Alegătorii din Macedonia de Nord votează miercuri într-un scrutin legislativ cu rezultat imprevizibil, câştigătorului urmând să-i revină deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană şi combaterea unei crize epidemice în plină resurgenţă, transmite AFP.

Alegerile sunt primele de când statul ex-iugoslav şi-a schimbat numele anul trecut, adăugând sintagma 'de Nord', pentru a pune capăt unui vechi conflict cu Grecia.

Acordul istoric cu Atena a permis ţării să intre în NATO şi să obţină undă verde din partea Bruxelles-ului pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Anumiţi naţionalişti rămân însă furioşi pentru a fi cedat Greciei, ce revendică exclusivitatea numelui de 'Macedonia', ceea ce ei consideră drept parte integrantă a identităţii naţionale.

Taberele principale care se confruntă în alegeri sunt social-democraţii fostului prim-ministru Zoran Zaev şi partidul de dreapta VRMO-DPMNE, însă niciunul dintre rivali nu pare a avea şansa să obţină o majoritate absolută, ceea ce anunţă negocieri complicate pentru formarea unui guvern de coaliţie.

Epidemia de coronavirus sporeşte incertitudinea legată de acest scrutin, resurgenţa numărului de infectări putând afecta rata de participare.

Macedonia de Nord, cu un sistem de sănătate fragil, este ţara balcanică cu cel mai mare număr de morţi raportat la populaţie, anunţând până acum aproape 400 de decese legate de COVID-19 la mai puţin de 2 milioane de locuitori, notează AFP.

Scrutinul ar trebui să umple vidul de putere într-o ţară condusă de şase luni de un guvern tehnic, în condiţiile unui parlament dizolvat. Legislativele erau prevăzute iniţial în aprilie, dar au fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus.

Secţiile de vot vor rămâne deschise cu două ore mai mult decât de obicei, între 05:00 şi 19:00 GMT. Persoanele bolnave şi cele vârstnice au putut să-şi exprima votul începând de luni.

Sunt chemaţi să voteze aproximativ 1,8 milioane de alegători, iar rezultatele sunt aşteptate în cursul nopţii.

Potrivit analiştilor, o revenire la putere a dreptei, care a guvernat timp de un deceniu până în 2016, ar putea complica viitorul european al Macedoniei de Nord, ce aşteaptă acum deschiderea negocierilor de aderare.

Pe de altă parte, mulţi alegători sunt nemulţumiţi de social-democraţi, reproşându-le că nu şi-au respectat promisiunile principale, printre care reformarea justiţiei.

O altă necunoscută este principalul partid al minorităţii albaneze, Uniunea Democratică pentru Integrare (DUI), care decide în mod tradiţional cui îi revine puterea.

Sub sloganul 'De ce nu ?', DUI revendică de această dată postul de prim-ministru în schimbul unei alianţe.

Zoran Zaev, al cărui partid se află pe liste comune cu o mică formaţiune albaneză, dar şi liderul VRMO-DPMNE, Hristijan Mickoski, denunţă un 'şantaj'.

'O mare parte din electorat ar urma să absenteze, mulţi sunt indecişi, sunt prea multe elemente în mişcare pentru a prezice rezultatul alegerilor', a comentat pentru AFP Elena Stravrevska, cercetător la London School of Economics. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)