Capitalizarea Bursei ar putea creşte de 8 - 10 ori în următorii 25 de ani, dacă ponderea capitalizării în PIB s-ar majora la 20 - 25%, de la 10% în prezent, şi dacă adăugăm o inflaţie de 2 - 3%, a declarat, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Radu Hanga, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a subliniat că obiectivul BVB este acela de a elimina diferenţa care există între piaţa locală şi pieţele din regiune. Preşedintele BVB susţine că, dacă ne uităm la nivelul de capitalizare raportat la Produsul Intern Brut, acesta este de 10% - 11%, iar în Polonia este de 30%. Dacă ne uităm la evaluări o să vedem că acelea ale companiilor poloneze sunt de aproximativ de două ori mai mari, ceea ce înseamnă că aceleaşi companii româneşti, dacă ar fi evaluate la nivelul pieţei din Polonia, capitalizarea în PIB ar fi de peste 20% în România, precizează acesta.

În altă ordine de idei, Radu Hanga a arătat că există discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice pentru o simplificare a taxării în această zonă, fără a afecta valoarea sumelor pe care statul le încasează sub formă de impozite.

AGERPRES: Care au fost cele mai bune perioade ale Bursei în cei 25 de ani? Dar cele mai nefaste?
Radu Hanga: Cred că Bursa este un ansamblu, un mix de perioade, care toate sunt bune. Depinde de perspectiva din care te uiţi la ele. Adică sunt bune şi perioadele în care Bursa creşte, sigur, pentru că investitorii câştigă bani şi valoarea companiilor creşte. Pe de altă parte, momentele în care Bursa scade înseamnă că se corectează preţurile, apar preţuri mai scăzute la acţiunile listate şi asta creează oportunităţi noi pentru investitorii care au disponibilităţi pentru a investi. Deci, ar fi greu să definim perioade bune şi perioade proaste pentru Bursă. Sigur, în accepţiunea obişnuită, perioadele bune sunt cele în care piaţa creşte, perioadele proaste sunt cele în care piaţa scade şi, dacă ar fi să definim din perspectiva aceasta, perioade dificile au fost la sfârşitul anilor '90, '98 - '99, apoi a venit criza financiară din 2008 - 2009, în care am văzut corecţii semnificative ale preţurilor acţiunilor, nu doar în România, ci la nivel global. Putem spune că a fost prima criză care a lovit cu adevărat piaţa românească, pentru că era deja şi dezvoltată, era deja destul de mare. După 2009 am văzut o perioadă foarte bună, cu creşteri relativ stabile ale preţurilor acţiunilor, iar în ultimul an vedem criza aceasta provocată de coronavirus, cu toate ajustările pe care le aduce cu ea, izolarea, migrarea spre digital. Sigur, cu impact pozitiv asupra companiilor care au expunere pe zona aceasta digitală, online, şi cu impact negativ în anumite sectoare care sunt mai afectate.

AGERPRES: Ce credeţi că s-ar fi putut face pentru piaţa de capital şi care este motivul pentru care nu s-a făcut? Unde ar fi fost piaţa de capital din România acum?
Radu Hanga: Eu cred că toţi cei care au fost şi sunt în piaţa de capital au vrut să facă o construcţie funcţională, eficientă. Şi cred că au reuşit. Că am fi putut sau s-ar fi putut face mai mult... Din punctul meu de vedere, uitându-mă la cum arată situaţia, mi-ar plăcea să construim o comunitate mai puternică în jurul pieţei de capital, pentru că piaţa de capital nu este doar despre atragere de capital, ci este şi o poveste legată de vizibilitate. Adică o companie care se listează, care vine în piaţă, câştigă foarte mult ca şi vizibilitate, ori această vizibilitate o ajută şi pe partea de business. Construieşti în jurul tău o comunitate de investitori care investesc în acţiunile tale, însă în acelaşi timp îţi cumpără produsele, pentru că se simt cumva parte a poveştii tale. În al doilea rând, uitându-mă iarăşi la contextul actual în care se pare că această criză va duce la o uşoară reversare a trendului de globalizare, adică vedem că economiile devin mai locale decât erau în urmă cu 2 - 3 ani şi discursul oamenilor devine un pic mai local, mai orientat spre comunitate, asta se va vedea şi la nivel de companii şi, iarăşi, mesajul că eşti o companie listată spune de fapt că eşti o companie locală, spune de fapt că eşti aproape de consumatori, de investitori. Sunt aspectele acestea legate de comunitate. Le vom explora mai mult de acum înainte.

În rest, vă spun, cred că s-au făcut lucruri foarte bune în România. Tindem să ne uităm doar la piaţa de capital şi să fim foarte critici cu noi spunând că nu suntem unde trebuie. Dar dacă am face doi - trei paşi în spate şi ne-am uita la poza mai largă ne-am da seama că piaţa de capital face parte din ecosistemul românesc. Probabil că nici PIB-ul pe cap de locuitor nu este acolo unde este în ţările cu care ne comparăm, poate că nici economisirea nu este acolo unde este în ţările cu care ne comparăm. De exemplu, nivelul depozitelor, care arată capacitatea de economisire a populaţiei în România, este mai scăzut decât al altor ţări din regiune la care ne uităm şi care vedem că sunt mai dezvoltate. Ori, cumva intuitiv, realizăm că acolo unde există economisire mai mare, unde sunt resurse mai multe, piaţa de capital este mai dezvoltată, pentru că o parte din aceste resurse merg către piaţă. Ne uităm la nivelul de capitalizare raportat la Produsul Intern Brut. Iarăşi, spunem noi, suntem la 10% - 11%, Polonia este la 30%, însă dacă ne uităm la evaluări o să vedem că evaluările companiilor poloneze sunt, după unele metode de măsură, de aproximativ de două ori mai mari. Ceea ce înseamnă că aceleaşi companii româneşti, dacă ar fi evaluate la nivelul pieţei din Polonia, capitalizarea în PIB ar fi de peste 20% în România. Şi această creştere a evaluării sigur depinde pe de o parte de investitorii care vin spre piaţă, mergem iarăşi la nivelul depozitelor bancare pe care le vedem în economie, depinde de componenta de guvernanţă, pentru că noi toţi trebuie să învăţăm să lucrăm mai strâns unii cu alţii, să comunicăm mai bine - şi aici mă refer la Bursă, mă refer la companiile listate, mă refer la stat, mă refer la investitori. Să construim un climat de încredere pentru că acesta, împreună cu performanţa companiilor, va duce la o creştere a evaluărilor.

AGERPRES: Câte de bine credeţi că înţeleg cetăţenii şi companiile instrumentele pe care le oferă Bursa? Este Bursa luată în considerare atunci când acestea decid să investească sau să se finanţeze?
Radu Hanga: În primul rând, mă uit la ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani. Adică, în ultimii doi ani vedem o explozie a finanţărilor sub formă de obligaţiuni. Aproximativ 1,5 miliarde de euro s-au finanţat anul trecut, iar anul acesta 30 de emitenţi, dintre care 500 de milioane de euro au fost ridicaţi anul acesta. Mai avem acum în derulare emisiunea de titluri de stat a Guvernului României, care se va adăuga la această sumă. Deci, vedem o evoluţie chiar spectaculoasă pe domeniul acesta. Vedem companii mari care vin către piaţă, vedem companii mici care vin către piaţă. Ne bucură foarte mult această granularitate. Deci, asta spune că ne dezvoltăm, şi noi ca Bursă, şi companiile care accesează piaţa şi investitorii. Şi mă duc la discuţia pe care am avut-o mai devreme. Ce spuneam mai devreme legat de nivelul depozitelor. Eu nu sunt atât de critic din punct de vedere al educaţiei. Eu nu cred neapărat că noi, noi ca popor, nu avem educaţie financiară. Cred că este legat şi de nivelul de bunăstare. E legat de nivelul banilor pe care îi avem disponibili pentru a investi. Atunci când nu ai bani pentru a investi şi preocupările tale sunt legate de cheltuielile curente este greu să te concentrezi pe educaţia financiară, pentru că nu ai nevoie de ea. Or, noi acum, dacă ne uităm, România vine după 5-6 ani în care nivelul depozitelor bancare au crescut cu 10% şi peste 10% în fiecare an. Deci, practic, vedem crescând capacitatea de a investi a românilor şi, odată cu capacitatea de investi, sigur vine şi explorarea opţiunilor pe care le avem din punct de vedere al investiţiilor. Eu zic că este un proces perfect normal şi e un proces care e ajutat şi de nivelul dobânzilor la depozite pe care le vedem în sistemul bancar. Trebuie să fim conştienţi că acum suntem la minime istorice din punct de vedere al dobânzilor, ceea ce creează o presiune în plus pentru cei care au bani. O presiune de a valorifica resursele mai bine şi de căuta plasamente alternative.

AGERPRES: Statul român a fost unul dintre beneficiari prin listarea companiilor deţinute de acesta. Când am putea vedea o revenire la bursă cu noi participaţii prin listare?
Radu Hanga: Statul român este, cum îmi place să spun, probabil cel mai mare investitor la Bursa de Valori Bucureşti. Cel mai mare client al Bursei, dintr-o anumită perspectivă. Adică multe dintre companiile mari, în special cele din energie, care sunt listate au ca acţionar majoritar statul. Deci, putem spune că statul realizează importanţa pieţei de capital. Cum spuneam, nu doar din perspectiva finanţării, ci şi din perspectiva transparenţei, plusului de guvernanţă pe care îl aduce. Şi vedem lucrurile acestea din plin uitându-ne la companiile care sunt listate. Acum, sigur, discuţiile şi relaţia dintre Bursa de Valori Bucureşti, ca societate de interes public, şi statul român sunt mult mai vaste decât doar cele legate de potenţiale listări ale unor potenţiale companii din portofoliu. Ne uităm, de exemplu, vrem să creştem numărul de investitori care sunt prezenţi la Bursă. Pentru asta trebuie să flexibilizăm mecanismul prin care investitorii interacţionează cu noi şi asta înseamnă digitalizare din perspectiva companiilor de brokeraj care sunt interfaţa între noi şi investitori.

Pe de altă parte, este foarte importantă interacţiunea dintre investitori şi Ministerul de Finanţe. Modul în care se realizează taxarea. Şi aici iarăşi avem discuţii pentru - fără în mod necesar a afecta valoarea sumelor pe care le încasează sub formă de impozite - a simplifica procesul prin care aceste sume sunt încasate. Ne gândim la reţinere la sursă. Sigur, reţinerea la sursă vine cu o ajustare a nivelului de taxare, pentru că reţinerea la sursă anulează posibilitatea de a compensa câştigurile cu pierderile. Este vorba de a simplifica mecansimul în aşa fel încât investitorul să nu simtă o presiune legată de interacţiunea cu statul din punct de vedere al procesului de taxare. Să facem lucrurile cât mai simple.

AGERPRES: Aţi declarat recent că promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă a fost incontestabil un moment istoric, care a avut ecouri puternice nu doar în comunitatea de business sau în rândul clasei politice, ci şi în rândul românilor obişnuiţi. Ce beneficii aduce concret pentru bursa autohtonă şi ce urmează în perioada care vine?
Radu Hanga: Nu aş spune că promovarea la statutul de Piaţă Emergentă este o realizare a Bursei de Valori Bucureşti. De multe ori când vedem că se vorbeşte despre promovarea la statutul de piaţă emergentă vedem că formularea este promovarea României la statutul de piaţă emergentă. Deci, nu este o victorie a Bursei de Valori Bucureşti, este o victorie a întregii comunităţi locale: comunitatea locală de business, comunitatea locală de investitori. Este un pas înainte pentru noi toţi. Ce înseamnă? Îmi place să folosesc o metaforă, împreună cu colegii de la Bursă. E ca şi cum am fi avut până acum o şosea financiară, care făcea legătura între companiile care aveau nevoie de capital şi investitori. Acum am construit un drum expres. Am construit un drum expres prin care companiile locale au acces la un bazin mult mai mare de investitori. Adică, aşa cum ştim, în lume, ţările din punct de vedere al investiţiilor sunt împărţite în trei categorii. Sunt pieţe de frontieră, care sunt cele mai mici şi cele mai riscante. Sunt pieţele emergente, care sunt în zona de mijloc. Sunt percepute mai bine din punct de vedere al riscului, sunt mai stabile, sunt mai mari şi, ca urmare, sumele alocate de investitorii globali pe această zonă sunt mult mai mari decât în zona pieţelor de frontieră. Iar sus sunt pieţele dezvoltate unde, sigur, vedem economiile cele mai mari, cele mai stabile şi unde sunt alocate sumele cele mai mari. Din punctul nostru de vedere, avansarea din zona pieţelor de frontieră în cea a pieţelor emergente înseamnă că o categorie de investitori mult mai mare, mult mai sofisticată, care se uită la Bursa de Valori Bucureşti, se uită la România, se uită la companiile româneşti şi caută oportunităţi de investiţii. Asta se va traduce în evaluări mai bune pentru companiile locale şi vedem asta întâmplându-se.

AGERPRES: Digitalizarea este acum, mai mult ca oricând, unul dintre obiectivele declarate ale autorităţilor în orice domeniu. Cum vedeţi digitalizarea bursei?
Radu Hanga: Noi suntem în primul rând o platformă de tranzacţionare digitală. Adică interacţiunea dintre investitori şi Bursă nu mai este de mult o interacţiune fizică. Foarte puţini investitori sunt cei care păstrează interacţiunea cu un broker, aşa cum era acum 20 de ani: interacţiune fizică, discuţii, întâlniri, schimbat de hârtii. Încet, încet totul s-a mutat către zona digitală, către zona online. Noi punem la dispoziţie comunităţii de brokeraj din jurul nostru toate tools-urile de care au nevoie pentru a fi cât mai aproape de investitori şi ne bucurăm, pe de altă parte, să vedem companiile de brokeraj că merg tot mai aproape de investitori din punctul acesta de vedere. Digitalizarea cred că este un trend pe care noi îl vedem de ceva vreme. Faptul că a apărut pandemia aceasta în ultimul an nu schimbă lucrurile. Cred că e doar un accelerator pentru acest proces de migrare către digital. L-a făcut mult mai evident, ne ajută. Adică, dacă acum un an voiam să facem lucrurile online, dar era bine să avem şi hârtia undeva pusă într-un dosar, acum încet, încet, subiectul acesta dispare. Adică începem, nu noi, Bursa de Valori Bucureşti, mă refer la întreaga comunitate, începem să acceptăm mai mult că mediul online nu implică neapărat şi completarea de hârtii. Putem să renunţăm încet, încet la ele. Deci, e un proces care era în derulare, care se întâmplă. Vedem şi la noi, vedem companiile de brokeraj. Unele sunt mai avansate în procesul acesta de digitalizare, de migrare către online, altele sunt mai puţin avansate, dar, over all, vedem un avans la nivelul comunităţii de brokeraj şi o mai mare apropiere de zona aceasta de online.

AGERPRES: Capitalizarea companiilor româneşti listate pe Piaţa Principală a BVB a ajuns la aproximativ 100 miliarde lei, iar a celor listate pe SMT la aproape 10 miliarde lei. Cum consideraţi că va arăta peste 25 de ani?
Radu Hanga: Este o mare provocare! Este o discuţie lungă legată de în ce vom măsura capitalizarea peste 25 de ani. Adică o s-o măsurăm în monedele pe care le avem în prezent? O să o măsurăm în nişte monede digitale care acum încep să apară şi al căror viitor este greu de prevăzut? Pentru noi obiectivul este să închidem gap-ul, să închidem diferenţa care există cel puţin între noi şi pieţele din regiune. Şi, atunci, dacă ne fixăm ca ţintă de la cele 10 procente capitalizare în PIB să ajungem undeva în zona de 20-25%, dacă peste aceasta adăugăm probabil o inflaţie de 2 - 3 procente anual, ceea ce ar face ca în 25 de ani să vedem în termeni nominali probabil o triplare sau o creştere de patru ori doar prin efectul inflaţiei, probabil ar trebui să vedem o capitalizare a pieţei comasând cele două efecte - dublarea capitalizării în termeni reali plus o creştere de 3 - 4 ori în termeni nominali sub efectul evoluţiei inflaţiei - probabil ar trebui să vedem o creştere de minimum 8 - 10 ori la nivel de capitalizare. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Simona Aruştei)