Pandemia a relansat dezbaterea cu privire la săptămâna de muncă de patru zile în Germania
Ideea scurtării săptămânii de lucru la patru zile a reapărut în Germania, ca remediu pentru menţinerea locurilor de muncă în timpul şi după criza fără precedent provocată de pandemia de coronavirus, transmite AFP.
Însă acest subiect este unul foarte controversat în rândul companiilor.
Preşedintele puternicului sindicat din metalurgie IG Mettal, Jörg Hofmann este cel care a declanşat o dezbatere naţională prin propunerea introducerii săptămânii de lucru de patru zile pentru a proteja locurile de muncă, într-un moment în care rata şomajului este creştere atât în Germania cât şi în restul lumii.
Ministrul german al Muncii, social-democratul Hubertus Heil, a apreciat şi el miercuri că "un timp de muncă redus cu o compensaţie salarială parţială ar putea fi o măsură adecvată".
Ideea de bază este că prin reducerea perioadei de lucru, salariaţii ar putea să îşi împartă mai multe locuri de muncă care altfel ar fi eliminate.
O astfel de măsură ar fi "un răspuns la modificările structurale din sectoare precum industria auto", confruntată cu provocarea automobilelor electrice, precum şi la "accelerarea tranziţiei digitale din cauza pandemiei", argumentează preşedintele sindicatului IG Metall pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung. Jörg Hofmann pledează de asemenea pentru "o anumită compensaţie" pentru salariaţi din partea angajatorilor, pentru ca să nu apară o pierdere importantă a puterii de cumpărare.
IG Metall nu este la prima luptă pentru reducerea timpului de lucru. În 1995 sindicatul a reuşit să impună săptămâna de lucru de 35 de ore în industrie, iar în 2018 a obţinut dreptul ca salariaţii, care doresc, să muncească doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o pierdere diminuată a salariului.
Ultima sa propunere privind săptămâna de muncă de patru zile este susţinută de 60% din germani, arată un sondaj Yougov publicat miercuri.
Însă angajatorii nu sunt de acord cu această idee care nu ar face decât să "agraveze şocul enorm suferit în prezent de productivitate", susţine Steffen Kampeter, director al federaţiei patronale BDA şi membru al partidului conservator CDU al cancelarului Angela Merkel.
Mai multe mari companii germane precum Bosch, ZF Friedrichshafen şi Daimler tocmai au încheiat acorduri de reducere a timpului de muncă, iar discuţii similare sunt în curs la Continental sau Airbus. Însă în cazul acestor acorduri angajaţii trebuie să accepte sacrificii financiare importante. Modelul îl constituie săptămâna de lucru de patru zile introdusă de producătorul auto Volkswagen la începutul anilor 1990 pentru a salva 30.000 de locuri de muncă ameninţate.
Guvernul condus de Angela Merkel vrea să lase partenerii sociali să tranşeze această chestiune, aşa cum este tradiţia socială în Germania. Pentru moment guvernul are în vedere o prelungire de la 12 până la 24 de luni a duratei în care vor fi plătite indemnizaţii de şomaj parţial, o măsură care ar servi drept amortizor pentru milioane de salariaţi.
Cu toate acestea, dacă şomajul nu va da înapoi rapid, dezbaterea cu privire la timpul de muncă ar putea deveni un subiect major de campanie electorală în următoarele alegeri legislative de la finele lui 2021. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA250/ Statele Unite scot la vânzare monede aniversare cu chipul lui Trump
Monetăria americană a pus în vânzare miercuri monede aniversare de un dolar inscripționate cu chipul actualului președinte Donald Trump, cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la independența SUA, relatează agenția EFE. Instituția a anunțat pe rețelele de socializare că monedele sunt în prezent disponibile pentru colecțio
BTA: Alimentele, locuința și transportul reprezentau 46,5% din cheltuielile gospodăriilor din Bulgaria în ianuarie, față de 46% în UE
În luna ianuarie 2026, aproape jumătate (46,5%) din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor din Bulgaria au fost alocate pentru trei categorii: alimente și băuturi non-alcoolice; locuință, apă, energie și transport, ponderea fiind aproximativ aceeași cu media UE (46%), conform datelor publicate miercuri pe site-ul Oficiului European de Statistică (Euros
Banca Centrală din Țările de Jos a transferat 86 de tone de aur din SUA și Canada în Marea Britanie
Banca Centrală din Țările de Jos (DNB) a anunțat miercuri că a transferat 86 de tone din rezervele sale de aur din Statele Unite și Canada spre Londra (Marea Britanie), invocând ''instabilitatea geopolitică crescută'', informează AFP. În perioada martie-august 2026, aproximativ 86 de tone de aur au fost mutate din N
Canicula și seceta vor șterge 0,1% din PIB-ul Franței în acest an
Valurile de căldură și seceta care au lovit Franța în acest an vor diminua Produsul Intern Brut cu 0,1 puncte procentuale, în principal ca urmare a scăderii producției agricole, a estimat miercuri Ministerul Economiei și Finanțelor, informează AFP. Calculele specialiștilor de la Ministerul Economiei și Finanțelor arată că valurile
Șocurile climatice afectează randamentul culturilor de porumb din Ungaria și România (Reuters)
Pentru fermierii din Europa Centrală și de Est ceea ce odată era o secetă ocazională a devenit o amenințare periodică, valurile de căldură record și deficitul cronic de apă diminuează recoltele la porumb, forțând unii fermieri să abandoneze această cultură și remodelând o regiune considerată mult timp drept un pilon al producției europene de cereale, tran
Canadienii rup legăturile cu tot ce are legătură cu SUA
Ultimele acțiuni ale președintelui SUA, Donald Trump, de la impunerea de noi tarife vamale asupra mărfurilor din Canada și până la semnarea unui ordin executiv care redenumește Lacul Ontario drept 'Lacul A
Ungaria intenționează să introducă un impozit pe avere pentru activele care depășesc 3,1 milioane de dolari
Guvernul de la Budapesta intenționează să introducă un impozit pe avere pentru activele care depășesc un miliard de forinți (3,1 milioane de dolari), potrivit unui oficial de rang înalt, care a reafirmat intenția premierului Peter Magyar de a majora taxele pentru cei mai bogați, transmite Bloomberg. 'Impozitul pe avere va fi o piatră de hotar', a
Războiul din Iran a dus prețul gazelor în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani
Prețul gazelor naturale cu livrare peste o lună pe bursa olandeză TTF, locul unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, a urcat miercuri la cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2023, impulsionat de reluarea atacurilor aeriene dintre Iran și Statele Unite, ceea ce complică reumplerea depozitelor de gaze înainte de iarnă, transmite AFP.
Campania de 40 de zile a Ucrainei a costat Rusia 1% din PIB, spune Putin
Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut că atacurile ucrainene au provocat Rusiei pagube echivalente cu aproximativ 1% din Produsul său Intern Brut pe parcursul campaniei de 40 de zile ordonată de președintele Volodimir Zelenski, transmite Bloomberg. 'Cred că ne-au provocat pagube reale', le-a spus Putin reporterilor la o conferință de presă de ma
Șefa FMI avertizează că șocul energetic nu s-a terminat
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat marți, la încheierea reuniunii miniștrilor de finanțe din G20, că șocul energetic rezultat din închiderea Strâmtorii Ormuz nu s-a încheiat încă și că dezvoltarea inteligenței artificiale majorează cererea de energie, transmite EFE. 'S
Grupul de la Vișegrad cere mai mult dialog cu China
Miniștrii de externe din patru țări fost comuniste din Europa Centrală au făcut marți apel pentru implicarea Chinei în vederea obținerii unei stabilități mai mari în regiunea indo-pacifică după o întâlnire la Bratislava cu ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi, informează EFE. 'Am subliniat necesitatea unui dialog continuu
Industria textilă europeană solicită o 'taxă de manipulare' de 10 euro per colet
Principalele confederații europene din sectorul textilelor au solicitat, marți, Comisiei Europene să stabilească la 10 euro per colet viitoarea taxă de manipulare pe care intenționează să o introducă pentru coletele mici, care provin în principal din China, informează AFP. Uniunea Europeană ia măsuri drastice împotriva platformelor
Bulgaria: Centrala nucleară Kozlodui revine la funcționarea normală, după ce Dunărea a crescut cu 15 cm la Ruse
Centrala nucleară de la Kozlodui, singura centrală atomoelectrică a Bulgariei și care furnizează aproape o treime din energia electrică a acestei țări, a început marți revenirea treptată la capacitatea normală, redusă luna trecută ca urmare a scăderii nivelului Dunării, relatează agenția EFE, citând un comunicat emis de autorități. Unul din cele do
Rusia se așteaptă în 2026 la cea mai mică producție de petrol din ultimii 17 ani
Autoritățile ruse și-au revizuit, în jos, estimările privind producția de petrol din acest an, care ar urma să atingă cel mai scăzut nivel din ultimii 17 ani, precum prognozele privind exporturile de combustibili pentru 2026 și 2027 din cauza războiului cu Ucraina, conform unor documente guvernamentale consultate de Reuters. Potrivit noi
Schimbare de ștafetă la Apple după 15 ani în care Tim Cook a fost CEO
Noul director general de la Apple, John Ternus, preia conducerea gigantului tehnologic american marți, punând capăt mandatului de 15 ani al lui Tim Cook, sub conducerea căruia valoarea companiei a crescut vertiginos până la 4.600 de miliarde de dolari datorită popularității iPhone-ului, transmite AP. Schimbarea CEO-ului vine î