Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că susţine în mod categoric un guvern politic, pentru că cel tehnocrat a fost "dezastruos", menţionând că şi-ar dori un Executiv de centru-dreapta.

"Eu doresc o stabilitate politică şi un guvern de centru-dreapta, care va aplica politici publice prin care investitorii, antreprenorii şi angajaţii vor avea predictibilitate în primul rând şi pot face proiecţii pe termen mediu pe termen lung. Cel mai important lucru este să existe o creştere economică şi o stabilitate economică", a afirmat liderul UDMR.

El a mai susţinut că una dintre principalele probleme o reprezintă faptul că cetăţenii nu au încredere în instituţiile statului. Potrivit lui Kelemen Hunor, statul se uită la cetăţeni "ca la nişte criminali care încă n-au fost prinşi".

Totodată, preşedintele UDMR i-a îndemnat pe cetăţeni să îşi exercite dreptul de vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

"Mergeţi la vot! Frica nu este un bun sfetnic, cum nici supărarea nu este un bun sfetnic. Înţeleg supărarea oamenilor, dar acolo, în momentul votului, în acele câteva minute din secţia de votare, nu există niciun risc, niciun pericol dacă respectăm regulile. Şi acest lucru se vede după 27 septembrie - situaţia nu s-a înrăutăţit fundamental din cauza votului", a susţinut Kelemen Hunor.


AGERPRES: Câţi senatori şi câţi deputaţi credeţi că va obţine UDMR după alegerile din 6 decembrie?

Kelemen Hunor: Dacă mergem pe ceea ce s-a întâmplat în trecut, atunci o reprezentare proporţională este un rezultat bun, acest lucru înseamnă că undeva între 6 şi 7 să fie procentul în Parlamentul României. În cazul nostru, aceasta ar însemna 30 de parlamentari, 30 şi ceva Asta ar fi un rezultat bun. În acest moment avem 30 de parlamentari - 21 la Cameră, 9 în Senat. Şi asta înseamnă o reprezentare proporţională. Asta este tradiţia, asta este experienţa noastră - că o reprezentare proporţională este posibilă, este de dorit şi sunt convins că se va întâmpla. Dacă reuşim să facem o mobilizare foarte bună, atunci sigur această cifră ar putea creşte cu unul - două mandate. Aici nu e vorba despre o explozie de mandate. Dar, în cazul nostru, cam aceasta este cifra de reprezentare procentuală, proporţională.

Foto: (c)   RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care sunt proiectele cu care vreţi să convingeţi electoratul maghiar?

Kelemen Hunor: Sunt două pachete mari şi ambele pachete pot fi descrise în jurul termenului de siguranţă. Oamenii au nevoie, în cazul nostru comunitatea maghiară, de certitudinea că instituţiile şi tot ceea ce înseamnă păstrarea identităţii etnice, culturale, lingvistice, nu va fi afectată. Pentru că asta este dorinţa: să ne păstrăm identitatea noastră etnică, lingvistică, culturală, etnică. Şi pentru asta milităm de 30 de ani. Asta rămâne în continuare un deziderat important. Pe de altă parte, vorbim de siguranţa zilei de mâine, siguranţa locurilor de muncă, siguranţa veniturilor, asta presupune o economie sustenabilă, o economie care va avea o creştere în fiecare an bugetar, dar înseamnă şi siguranţă în ceea ce priveşte sănătatea fiecărui cetăţean. Oamenii sunt interesaţi de aceste lucruri oriunde mergem, orice întrebare primim, aceste întrebări se învârt în jurul acestor chestiuni şi este de înţeles.

Acum câteva zile, am avut o discuţie cu o cunoştinţă a mea care are o afacere mică, are vreo 40 de angajaţi, şi mi-a zis: "Dacă mă îmbolnăvesc, 99,6 % scap, fiindcă la categoria de vârstă din care fac parte, cam ăsta este procentul de însănătoşire. Dar, dacă nu sunt ajutat, dacă nu există o gândire din punct de vedere economic, fiscal, bugetar de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii, închid afacerea, 40 de familii rămân fără venituri. Şi nu pot să deschid peste un an sau doi dacă am făcut disponibilizări şi nu mai am loc pe piaţă". Deci, din acest punct de vedere, şi dacă vorbim de antreprenori şi dacă vorbim de angajaţi, toţi aşteaptă o politică fiscală şi economică predictibilă. Şi trebuie să găsim acele politici publice prin care putem susţine economic, în primul rând întreprinderile mici şi mijlocii.

Noi de aceea am propus prin programul nostru mai multe măsuri prin care aceste întreprinderi mici şi mijlocii pot fi susţinute, prin care locurile de muncă pot fi păstrate. Bineînţeles, după aceea, investiţii mari în infrastructură mare, în agricultură, în industria de prelucrare, în industria alimentară, fiindcă acolo există posibilităţi uriaşe şi putem să reducem şi din vulnerabilităţile României, să nu fim expuşi la import permanent pentru produsele care ajung în magazine. De aceea, noi suntem convinşi că economic trebuie să ne mişcăm foarte repede. Vom avea posibilitatea, şi de la bugetul naţional şi de la bugetul Uniunii Europene, să susţinem aceste necesităţi şi, bineînţeles, dacă există o creştere economică, atunci şi prin această criză care a fost generată sau a fost accelerată de pandemie putem trece mult mai uşor. Şi asta presupune o stabilitate politică, presupune o gândire pe termen mediu şi oarecare curaj din partea actorilor politici. Cam acestea sunt aşteptările oamenilor. Asta am văzut şi asta asta am susţinut în această campanie.

AGERPRES: Unde vă vedeţi după alegeri? La putere sau în opoziţie?

Kelemen Hunor: În politică fiecare doreşte să-şi pună în aplicare programul politic în întregime sau parţial şi, dincolo de Legislativ, să aibă posibilitatea, prin pârghiile puterii executive, să pună în aplicare acest program. De aceea nu trebuie să ne ruşinăm, nu trebuie să ne facem că nu înţelegem, este o parte esenţială a politicului de a exercita puterea. Sigur, nu în orice condiţii, nu ai această posibilitate permanent, există alternanţă la putere. Noi am fost ultima dată la guvernare în 2014 foarte puţin, în guvernul condus de Victor Ponta, şi de atunci nu suntem la guvernare. Dacă va exista posiblitatea să contribuim la stabilitatea politică şi la tot ce se poate face printr-o stabilitate politică pe termen mediu, atunci vom asuma această responsabilitate.

Dar în acest moment mi-e greu să spun ce se va întâmpla după alegeri, fiindcă nu putem influenţa cum vor vota oameni, ce partide vor fi acolo, în ce procentaj vor intra în Parlament. Dar nu am negat, nu vom nega niciodată că mijloacele puterii executive sunt importante şi pentru noi şi pentru orice alt partid politic - ăsta este un lucru logic şi firesc în politică. Eu doresc o stabilitate politică şi un guvern de centru-dreapta care va aplica politici publice prin care investitorii, antreprenorii şi angajaţii vor avea predictibilitate în primul rând şi pot face proiecţii pe termen mediu pe termen lung. Cel mai important lucru este să existe o creştere economică şi o stabilitate economică.

Foto: (c)   RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care sunt condiţiile la care nu veţi renunţa, dacă vi se va cere sprijinul pentru formarea unei majorităţi?

Kelemen Hunor: Nu putem transmite condiţiile înainte de alegeri şi oricum nu prin presă. Avem un program politic foarte foarte clar şi dacă un program de guvernare şi o echipă de guvernare şi o majoritate va reuşi să răspundă la aceste aşteptări legate de locuri de muncă, de creşterea economică, de siguranţa cetăţeanului în ceea ce priveşte existenţa şi, în plus, va pune în aplicare legislaţia legată de protejarea minorităţilor etnice, atunci sigur că se poate ajunge la un consens. Dar în acest moment alte condiţii şi oricum înainte de alegeri, nu mi se pare firesc să enunţăm şi să aruncăm pe piaţă.

AGERPRES: Aţi avut discuţii în această perioadă cu cei de la PNL? Dar cu USR PLUS?

Kelemen Hunor: Eu am avut discuţii aproape cu toată lumea, nu neg acest lucru. Nu e nimic rău. Am discutat şi cu Ludovic Orban în acest an, de mai multe ori, şi în campanie am discutat de câteva ori. Avem colaborări în Transilvania, multe autorităţi locale. Am discutat, la un moment dat, despre proiectul "Fără penali în funcţii publice" al celor de la USR, cu Dan Barna. Am discutat şi cu liderii PSD mai demult, în aceste zile nu am discutat - de două trei săptămâni nu am mai discutat. Deci astfel de discuţii există, dar despre formarea unei majorităţi după alegeri nu am discutat cu nimeni fiindcă prima data trebuie să trecem hopul alegerilor.

Foto: (c)   RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Alianţa USR PLUS a anunţat că îl susţine pe Dacian Cioloş ca premier, PNL - pe Ludovic Orban. Va merge UDMR la consultările de la Cotroceni cu un nume de premier sau îl va susţine pe unul dintre cei doi? Pe care?

Kelemen Hunor: Dacă vom fi invitaţi, atunci vom răspunde invitaţiei şi vom spune acolo ceea ce credem noi, când vom afla numele. Aşa că "va veni" cu Cioloş sau cu Orban mi se pare că, în acest moment, mai mult din strategia de campanie electorală putem discuta din partea celor două formaţiuni politice. Un lucru este clar: cel car va avea mai multe mandate va avea şansa şi responsabilitatea de a da prim-ministrul şi de a forma Guvernul. De aici putem pleca mai departe. Acum, sigur, despre nume nu vom discuta astăzi, fiindcă nu suntem în competiţie nici cu unii, nici cu alţii.

AGERPRES: Guvern tehnocrat sau guvern politic, care credeţi că ar fi mai benefic pentru România, în această situaţie de criză?

Kelemen Hunor: Guvern politic, absolut! Tehnocrat în nici un caz! Am avut un guvern tehnocrat, a fost dezastruos. Un guvern tehnocrat nu are o responsabilitate politică şi într-o astfel de perioadă, într-o astfel de situaţie în care ne aflăm noi, nu am susţine şi n-aş recomanda nimănui să susţină un guvern de tehnocraţi. De aceea facem alegeri parlamentare - să existe o responsabilitate politică, o asumare politică şi, bineînţeles, o răspundere politică.

AGERPRES: Dacă veţi fi invitat să faceţi parte din viitorul guvern, ce ministere şi-ar dori UDMR să coordoneze?

Kelemen Hunor: Nu am discutat acest lucru. Este prematur să discutăm. Am văzut şi eu speculaţii care se bazează pe nişte date din trecut, nu au nicio bază reală, nu am discutat nici măcar cu colegii mei.

Foto: (c)   RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cât de mult vă ajută, din punct de vedere electoral, vizita în judeţul Mureş a ministrului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, Peter Szijjarto?

Kelemen Hunor: Iniţial era vorba să vină acum vreo 3 - 4 săptămâni dar, din motive obiective, n-a putut şi a venit pe 2 decembrie. Avem o colaborare bună cu Guvernul Ungariei şi am avut susţinerea politică şi morală de fiecare dată când au fost alegeri, fără să se implice în politica internă a ţării noastre. Aşa cum a declarat şi Peter Szijjarto: nu doreşte şi nu se implică în politica internă, dar şi el consideră că este bine să existe o reprezentare puternică în Parlamentul României a comunităţii maghiare. Şi această susţinere politică şi morală este importantă şi, sigur, nu e prima dată, nu e ultima dată când o astfel de susţinere există, aşa cum şi România susţine minorităţile româneşti în afara graniţelor, inclusiv în alegeri din diferite ţări din jurul României. Este un lucru absolut firesc în secolul XXI.

AGERPRES: Cum apreciaţi acum, la finalul acestei legislaturi, situaţia proiectelor UDMR? Cu ce proiecte veţi veni în următorul Legislativ?

Kelemen Hunor: Am avut multe proiecte care au fost aprobate. Pana la urmă nici nu contează câte iniţiezi, fiindcă sunt foarte mulţi care iniţiază proiecte peste proiecte şi nu trece niciun proiect prin cele două Camere şi nu ajunge în Monitorul Oficial. Or noi, Slavă Domnului, avem multe proiecte aprobate: şi în domeniul sanitar, şi în domeniul învăţământului, inclusiv finanţarea creşelor din bugetul de stat, ceea ce era o necesitate uriaşă, şi multe alte proiecte în zona socială, în zona de infrastructură şi economică. O statistică a proiectelor există pe site-ul nostru. În continuare vom merge cu proiecte care vizează aceste aspecte şi inclusiv dezvoltarea de infrastructura mare în zonele din Transilvania Vom avea proiecte legate de susţinerea IMM-urilor - lucru pe care îl consider extrem de important - plus în agricultură, în industria alimentară. În aceste zone vom avea multe iniţiative şi multe proiecte în noul Parlament.

AGERPRES: Am ajuns la finalul mandatului actualului Parlament. Aţi semnalat la un moment dat lipsa unui dialog între Legislativ şi Guvern. Vă menţineţi această părere? În acest context, ce aşteptaţi de la viitoarea guvernare?

Kelemen Hunor: Cultura politică trebuie susţinută, dezvoltată la noi în continuare, fiindcă totuşi avem experienţă de doar 30 de ani de democraţie cât de cât funcţională. Şi se vede că 30 de ani nu înseamnă foarte mult. Pentru o viaţă de om, da, dar în ceea ce priveşte mentalitatea la nivelul societăţii, 30 de ani nu e destul. De aceea, eu cred că în continuare toate forţele politice responsabile, inclusiv din afara Parlamentului, cei care nu participă la actul legislativ, societatea civilă, formatorii de opinie, trebuie să susţină valoarea dialogului, importanţa dialogului între puterile statului. Şi vorbesc de toate puterile, nu numai de executiv şi legislativ, fiindcă aşa poţi construi încredere. La noi, cea mai mare problemă, până la urmă, este lipsa de încredere. Oamenii nu se duc la test - ca să dau un exemplu - fiindcă nu au încredere în sistemul sanitar, nu vor să ajungă în spital. Mai degrabă stau acasă şi speră că nu vor avea simptomatologii grave.

Oamenii nu au încredere în instituţiile statului. Statul se uită la cetăţeni parca sunt cetăţenii nişte criminali care încă n-au fost prinşi. N-are încredere în proprii cetăţeni. Şi de aceea eu cred că doar prin dialog, prin transparenţă, prin sinceritate, prin argumente, se poate reconstrui sau redobândi încrederea. Şi dacă va exista încredere bineînţeles că va veni şi succesul. Toate societăţile care au cunoscut succes o perioadă mai lungă sunt societăţi care se caracterizează prin gradul foarte mare de încredere între membrii societăţii, între societate şi stat, între instituţiile statului. Deci această valoare trebuie redobândită. Şi de aceea vorbesc eu despre cultura politică, vorbesc despre un demers permanent fără de care este greu să construieşti ceva statornic şi pe termen lung. Dacă fiecare guvern redesenează, de exemplu, unde trebuie să meargă o autostradă, atunci pur şi simplu n-ai timp să construieşti autostrada. Dacă nu ai încrederea că celălalt a făcut un lucru bun, cu cele mai bune intenţii, cu cea mai bună echipă de specialişti, atunci nu ai cum să avansezi. Deci acest lucru trebuie să-l înţelegem, din punctul meu de vedere.

Foto: (c)   RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În final, ce mesaj aveţi pentru românii care vor să voteze duminică, precum şi pentru cei care se declară dezamăgiţi sau se tem de infectarea cu noul coronavirus şi nu vor să se ducă la vot?

Kelemen Hunor: Mergeţi la vot! Frica nu este un bun sfetnic, cum nici supărarea nu este un bun sfetnic. Înţeleg supărarea oamenilor, dar acolo, în momentul votului, în acele câteva minute din secţia de votare, nu există niciun risc, niciun pericol dacă respectăm regulile. Şi acest lucru se vede după 27 septembrie - situaţia nu s-a înrăutăţit fundamental din cauza votului. În toată Europa vedem că a venit acest val în toamnă, la începutul iernii. Deci nu există niciun pericol în momentul votării. Putem şi trebuie să învingem frica. Supărarea este de înţeles, fiindcă Guvernul a luat câteva decizii necugetate - închiderea şcolilor, închiderea pieţelor şi văd oameni supăraţi. Şi eu sunt supărat când văd că fiica mea încearcă acum şi nu doar ea, o generaţie întreagă, încearcă să înveţe, să fie prezenţi online, când nu există infrastructură. Supărarea oamenilor este de înţeles, dar din supărare nu trebuie să ajungi la concluzia că mai bine stai acasă, fiindcă nu pedepseşti pe nimeni stând acasă. Mergeţi la vot, supăraţi aşa cum suntem cu toţii. Să votăm supăraţi şi să învingem frica, să nu renunţăm la libertatea noastră, fiindcă decizia din 6 decembrie este despre viitor, nu despre trecut! AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Anda Badea)