Sute de pacienţi cu noul coronavirus, care nu au mai avut loc în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, cel mai mare din judeţ, au fost trataţi în Spitalul General CF, unde în prezent sunt doar pacienţi COVID-19, deşi este vorba de un spital foarte mic, care nici măcar nu are un sediu propriu, stă în chirie într-o clădire retrocedată, dar nu are nici măcar un medic infecţionist.

Şi aşa-numita Secţie de ATI este de fapt doar pe hârtie, pentru că de fapt este vorba de câteva paturi într-un salon, fără personal specializat şi deocamdată fără staţie de oxigen, cu un singur radiolog şi fără aparat de testare, au precizat joi, pentru AGERPRES, cei din spital.

Spitalul CF Sibiu este practic o singură clădire care trebuie renovată, mică cât o secţie obişnuită dintr-un spital judeţean. Şi totuşi acest spital se ocupă doar de pacienţii COVID-19 începând din luna septembrie.

Spital COVID-19 fără aparat propriu de testare

Atât de mic şi prea puţin dotat este acest spital, care ajută Spitalul Judeţean, rămas fără locuri pentru pacienţii COVID-19, încât la Spitalul CF nu există nici Urgenţă, nici aparat de testare PCR. Spitalul Judeţean are trei astfel de aparate de testare, iar Spitalul de Pediatrie, unul. Pacienţilor cu noul coronavirus spitalizaţi la Spitalul CF li se recoltează în acest spital probele, după care sunt trimise la alte trei spitale care au PCR: Judeţean şi Pediatrie (spitale din municipiul Sibiu) şi "Regina Maria" de la Cluj-Napoca. Din sute de bolnavi COVID-19 internaţi din septembrie la Spitalul CF, cinci pacienţi au fost transferaţi înapoi la Spitalul Judeţean, în stare gravă, unde există ATI, cei mai buni infecţionişti din Sibiu şi personal specializat şi dotare.

"Eu (Spitalul CF n.r.) nu am Urgenţă şi PCR al meu. În principiu, regula este că, până s-a aglomerat UPU (de la Spitalul Judeţean n.r.), toată lumea mergea la UPU, unde aceia făceau evaluarea clinică generală, analize rapide ce se fac în UPU, investigaţii radiologice şi consulturi de Boli Infecţioase, pentru că eu nu am niciun infecţionist. La noi nu a murit niciunul (pacient COVID-19 n.r.), dar am avut cinci transferuri către Spitalul Judeţean cu situaţie care s-a deteriorat şi dintre care trei au decedat", a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Spitalului CF, economistul Horaţiu Cojocaru.

Foto: (c)  Isabela PAULESCU /AGERPRES

Niciun infecţionist. Pacienţi COVID-19 trataţi cu succes de internişti, neurologi şi un cardiolog

Practic, după ce un pacient COVID-19 este văzut, evaluat, testat de specialiştii din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, este trimis la Spitalul CF, dacă acel om nu "prinde" un pat gol la Judeţean. Pacienţii COVID-19 din Spitalul CF sunt trataţi şi cei mai mulţi vindecaţi de către trei medici de Medicină Internă, doi neurologi şi un cardiolog. La început, în Spitalul CF au fost trimişi doar asimptomaticii, cazurile uşoare, pe urmă şi cazurile de gravitate medie, cu COVID-19. În prezent, în Spitalul CF sunt trataţi toţi pacienţii COVID-19 şi cei care au nevoie să primească oxigen constant, mai puţin cei care au nevoie să fie intubaţi şi urmăriţi în Terapie Intensivă.

Ce a făcut Spitalul CF a fost să asigure oxigen la fiecare pacient, indiferent de oră, zi, chiar dacă nu are încă o staţie proprie de producere a acestui oxigen pentru cei cu COVID-19. Iniţial au fost aduse butelii mici de oxigen, pe urmă s-au cumpărat butelii mari, mai mari decât un om, care sunt fixate în curtea spitalului, unde un angajat face reglaje non-stop şi din noiembrie, spitalul speră să aibă o staţie proprie care să producă oxigenul. Cel puţin 70 % din aproximativ 500 de pacienţi COVID-19 din ultimele două luni, au primit tratament la Spitalul CF, dar şi oxigen.

"În momentul de faţă, în toate spitalele am ajuns să tratăm doar forme medii, severe şi critice. Din peste 500 de pacienţi care s-au rulat în două luni de zile, la noi în spital, noi nu am transferat decât cinci care au fost cazuri clare de ATI şi au mers direct pe ATI. Noi avem oxigen în spital, avem butelii. (...) Am renunţat la buteliile acelea mici (...) şi avem baterii de butelii, care îţi asigură o autonomie mai mare, în momentul când lucrezi pe sistemul high flow, adică ventilatoarele neinvazive, cele care nu te intubează. Oxigenul este vital, fără el nu poţi să lucrezi", explică directorul Horaţiu Cojocaru.

Spital desemnat COVID, dar fără staţie de oxigen proprie

Potrivit directorului Cojocaru, o staţie de oxigen proprie la fiecare spital COVID-19 este esenţială. Ca să facă faţă afluxului tot mai mare de pacienţi COVID-19, Spitalul CF a comandat deja o staţie de oxigen, care costă 280.000 de lei, fără TVA. Se speră să fie instalată în mai puţin de două săptămâni.

"Staţia de oxigen îţi asigură un flux continuu de oxigen şi sunt concentratoare din atmosferă, adică ele practic preiau aerul, îl filtrează, scot oxigenul din el şi îl bagă la concentraţie maximă. Am dat comandă, în 10 (noiembrie n.r) sper să îmi vină staţia de oxigen. La capacitatea care ne trebuie nouă, costă 280.000 de lei fără TVA", a mai spus directorul Horaţiu Cojocaru.

Ca să preia cât mai mulţi pacienţi COVID-19, Spitalul CF a transformat şi un cabinet al unui medic în salon pentru bolnavi.

"Iniţial am început cu 24 de paturi şi am trecut la 27, practic am desfiinţat un cabinet. Un salon de 3, unul de 4 şi trei de cinci locuri", povesteşte directorul Horaţiu Cojocaru.

De ce doar 27 de paturi COVID-19 într-o clădire veche, retrocedată, a unui spital destinat doar pacienţilor cu noul coronavirus? Directorul Cojocaru spune că etajul al doilea al clădirii a trebuit lăsat ca "zonă verde", administrativă.

"Clădirea aceasta este o fostă vilă rezidenţială. Acolo este marea problemă (circuitele n.r.). Noi avem a doua intrare secundară, în spate, care era intrarea servitorilor şi este singura cale de acces care urcă la etajul 2, intrarea principală este doar parter şi etajul 1. Pentru că am doar o cale de acces la etajul 2, nu am putut crea circuitele altfel. Intrarea din spate este zona verde, calea de acces a personalului medical", arată directorul Horaţiu Cojocaru.

Tot Spitalul CF înseamnă trei clădiri, una mai mică decât cealaltă: o clădire doar cu pacienţi COVID-19, clădirea pe unde se intră în spital unde nu există pacienţi, ci sunt câteva încăperi pentru analize şi biroul directorului, iar pe altă stradă, o a treia clădire unde este Policlinica, pentru toţi pacienţii, nu cei COVID-19. Orice om care urcă scările să intre în spital vede o plăcuţă pe care scrie că aici există "Secţie ATI".

Foto: (c)  Isabela PAULESCU /AGERPRES

Numai paturile, ca mobilier, nu sunt suficiente pentru a avea o Secţie ATI

Întrebat dacă există "Secţie ATI" în spital, directorul Cojocaru spune: "Nu, şi nu a existat niciodată. (...) Nu are nici dotarea necesară, nici personal medical specializat. Niciodată aici nu a fost personal specializat (de ATI n.r.)."

Aşa-numita Secţie ATI este un salon cu trei paturi, aflat la etajul al 2-lea, unde se poate ajunge doar pe nişte scări foarte înguste, pe care cu greu poţi transporta spre exemplu, un bolnav pe targă. Unul obez nu ar încăpea, decât dacă targa se ridică peste balustrada scărilor. În aceste trei paturi de-a lungul vremii au fost trataţi pacienţi operaţi în acest spital şi aici a fost adus cu contract de colaborare un anestezist din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, care a supravegheat aceşti pacienţi doar după operaţii, când s-au trezit din anestezie, potrivit directorului Horaţiu Cojocaru.

"ATI-ul are două componente: partea de anestezie şi partea de terapie intensivă. În situaţia COVID, pe noi nu ne interesează partea de anestezie, ci partea de terapie intensivă. Partea de terapie intensivă nu a fost niciodată, pentru că nu a avut medic angajat. Acum sunt în discuţii cu doi medici care şi-au terminat acum rezidenţiatul şi sper unul dintre ei să accepte să vină", a anunţat directorul Horaţiu Cojocaru.

Potrivit directorului de la Spitalul CF, poate să aibă Secţie ATI COVID orice spital COVID care dispune de medici şi asistente de Terapie Intensivă, poate asigura oxigenul pacienţilor, tratamentul şi respectă şi împărţirea pe zonele "verzi" şi cele "roşii", ca să nu se infecteze toată lumea.

Ca să poţi avea funcţională o secţie ATI COVID este nevoie de minim doi medici şi şase asistente, plus dotare, este estimarea directorului de la Spitalul CF, Horaţiu Cojocaru, care explică că o secţie ATI COVID înseamnă gărzi, deci o asistenţă medicală continuă, 24 de ore din 24 şi oxigen la capacitatea maximă.

"În orice spital, dacă aduci personalul necesar, faci ATI. Şi la spitalul TBC, la Militar, la mine, oriunde. Problema locurilor la ATI este problema personalului. (...) Ce înseamnă un pat de ATI? Faţă de un pat obişnuit înseamnă nişte paturi care îţi permit electric să faci nişte manevre, (...) că poţi să pui saltea anti-escară. Nimeni în judeţul Sibiu nu are problema fizică a paturilor de ATI, pentru că în toate spitalele s-au mai cumpărat unul, două, cinci paturi noi. (...) Pacientul COVID nu necesită pat de complexitate foarte mare. Sunt paturi care merg până la o sută de mii de euro, sunt paturi extrem de scumpe, sunt paturi de ATI, dar sunt obligatorii pentru alte patologii, pentru marii arşi, pentru problemele ortopedice foarte mari", a adăugat directorul Horaţiu Cojocaru.

Potrivit acestuia, cea mai mare problemă în prezent este criza de medici şi asistente cu experienţă de Terapie Intensivă şi care să vrea să lucreze cu pacienţi COVID-19.

Foto: (c)  Isabela PAULESCU /AGERPRES

Un singur radiolog şi un asistent verifică plămânii pacienţilor COVID-19 din Spitalul CF

Horaţiu Cojocaru recunoaşte că nu mai poate dormi nopţile, de grija pacienţilor care sunt tot mai gravi.

"Nu pot să dorm noaptea, de două săptămâni, de când avem pacienţi gravi. (...) CT, computer tomograf nu am", spune Horaţiu Cojocaru, care are o experienţă de peste 15 ani în sistemul de sănătate, dar nu ca medic, ci ca economist, el mai lucrând anterior la Casa de Asigurări de Sănătate şi în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.

Cu o experienţă de peste 15 ani în sistemul de sănătate, dar nu ca medic, ci ca economist, Horaţiu Cojocaru, care a lucrat la Casa de Asigurări de Sănătate şi în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţăacienţii COVID-19 din Spitalul CF pot face aici doar radiografii clasice, pentru că asta e toată dotarea de aici. La Spitalul CF lucrează un singur medic radiolog şi un singur asistent radiolog.

"Am un medic şi un asistent (pentru radiografii pulmonare n.r.), motiv pentru care îi am de luni dimineaţa până vineri şi cu rugăminţi fierbinţi îi aduc de acasă când sunt urgenţe. (...) CT-ul este eficient. Îi trimitem (pe pacienţi n.r.) la Spitalul Judeţean şi îi aducem înapoi", explică directorul Horaţiu Cojocaru.

Spitalul stă în chirie la un proprietar care nu doreşte pacienţi cu COVID-19, de teamă că scade valoarea clădirii pe piaţa imobiliară

Pentru clădirea Spitalului CF se plăteşte chirie, iar proprietarul s-a opus ca acest imobil să găzduiască pacienţi COVID-19.

"Clădirea este retrocedată. Stăm în chirie. Fostul proprietar este neamţ, (...) ne-a făcut hârtie că de ce i-am transformat clădirea, proprietatea lui, în spital COVID, fără acceptul lui, că-i scade valoarea de piaţă şi nu mai găseşte clienţi", a declarat directorul Spitalului CF, Horaţiu Cojocaru.

La început pacienţii cu COVID-19 nu doreau în spital, acum se roagă de medici să îi ţină acolo.

"Dacă la început era o presiune să nu rămână în spital, (...) în momentul de faţă situaţia este inversă. La noi schimbarea s-a făcut de pe o zi pe alta. (...) Pur şi simplu de la o zi la alta, ne-am basculat în extrema cealaltă, în care pacienţii în stare bună, care au trecut de partea grea a infectării (...) nu au vrut să plece acasă", atrage atenţia directorul Spitalului CF Sibiu, Horaţiu Cojocaru.

Potrivit acestuia, a existat cazul unui pacient cu COVID-19 care era programat de externare, un om în picioare, care vorbea dimineaţa, nu avea nevoie de oxigen, cu toate analizele şi investigaţiile care arătau că era bine, însă medicul din prudenţă i-a făcut o radiografie în plus, care a arătat că are "plămânii albi", deci până seara starea lui s-a deteriorat şi a fost dus de urgenţă în ATI-ul Spitalului Judeţean.

"Ne pregăteam să-l externăm acasă, cu toate investigaţiile făcute, văzut de medici. Era în picioare (pacientul, dimineaţa n.r.). Şi doar pentru că medicul a avut intuiţie, că medical nimic nu îi spunea să îl mai ţină, a zis 'hai să îi mai facem o radiografie' (...) şi până seara a fost în Terapie Intensivă. Chiar nu e o glumă. Nu contează vârsta şi, din păcate, sunt tot mai multe infectări cu forme medii la pacienţi care nu au comorbidităţi deosebite asociate", descrie Horaţiu Cojocaru.

Unitatea s-a transformat în trei zile în spital COVID

În trei zile, Spitalul CF din Sibiu a devenit, din spital general, o unitate dedicată pacienţilor COVID. Horaţiu Cojocaru este directorul Spitalului CF din Sibiu din luna septembrie. La o săptămână după ce a venit în funcţie, a primit ordinul că spitalul său se va ocupa doar de pacienţii cu noul coronavirus.

"Noi în trei zile din spital general am devenit spital COVID funcţional. (...) M-am dus (în concediu la mare n.r.), după trei zile a apărut ordinul în Monitorul Oficial. Mi-am lăsat cazare plătită şi m-am urcat în maşină şi am venit acasă şi la unu noaptea stăteam cu medicul epidemiolog cu care colaborăm să creăm circuitele", îşi aminteşte Horaţiu Cojocaru.

Medicii de la Spitalul CF se ocupă şi de pacienţi COVID-19 care nu sunt în acest spital, ci în cămine pentru persoane vârstnice sau în academia militară de la Sibiu.

"Am avut trei focare mari, pe care încă le gestionăm şi care sunt în grija noastră, cu peste 209 pacienţi; căminul de pe strada Coşbuc, căminul de la Tălmaciu şi Academia Forţelor Terestre", a precizat Horaţiu Cojocaru.

Medic din Spitalul CF: "Am venit din propria iniţiativă. O voce îmi spunea că trebuie să fac acest lucru"

La Spitalul CF Sibiu, pacienţii COVID-19 au parte de medici care au venit ei ca să îi trateze, nu i-a obligat nimeni să facă asta. Există chiar un medic care a venit iniţial ca voluntar.

"Ne este greu, dar în acelaşi timp ne simţim bine că putem ajuta oamenii, că putem fi aproape de ei. Cea mai mare satisfacţie a noastră este atunci când omul se uită în ochii tăi şi îţi mulţumeşte. Un 'mulţumesc' sincer. Am venit din propria iniţiativă, a fost decizia mea, din aprilie, când se ştiau foarte puţine lucruri despre COVID, dar am avut o voce care îmi spunea că trebuie să fac acest lucru. Nu am niciun motiv de teamă", a declarat, pentru AGERPRES, unul din medicii care tratează pacienţii COVID-19 la Spitalul CF, Doina Arcomiţă.

Foto: (c)  Isabela PAULESCU /AGERPRES

Şi la Spitalul CF Sibiu, medicii au parte de mulţumiri din partea pacienţilor. O femeie şi-a pierdut soţul, care a murit de COVID-19. Pe urmă a aflat că este şi ea bolnavă, a fost adusă la Sibiu şi internată în Spitalul CF, de unde a scris familiei că doctoriţa "a luat-o în braţe".

În judeţul Sibiu nu toate spitalele care au ATI preiau pacienţi COVID-19. Toţi adulţii cu COVID-19 din judeţul Sibiu au la dispoziţie în prezent doar cinci spitale unde pot fi trataţi, din care patru sunt în municipiul Sibiu. AGERPRES / (A - autor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)