Am decis, prin ordonanţă de urgenţă, să majorăm plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri prin intermediul Fondului de garantare. Majorarea plafonului am putut să o facem în primă fază cu 5 miliarde (de lei - n.r.). Suntem pregătiţi să majorăm acest plafon cu încă 5 miliarde dacă e necesar şi, de asemenea, dacă va fi necesar, să ne ducem până la o majorare cu 15 miliarde a plafonului de garantare. Practic, garantăm credite pentru investiţii şi pentru asigurarea capitalului de lucru. Dobânda pentru ambele produse este subvenţionată în proporţie de 100%. De asemenea, garanţia funcţionează pentru 90% din credite în cazul creditelor până într-un milion şi garanţia va fi de 50% penru creditele de este un milion", declara Orban la acea dată.

Totodată, la sfârşitul lunii martie Ministerul Economiei anunţa măsuri pe perioada stării de urgenţă pentru beneficiarii programelor naţionale derulate. Astfel, Ministerul Economiei a adoptat, prin Ordin al Ministrului publicat în Monitorul Oficial, măsuri pe perioada stării de urgenţă, care vin în sprijinul IMM-urilor beneficiare ale programelor naţionale destinate înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii derulate de minister.

Reprezentanţii Ministerului Economiei făceau referire la programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii 'Start-up Nation - România, ediţiile 2017 şi 2018', la programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţa, ediţiile 2017 şi 2018, precum şi la programul naţional multianual de microindustrializare, ediţiile 2017 şi 2018.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

"Lucrăm în continuare pentru a găsi cele mai eficiente măsuri pentru mediul de afaceri românesc, gândindu-ne permanent şi la ce va urma după această criză. Este necesară o relaxare fiscală pentru companii în această perioadă, de aceea, am propus aceste măsuri economice concrete pentru beneficiarii programelor noastre care sunt afectaţi de criza generată de noul coronavirus. Economia va trebui restartată, resetată şi adaptată noilor cerinţe. Suntem în dialog permanent cu reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru a minimiza efectele negative cauzate de criza pandemică", declara Virgil-Daniel Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Vicepremierul Raluca Turcan anunţa în 16 aprilie că, după încetarea stării de urgenţă va fi lansat "un al doilea pachet" de măsuri pentru repornirea economiei, după ce Guvernul rectificase bugetul de stat direcţionând fonduri pentru lupta împotriva epidemiei de COVID-19.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Potrivit Ralucăi Turcan, pentru susţinerea schemei de ajutor de stat pentru IMM, bugetul Ministerului Finanţelor Publice urma să fie suplimentat cu 200 milioane lei, iar peste 3 miliarde de lei vor trece în Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

În 28 aprilie, portalul www.imminvest.ro a fost deschis pentru aplicanţi la ora 9:00, iar după 30 de minute peste 6.200 de utilizatori erau înregistraţi în diferite etape de înscriere în aplicaţie, în timp ce peste 2.600 de aplicanţi finalizaseră cu succes înscrierea, informa Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

De asemenea, la finalul lunii aprilie, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, anunţa că bugetul de sprijin şi intervenţie din fonduri europene destinat IMM-urilor este de circa un miliard de euro, după o serie de negocieri derulate cu Comisia Europeană care au permis dublarea acestuia.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

"Am avut o serie de negocieri pe care le-am derulat cu Comisia Europeană pentru a avea un buget cât mai mare pentru intervenţia şi sprijinul de care au nevoie IMM-urile în această perioadă. Vestea cea bună este că, deşi am pornit în negocieri cu un buget de aproximativ 500 de milioane de euro, astăzi am dublat această sumă şi am ajuns ca acest buget de sprijin şi intervenţie pentru IMM-uri să fie în jur de 1 miliard de euro.", a spus Boloş.

Tot la finalul lunii aprilie, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş anunţa că propunerea de buget pentru IMM-urile din România în următoarea perioadă de programare este de 3 miliarde de euro, iar scopul este ca finalul anului să ne prindă cu programele operaţionale negociate, astfel încât, după aprobarea regulamentului financiar al Comisiei Europene, să fie doar o chestiune de timp pentru emiterea deciziei de aprobare a acestora.

În 5 mai, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Banca Românească anunţau acordarea primului credit de investiţii în valoare de 1,48 milioane de lei şi prima linie de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, de 1,1 milioane de lei, în cadrul Programului IMM Invest România.

În iunie, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM Invest, care prevede pentru acest an un plafon total de 30 miliarde lei al garanţiilor de stat ce pot fi acordate pentru obţinerea de credite de către aceste firme.

Totodată, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei declara că mediul de afaceri va interacţiona cu autorităţile statului doar online, iar firmele care nu vor reuşi să facă faţă digitalizării şi inteligenţei artificiale vor dispărea din piaţă.

În iulie, Guvernul a adoptat forma finală, prin ordonanţă de urgenţă, a noului program IMM Leasing, precum şi schema de garantare a accesului la credite pentru capital de lucru şi investiţii pentru companiile mari.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

De asemenea, Guvernul a aprobat, printr-un memorandum, un nou produs, IMM Factor, privind garantarea instrumentelor de plată în relaţiile comerciale dintre comercianţi.

Potrivit unui proiect de Ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice, plafonul total al garanţiilor ce pot fi acordate în programul IMM Invest va creşte la 20 de miliarde de lei, de la 15 miliarde de lei în prezent, iar beneficiarii programului nu vor mai fi obligaţi să păstreze personalul până la sfârşitul anului în curs. Instituţia preciza că a obţinut acordul Comisiei Europene pentru aceste schimbări în schema de ajutor de stat în data de 7 august.

În 27 august, Comisia Europeană anunţa că a aprobat schema de ajutor de stat în valoare de 4,521 miliarde de lei (935 milioane de euro) introdusă de România pentru a susţine companiile afectate de pandemia de coronavirus. Acest suport va lua forma unor granturi directe pentru capital de lucru şi investiţii productive şi va fi cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la finalul lunii octombrie, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competitivitate 2014 - 2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

Legea prevede ca, în contextul crizei provocate de pandemie, să beneficieze de microgranturi pentru capital de lucru şi alţi profesionişti care desfăşoară profesii liberale, pe lângă PFA-uri şi ONG-uri cu activitate economică.

Totodată, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, anunţa în noiembrie că IMM Invest este cel mai de succes program, după ce plafonul de 15 miliarde de lei garanţii a fost epuizat şi apoi crescut la 20 de miliarde de lei şi va fi majorat din nou la nevoie.

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene în noiembrie, Guvernul urmăreşte modificarea criteriilor de selecţie pentru acordarea granturilor către IMM-uri, astfel încât mai multe firme să poată beneficia de aceşti bani. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)