Ideea scurtării săptămânii de lucru la patru zile a reapărut în Germania, ca remediu pentru menţinerea locurilor de muncă în timpul şi după criza fără precedent provocată de pandemia de coronavirus, transmite AFP.

Însă acest subiect este unul foarte controversat în rândul companiilor.

Preşedintele puternicului sindicat din metalurgie IG Mettal, Jörg Hofmann este cel care a declanşat o dezbatere naţională prin propunerea introducerii săptămânii de lucru de patru zile pentru a proteja locurile de muncă, într-un moment în care rata şomajului este creştere atât în Germania cât şi în restul lumii.

Ministrul german al Muncii, social-democratul Hubertus Heil, a apreciat şi el miercuri că "un timp de muncă redus cu o compensaţie salarială parţială ar putea fi o măsură adecvată".

Ideea de bază este că prin reducerea perioadei de lucru, salariaţii ar putea să îşi împartă mai multe locuri de muncă care altfel ar fi eliminate.

O astfel de măsură ar fi "un răspuns la modificările structurale din sectoare precum industria auto", confruntată cu provocarea automobilelor electrice, precum şi la "accelerarea tranziţiei digitale din cauza pandemiei", argumentează preşedintele sindicatului IG Metall pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung. Jörg Hofmann pledează de asemenea pentru "o anumită compensaţie" pentru salariaţi din partea angajatorilor, pentru ca să nu apară o pierdere importantă a puterii de cumpărare.

IG Metall nu este la prima luptă pentru reducerea timpului de lucru. În 1995 sindicatul a reuşit să impună săptămâna de lucru de 35 de ore în industrie, iar în 2018 a obţinut dreptul ca salariaţii, care doresc, să muncească doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o pierdere diminuată a salariului.

Ultima sa propunere privind săptămâna de muncă de patru zile este susţinută de 60% din germani, arată un sondaj Yougov publicat miercuri.

Însă angajatorii nu sunt de acord cu această idee care nu ar face decât să "agraveze şocul enorm suferit în prezent de productivitate", susţine Steffen Kampeter, director al federaţiei patronale BDA şi membru al partidului conservator CDU al cancelarului Angela Merkel.

Mai multe mari companii germane precum Bosch, ZF Friedrichshafen şi Daimler tocmai au încheiat acorduri de reducere a timpului de muncă, iar discuţii similare sunt în curs la Continental sau Airbus. Însă în cazul acestor acorduri angajaţii trebuie să accepte sacrificii financiare importante. Modelul îl constituie săptămâna de lucru de patru zile introdusă de producătorul auto Volkswagen la începutul anilor 1990 pentru a salva 30.000 de locuri de muncă ameninţate.

Guvernul condus de Angela Merkel vrea să lase partenerii sociali să tranşeze această chestiune, aşa cum este tradiţia socială în Germania. Pentru moment guvernul are în vedere o prelungire de la 12 până la 24 de luni a duratei în care vor fi plătite indemnizaţii de şomaj parţial, o măsură care ar servi drept amortizor pentru milioane de salariaţi.

Cu toate acestea, dacă şomajul nu va da înapoi rapid, dezbaterea cu privire la timpul de muncă ar putea deveni un subiect major de campanie electorală în următoarele alegeri legislative de la finele lui 2021. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)