REPORTAJ/Tulcea: Medicii de la Sulina vor înfiinţarea unui centru multifuncţional; una dintre probleme - lipsa de specialişti
Medicii şi specialiştii din domeniul Sănătăţii consideră că Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) din Sulina, care aparţine de Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din municipiul Tulcea, trebuie să fie transformată într-un centru multifuncţional, astfel încât populaţia din satele izolate ale Deltei să aibă acces mai uşor la servicii medicale de calitate, însă acest lucru nu se poate concretiza din cauza deficitului de specialişti.
Medicul din cadrul UPU Sulina, Oana Bratu, a declarat pentru AGERPRES că unitatea deţine un defibrilator, aparatura de intubat şi medicaţie acordată de SJU, însă echipamentele nu sunt suficiente.
"În Sulina, populaţia este îmbătrânită, iar în general persoanele în vârstă au probleme renale şi cardiace. Ne-ar fi necesar un biomarker pentru cardiaci, pentru că noi trimitem acum la Tulcea toate persoanele cu probleme cardiace. Partea de imagistică şi de radiologie ar putea fi îmbunătăţită", a afirmat medicul Oana Bratu.
Foto: (c) Luisiana BIGEA / AGERPRES
În opinia ei, înfiinţarea la Sulina a unui centru medical multifuncţional, care presupune existenţa mai multor medici de diferite specialităţi, este ideală, în contextul în care zona este izolată iar transportul pe apă de la Sulina la Tulcea implică timpi de aşteptare care pot fi fatali.
"Ar fi benefic un spital pentru populaţia Sulinei sau măcar un centru multifuncţional, cu un cardiolog, un internist, un pediatru. Ei pot veni o dată la ceva timp, nu în ture obligatorii. (...) Nu avem aparatură suficientă. Dacă e un aparat, asistentele pot efectua radiografia, iar un medic care lucrează la distanţă să o citească. Ar fi un lucru extraordinar, pentru că acum trimitem la Tulcea orice traumatism minor, iar drumul la Tulcea e greu pentru persoanele cu venituri mici şi durează o zi dacă nava ambulanţă este ocupată", a menţionat medicul Oana Bratu.
Ea a amintit că în fiecare în vară, numărul cazurilor creşte, pe fondul dezvoltării turismului.
"Eu sunt în primul an aici, dar de la colegi am aflat că vara numărul cazurilor se triplează faţă de cel din iarnă. Anul acesta au fost cazuri puţine însă", a menţionat medicul Oana Bratu.
Şi unii localnici din Sulina cred că redeschiderea spitalului din oraş este necesară.
"Înainte, la Sulina era spital. Te internai acolo, se făceau şi operaţii, dar acum nu se mai poate. Acum, pentru orice vin la Tulcea. Au fost cazuri când am venit cu rapida şi am plătit 50 de lei pentru o călătorie, pentru că doctorii mi-au spus că nu sunt o urgenţă. Ar fi fost bine să-mi dea o ambulanţă rapidă", a afirmat Ştefan Vasiliev, în vârstă de 59 de ani.
Şi conducerea Casei Judeţean de Asigurări de Sănătate (CJAS) consideră că este oportună înfiinţarea unui centru multifuncţional, dar atrage atenţia asupra deficitului de medici care se manifestă pregnant la nivel naţional, nu doar în Tulcea.
"Există posibilităţi de stimulare financiară pentru specialişti. Avem un spor de 200% pentru capitaţia pe care medicii o înscriu în listă, dar nu ştiu de ce nu vin în Delta Dunării. Probabil că aceste condiţii de muncă din Deltă nu sunt foarte bune, pentru că e mai dificil să te deplasezi la domiciliul unui pacient cu o barcă. Mai mult, toate cheltuielile acestea îi revin lui", a menţionat directoarea CJAS, Eugenia Vasile.
Referindu-se la sistemul de telemedicină care de-a lungul timpului a fost prezentat de mai multe ori în judeţul Tulcea ca soluţie la deficitul de specialişti din Sănătate, ea a menţionat că în prezent nu există un cadru legislativ pentru plata unor asemenea consultaţii.
"Sistemul de telemedicină este o soluţie pentru Deltă şi a existat varianta ca prin sistemul asigurărilor de sănătate să decontăm consultaţiile, dar nu s-a finalizat legislativ această problemă, motiv pentru care acum sistemul de telemedicină nu funcţionează", a precizat directoarea Vasile.
Potrivit CJAS, în Deltă sunt cinci medici de familie. Doi dintre ei au cabinete în oraşul Sulina, iar ceilalţi sunt în comunele Sfântu Gheorghe, Chilia Veche şi CA Rosetti.
De asemenea, în Sulina, mai sunt doi specialişti, un stomatolog, un laborator de analize medicale, două farmacii şi o ambulanţă privată, aceste servicii fiind în relaţii contractuale cu CJAS.
Spitalul din oraşul Sulina, cu 25 de paturi şi specialişti în medicină internă şi pediatrie, a fost închis în anul 2011. În acelaşi an, unitatea a devenit centru de permanenţă şi a funcţionat până în toamna anului 2012, atunci când SJU din municipiul Tulcea s-a extins, iar la Sulina a fost înfiinţată o secţie externă de tip UPU.
"Înfiinţarea acestei secţii la Sulina cred că a fost cea mai bună decizie în acel moment şi cred că este bună şi acum, pentru că această secţie prevede un anumit grad de dotare. Acolo se face triajul pacienţilor, evaluarea lor şi tratamentul de urgenţă. Ei sunt stabilizaţi, trataţi şi apoi transferaţi la Tulcea", a menţionat directoarea CJAS.
Recent, Consiliul Judeţean (CJ) şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei au anunţat că s-a semnat contractul de finanţare cu fonduri europene pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea SJU Tulcea în valoare de 220.279.012,99 lei, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.
"Proiectul prevede extinderea unităţii medicale prin construirea unui nou corp de clădire, care va cuprinde un bloc operator cu şase săli de operaţie, dotate cu aparatură ultra-modernă, departamente ATI, bloc de naşteri, sterilizare, internare de zi, explorări funcţionale, secţie de hemodializă, un departament RMFB, prosectura şi bloc gospodăresc. Totodată, clădirea existentă va fi adusă la standarde Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă prin construirea unei noi scări de acces/evacuare", se arată într-un comunicat al CJ.
Instituţia aminteşte că alte cinci proiecte se află în implementare la SJU Tulcea, respectiv 'Îmbunătăţirea accesului populaţiei din Investiţii Teritorial Integrate (ITI) la servicii medicale de urgenţă', prin dotarea cu aparatură de înaltă performanţă, 'Eficientizarea energetică a clădirii Spital TBC Tulcea', 'Eficientizarea energetică a clădirii Spital Boli Contagioase Tulcea', 'Reabilitare extindere funcţională Unitatea de Primiri Urgenţe SJU Tulcea' şi 'Infrastructură transfrontalieră de sănătate'.
În comunicatul CJ se menţionează că proiectul de peste 200 de milioane de lei a avut ca argument principal instrumentul financiar ITI, care a fost aprobat de Uniunea Europeană pentru a micşora decalajul dintre nivelurile diferite de dezvoltare ale unor regiuni.
Mecanismul financiar are în vedere teritoriul din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care cuprinde pe lângă cele opt unităţi administrativ-teritoriale înconjurate de ape din Deltă, şi comune şi oraşe din judeţele Tulcea şi Constanţa. Bugetul acestui mecanism este de peste un miliard de euro. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bihor: Focarul colectiv de Salmonella, la o școală din Oradea, nu a fost determinat de alimente, transmite DSP
Focarul colectiv de Salmonella, înregistrat în luna mai la 29 de copii și un cadru didactic într-o școală din Oradea, nu a avut cauze alimentare, a transmis Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bihor, care a finalizat ancheta epidemiologică. ''Ipoteza transmiterii Salmonellei exclude alimentul, dar include elemente de m
Horațiu Suciu: Spitalele noi cer finanțare specială; risc de incapacitate de plată din prima lună
Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Târgu Mureș, doctorul Horațiu Suciu, a atras atenția, vineri, că noile spitale moderne vor necesita o finanțare suplimentară, afirmând că, în lipsa unor formule noi de plată, unitățile respective, cum este și noul Institut al Inimii, vor
Ministerul Sănătății a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR
Ministerul Sănătății a efectuat, în perioada 2-5 iunie, o nouă tranșă de plăți în valoare de aproximativ 19,7 milioane de lei, destinată accelerării proiectelor de infrastructură medicală finanțate prin PNRR. Potrivit MS, fondurile vor susține modernizarea și dotarea cabinetelor de medicină de familie, reducerea infecțiilor nosocomiale în spi
Colegiul Medicilor: Domeniul sănătății trebuie să beneficieze de un capitol esențial și prioritar în viitorul plan de guvernare
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România (CMR) susțin că sănătatea trebuie să reprezinte un capitol esențial și prioritar în viitorul program de guvernare, în contextul desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Potrivit CMR, politicile din domeniul sănătății trebuie construite pe obiective clare, măsurabile și evaluab
Ministerul Sănătății prelungește până la 31 august contractul pentru finalizarea Centrului de Arși de la Târgu Mureș
Ministerul Sănătății a anunțat vineri că prelungește până la 31 august contractul pentru finalizarea Centrului de Arși de la Târgu Mureș, investiție aflată la 90% execuție. Potrivit unui comunicat remis presei, Ministerul Sănătății a aprobat prelungirea până la data de 31 august a contractului pentru realizarea proiectului
Cseke: 190 milioane de lei, alocate pentru Institutul Inimii Târgu Mureș; nu avem probleme de finanțare
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat, vineri, în timpul vizitei la noua clădire a Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) din Târgu Mureș, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că cele 190 de milioane de lei care lipseau din finanțare acestei investiții, care presupune contri
Bistrița-Năsăud: Spitalul Județean, dotat în premieră pentru un spital public cu un robot chirurgical Da Vinci 5
Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița este primul spital public din România care va fi dotat cu un robot chirurgical de ultimă generație, Da Vinci 5, a anunțat, joi, președintele Consiliului Județean (CJ) Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. Achiziția s-a făcut din bugetul județean și reprezintă, în opinia președintelui CJ, 'un nou pas import
Sector 1: Test Babeș Papanicolau gratuit, în lunile iunie și iulie, la Complexul Caraiman
La Complexul Caraiman se vor face gratuit în lunile iunie și iulie teste Babeș Papanicolau pentru doamnele care locuiesc în Sectorul 1, în cadrul campaniei de prevenție medicală care este derulată în această zonă administrativ-teritorială. Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 1 transmis joi AGERPRES, tot în această peri
Harghita: Program de voluntariat, introdus în premieră la SJU Miercurea-Ciuc; mai multe persoane oferă sprijin pacienților
Spitalul Județean de Urgență din Miercurea-Ciuc a anunțat, joi, introducerea, în premieră, a unui program de voluntariat la care participă în prezent 13 persoane care oferă sprijin pacienților internați. Potrivit unei
Curs de neuromonitorizare intraoperatorie, la Spitalul Clinic de Urgență 'Bagdasar-Arseni'
Un curs de neuromonitorizare intraoperatorie va avea loc în zilele de 8 și 9 iunie la Spitalul Clinic de Urgență 'Bagdasar-Arseni', acesta fiind desfășurat de Asociația pentru Neurochirurgie 'Constantin-Arseni' în parteneriat cu o echipă de medici de la Spitalul Universitar Marques de Valdencia din Santander din Spania.
Leonard Azamfirei (UMFST): Există un hiatus în România între sistemul de urgență și restul sistemului
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, a afirmat, joi, în cadrul Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicina Dezastrelor (CongrEMs 2026), că există un hiatus în România între sistemul de urgență și restul sistemului sanitar, dar că s
Mureș: Organizația Studențească de Medicină de Urgență din UMFST, distinsă cu Emblema de Onoare a DSU
Organizația Studențească de Medicină de Urgență (OSMU) din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș a primit, joi, în deschiderea ediției a III-a a Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicina Dezastrelor, Emblema de Onoare din partea Departamentului pentru Situații de Urgenț
Arafat: Medicina de urgență capătă un rol tot mai important, alături de medicina dezastrelor
Medicina de urgență și medicina dezastrelor capătă o importanță tot mai mare în contextul provocărilor actuale, a declarat, joi, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, la deschiderea celei de-a III-a ediții a Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicină a Dezastrelor (CongrEMs 2026) de la Târgu Mureș.
Trei sute de pacienți cu boli oculare rare sunt tratați la Timișoara, la CEBOR
La Timișoara funcționează singurul Centru de Expertiză pentru Boli Oculare Rare (CEBOR), în cadrul Spitalului Municipal Timișoara, membru al Rețelei Europene de Referință ERN-EYE, unde 300 de pacienți din toată țara, dar și din spațiul comunitar european sunt consultați, li se pune diagnosticul de precizie și intră în terapiile care să le redea vederea.
Arad: Spitalul din Dezna va fi reabilitat și extins pentru prima dată în istorie; proiect de 50 milioane lei
Spitalul de Recuperare Neuromotorie 'Dr. Corneliu Bârsan' Dezna intră într-un proiect amplu de reabilitare și extindere cu o nouă aripă, numărul de paturi va crește de la 90 la 140, iar echipamentele medicale vor fi de generație nouă. Licitația de atribuire a lucrărilor de construcție a fost publicată în Sistemul Elec










