Numărul cazurilor noi de hepatită C depistate a fost în scădere în ultimele luni, în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit preşedintelui CNAS, Adela Cojan, şi preşedintelui Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), Marinela Debu.

"Avem câteva probleme cu accesul la specialişti şi la tratament (...). Accesul la specialist nu se face pentru că este greoi, în unele spitale este COVID, cum e cazul spitalelor de boli infecţioase, şi nu au cum să primească pacienţi în această perioadă. Alte spitale sunt deja mult prea încărcate, chiar dacă sunt pe specialitatea gastroenterologie, dar mai există o situaţie - spitale care (...) nu au pacienţi, de teama pacientului că se va infecta ducându-se în spital şi în aceste condiţii practic avem o problemă critică cred eu cu accesul la investigaţii şi analize. Am văzut o scădere clară a numărului de persoane, de pacienţi nou diagnosticaţi şi în consecinţă a celor care intră pe tratament şi pe noi ne îngrijorează destul de tare faptul că doar 3.558 de persoane au avut şansa de a intra pe tratament în aproape 5 luni de când a început programul cost-volum-rezultat pe ceea ce înseamnă hepatita C", a declarat Debu, joi, la o conferinţă de presă online.

Adela Cojan a menţionat că instituţia pe care o reprezintă încearcă să mărească accesul la medicaţie de ultimă generaţie. "Din februarie a fost introdus tratamentul cu medicamente fără interferon, e adevărat, aveţi dreptate, numărul cazurilor noi care au fost depistate, deci formularele specifice transmise în ultimele 4 luni sunt în număr de numai 3.558 de formulare. Cauzele le-aţi enumerat dumneavoastră", i-a spus Adela Cojan preşedintelui APAH-RO.

Cojan a menţionat că, în contexul pandemiei, atât în perioada stării de urgenţă, cât şi până în septembrie, e deja reglementată legislativ posibilitatea pacienţilor pentru care s-a iniţiat tratamentul fără interferon şi care au domiciliul în alt judeţ decât cel pentru care se derulează contractele cost-volum să-şi ridice prescripţiile din judeţul în care domiciliază.

"Am făcut tot posibilul să mărim numărul centrelor din ţară care să iniţieze tratamentul (...) anul acesta am introdus trei noi judeţe pentru iniţierea tratamentului pentru adulţi - Suceava, Vâlcea şi Arad - şi sunt 11 judeţe care asigură iniţierea tratamentului pentru copii. Punem foarte mult accent pe partea de prevenţie, tocmai de aceea în reglementările specifice sistemului asigurărilor sociale de sănătate am dat posibilitatea medicului de familie să poată recomanda investigaţii pentru antigenul HBs pentru anticorpii pentru hepatita virală cronică şi de asemenea, în cazul supravegherii gravidei, se poate face recomandare pentru testare pentru hepatitele de etiologie virală B şi C", a explicat Adela Cojan.

Marinela Debu a propus printre altele ca Ministerul Sănătăţii să facă o pagină dedicată pe care să fie menţionate spitalele care pot primi pacienţi non-COVID sau care s-au închis din cauza evoluţiei pandemiei şi ca statul să ia în considerare şi decontarea unor investigaţii la privat.

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", a afirmat că, pentru virusul hepatitei C, în România rata de vindecare virală de peste 99,3%.

"La virusul hepatitic C, lucrurile stau cât se poate de bine în momentul de faţă, pentru că vorbim de zeci de mii de pacienţi care au fost trataţi şi vindecaţi. Ca atare, ne aşteptăm ca incidenţa cancerului hepatic, respectiv a celor hepatice induse de virusul hepatitic C să scadă considerabil în următorii ani. Dacă medicul de familie se foloseşte de acest cadru, îşi testează persoanele de pe listă într-un interval de timp rezonabil, 2 - 3 - 4 ani, atunci, evident că în următorii 6 ani, dacă toată lumea face acest lucru, noi putem să rezolvăm problema infecţiei cu virusul hepatitic B şi, respectiv, virusul hepatitic C", a declarat Adrian Streinu-Cercel.

Potrivit acestuia, neasiguraţii trebuie să aibă acces la terapie.

"Neasiguraţii trebuie să aibă acelaşi acces la terapie, dacă ne gândim să scoatem din circulaţie aceste virusuri, pentru că practic ei sunt cei care duc mai departe virusul, neavând acces la servicii de sănătate", a adăugat Streinu-Cercel. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)