O echipă de cercetători din Statele Unite a anunţat vineri descoperirea unei enzime care ajută coronavirusul să pătrundă în celulele corpului uman, permiţând dezvoltarea infecţiei, relatează UPI.

Numită proteină non-structurală 16, sau nsp16, această enzimă este produsă de noul coronavirus şi acţionează precum un ''camuflaj'', păcălind celulele umane să creadă că virusul este o ''parte a propriului său cod şi nu străin'', au explicat oamenii de ştiinţă într-un articol publicat vineri în jurnalul Nature Communications.

Cercetătorii speră că această enzimă va deveni ţinta medicamentelor antivirale concepute pentru vindecarea COVID-19, boala provocată de noul coronavirus.

''Activitatea noastră îmbunătăţeşte informaţiile de bază despre această cale particulară şi oferă totodată o oportunitate de dezvoltare a unor antivirale noi împotriva COVID-19 şi a unor viitoare afecţiuni coronavirale'', a declarat pentru UPI Yogesh Gupta, coautor al studiului.

Aceste medicamente ar putea ''bloca dezvoltarea'' coronavirusului în corpul uman, a precizat Gupta, profesor asistent de biochimie şi biologie structurală la Centrul de Ştiinţe Medicale al Universităţii din Texas.

Coronavirusul utilizează nsp16 pentru a-şi ''camufla'' ARN-ul, astfel încât celulele umane nu pot deosebi ARN-ul virusului de cel propriu, permiţând replicarea coronavirusului şi răspândirea sa în corp, a explicat Gupta.

''Virusul foloseşte în mod eficient această cale pentru a trece nedetectat şi pentru a-şi proteja materialul genetic, continuând în acelaşi timp să se dezvolte în corpul gazdă'', a spus cercetătorul.

Pe lângă descrierea rolului nsp16 în dezvoltarea COVID-19, Gupta şi echipa sa au definit şi structura 3D a enzimei. Aceste informaţii pot fi utilizate de oamenii de ştiinţă pentru a concepe medicamente antivirale împotriva bolii, au notat oamenii de ştiinţă.

Aceste noi medicamente ar putea limita capacitatea nsp16 de a ''camufla'' ARN-ul coronavirusului, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar uman va detecta virusul ca pe un element străin şi îl va ataca, potrivit cercetătorilor.

Descoperirile făcute de Gupta şi colegii săi vin în completarea constatărilor ştiinţifice publicate în jurnalul Science la data de 17 iulie, potrivit cărora o altă proteină non-structurală creată de noul coronavirus, nsp1, ar putea de asemenea să aibă capacitatea de a bloca răspunsul sistemului imunitar.

''Virusurile trebuie să se sustragă sau să contracareze sistemul imunitar pentru a dezvolta o infecţie'', a explicat pentru UPI coautorul studiului anterior, Konstantin M. J. Sparrer.

''În mod normal, orice infecţie ar declanşa expresia a sute de proteine antivirale'', a spus Sparrer, cercetător la Institutul de Virologie Moleculară din cadrul Centrului Medical al Universităţii Ulm din Germania.

Sparrer a adăugat că, din cauza nsp1, coronavirusul ''îşi manipulează gazda pentru a-şi promova propria replicare, oprind... sistemul imunitar înnăscut în timpul acestui proces''. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)