Patronatele din turism solicită premierului un dialog bazat pe cifre, statistici şi argumente logice şi nu pe subiectivism şi atrag atenţia că vine sezonul rece în care opţiunea de a oferi masa turiştilor va deveni o imposibilitate.

"Trebuie să găsim programe dedicate acestui sector, cât mai repede cu putinţă, altfel nu ne va rămâne decât să ne ridicăm de la masă (aia de pe terasă) să strângem umbrela sau lumina (de la caz la caz) şi să plecăm acasă în faliment. Meseriile de bucătar, ospătar, recepţioner sau cameristă aproape că nu vor mai exista în viitor în România dacă nu luăm repede măsurile necesare. Patronatele din turism îşi doresc cu insistenţă o formă de dialog bazată pe cifre, statistici şi argumente logice, şi nu pe subiectivisme sau păreri formate din auzite. Vrem să nu mai fim nevoiţi să ieşim în stradă, nu a fost nicio plăcere pentru angajaţii noştri sa iasă şi să îşi strige nemulţumirea", se arată într-o scrisoare deschisă a Federaţiei Industriei Hoteliere din România adresată premierului Ludovic Orban.

Reprezentanţii federaţiei atrag atenţia că industria ospitalităţii a ieşit în stradă pe 19 august din disperare, deoarece "aşa zisul sprijin" oferit de statul român special pentru sectorul turism nu ajută la salvarea locurilor de muncă şi a afacerilor din turism. De asemenea, ei semnalează că turismul este cel mai afectat de pandemie, afacerile scăzând în medie cu circa 70% la nivel naţional.

"Industria HORECA a ajuns la capătul puterilor, operatorii nu văd posibilităţi de ieşire din acest coşmar, iar angajaţii sunt măcinaţi de temeri, nelinişti privind locul lor de muncă (...). Toate acestea vin însă în ciuda unei percepţii, induse insistent de autorităţile române, că cei din HORECA ar fi fost puternic susţinuţi de stat în aceste momente dificile. Însăşi Preşedintele României a afirmat public faptul că Guvernul a susţinut prin mai multe măsuri industria şi că va fi nevoit să o mai facă prin alte compensări fără însă a ridica restricţiile până la momentul diminuării efectelor pandemice în ţară. Despre opinia publică ce să mai spunem, percepţia generală este că industria noastră a cerut şi a fost ajutată serios de către autorităţi, lucru care ar trebui să ne facă mai puţin vocali şi să fim ceva mai liniştiţi până trece pandemia. Pandemie de care mulţi ne acuză, spunând că HORECA este vinovată de creşterea cazurilor din ultima perioadă", se menţionează în scrisoarea deschisă.

Reprezentanţii FIHR subliniază în ceea ce priveşte anularea impozitului specific pe perioada stării de urgenţă şi pe o perioadă de 90 de zile după încetarea stării de urgenţă că "anual industria contribuie cu circa 42 de milioane euro ca impozit specific deci prin măsurile statului a fost redusă suma de circa 21 milioane euro adică circa 790 euro de firmă dacă împărţim la cele 26.566 companii care activează în domeniul hoteluri şi restaurante în România".

Hotelierii mai semnalează că măsura susţinerii şomajului tehnic pe perioada stării de urgenţă a fost apreciată şi îmbrăţişată de operatorii din turism în proporţie de peste 90% , dar este o măsură generală aplicabilă în întreaga economie, la fel ca şi cea pentru susţinerea forţei de muncă cu acoperirea costurilor salariale în procent 41,5%.

"O altă măsură cu caracter general, şi ea bună în esenţă, dar cu anumite probleme de aplicabilitate pentru domeniul HORECA, cum ar fi: Nu s-a permis mixarea soluţiilor, adică pentru cei din restaurante cu restricţii de operare să mergem pe şomaj tehnic şi pentru cei angajaţi în hoteluri să mergem pe suport de 41,5%; sumele s-au încasat extrem de greu, plăţile nu se fac în termenele prevăzute de lege; nu există mecanism de compensare a celor 41,5% cu alte sume de încasat de la stat, mai ales în condiţiile în care plata sumelor de încasat din TVA sau din concedii medicale încă este asteptată de mulţi operatori; solicitarea ca plata tuturor impozitelor să fie la zi pentru a folosi această facilitate, face ca sprijinul oferit de amnistia fiscală să fie imposibil dacă dorim susţinerea acestor 41,5%", se mai arată în scrisoarea deschisă.

Referitor la programul de lucru redus (kurzarbeit), FIHR menţionează că a fost o măsura susţinută puternic de mediul de afaceri şi şi-ar fi arătat viabilitatea şi pentru sectorul HORECA dacă era adoptată din timp.

"Apariţia ei la 6 luni de la declanşarea pandemiei este extrem de târzie, deoarece în această perioadă operatorii au fost nevoiţi să restrângă echipele la minimul impus de activitatea (restricţionată de stat) astfel încât nu prea îşi mai are aplicabilitate. Avem semne de întrebare privind normele de aplicare şi modul de decontare, e firesc după experienţa susţinerii a acestor 41,5%", spun hotelierii, adăugând că şi măsură privind lucrul de acasă face referire mai degrabă la alte industrii.

De asemenea, FIHR susţine că măsura privind granturi şi împrumuturi pentru capital de lucru sau investiţii cu garanţia statului, "sună excelent", dar întârzierea extrem de mare va face ca mulţi operatori să fie deja în colaps şi implicit în imposibilitatea de a accesa aceste fonduri. Totodată, "aglomerarea" alături de HORECA (cel puţin la credite de investiţii susţinute din acest miliard) şi a altor sectoare afectate mult mai puţin şi implicit mai bancabile, va face ca aceştia sa acceseze o mare parte din sumele alocate, iar alocarea după principiul primul venit /primul servit va duce la blocaje de sistem şi la irosirea multor resurse

În cazul programului IMM invest, hotelierii subliniază că până pe 20 august existau 190 de companii din domeniul hotelier şi 444 din domeniul baruri restaurante erau susţinute prin acest program.

În acest context, FIHR menţionează că este nevoie de o explicaţie pentru faptul că România este singura ţară din UE în care restaurantele sunt închise la interior, de o listă de condiţii pe care ar trebui să le respectăm pentru a gestiona riscul epidemiologic în hoteluri şi restaurante, de o comunicare coerentă din partea autorităţilor privind pandemia şi legătura cu industria ospitalităţii şi de un plan de măsuri adaptat fiecărei zone sau sector din turism.

"Lipseşte orice măsură care să ducă la eliminarea impozitelor pe terenuri şi clădiri pentru toată perioada în care activitatea este restricţionată total sau parţial (...); lipseşte o măsură care să reglementeze regimul taxelor ORDA pe perioada în care nu funcţionăm. Nivelul acestor taxe e stabilit pe baza unor venituri dintr-o perioadă care nu se va mai repeta în următorii 4-5 ani", afirmă hotelierii.

Ei atrag atenţia că vine sezonul rece în care opţiunea de a oferi masa turiştilor va deveni o imposibilitate, că de la 1 septembrie dispare ajutorul pentru angajaţii din HORECA şi că va veni momentul achitării datoriilor rostogolite de către operatori (datorii către bănci, chirii, bugetele de stat etc). AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Constantin Balaban, editor online: Simona Aruştei)