Sibiul, singurul oraş turistic de trei stele Michelin din România, se mândreşte cu o grădină unică, căutată de vizitatorii care poposesc în centrul istoric, mai ales în aceste zile caniculare.

Grădina Palatului Brukenthal de la Sibiu este una din cele mai elegante din judeţ şi a devenit ea însăşi obiectiv turistic în ultimii ani, după ce aici mulţi ani a fost practic un depozit de gunoaie. Turiştii care ajung acum la Sibiu se pot bucura în curtea palatului lui Samuel von Brukenthal de ceva ce nu avea nici baronul Transilvaniei pe vremea când locuia în inima oraşului, căci pe locul unde sunt acum trandafiri, magnolii şi tuia, în vremea baronului poposeau trăsurile cu cai. Dacă acum vizitatorii din toată lumea se bucură de un cabinet de cartografie în spatele grădinii, unde sunt multe expoziţii, în urmă cu peste două secole acolo era grajdul cailor lui Brukenthal.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

"Aici a fost spaţiu de depozitare, o anexă a palatului, iar în clădirea din spate au fost grajdurile, unde se intra cu trăsura, iar acum e spaţiu de expoziţie la parter, Cabinetul de Cartografie, iar deasupra e clădirea bibliotecii. (...) Curtea a doua a servit în Palatul Brukenthal, în istorie, ca un spaţiu administrativ. Prima curte era o curte de interior, se plimbau invitaţii. (...) Aici, în principiu, înainte de 1990 şi imediat după 1990 era un spaţiu de depozitare a gunoaielor, iar de când a venit domnul Luca (Sabin Luca, directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal n.r.) a încercat să amenajeze nu doar grădinile de la Palatul Brukenthal, ci şi grădina Martirilor de la Istorie, grădina de la Muzeul de Istorie Naturală şi grădina de la Muzeul Cinegetic", a declarat joi, pentru AGERPRES, directorul de Marketing al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Alexandru Chituţă.

Acesta povesteşte că baronul Samuel von Brukenthal nu a avut o grădină în timpul vieţii sale în Sibiu, ci se relaxa la câţiva kilometri distanţă de oraş, în Avrig, unde avea un palat de vară cu plante exotice şi nu numai.

Cea mai elegantă grădină publică din Sibiu are un aer baroc şi aici turiştii pot trăi experienţe unice: iubitorii de animale se pot juca cu singurii motani mascotă a unui muzeu de la noi din ţară, Antonello şi Donatello, iar gurmanzii, doar aici pot servi gratis biscuiţi Eugenia, puşi la dispoziţie de muzeu. Se pare că ospitalitatea este pe gustul turiştilor, dovadă că anual vizitatorii Muzeului Naţional Brukenthal, găzduit în principal în clădirea palatului din centrul Sibiului, consumă în medie cam patru tone de biscuiţi Eugenia, potrivit lui Alexandru Chituţă.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

"Sunt persoane care vin doar pentru motanii Antonello şi Donatello, am primit cereri şi în pandemie, pentru fotografii de nunţi. Aici este o grădină cu plante amenajate în consonanţă cu clădirile baroc, cu trandafiri, magnolii, tuia. (...) Sunt mulţi vizitatori care vin doar să vadă curtea, mulţi sibieni care vin doar aici, în curte, de când s-a amenajat curtea, intrăm în al 14-lea an, am început să organizăm evenimente aici, unul din cele mai importante evenimente, decernarea titlului de Regiune Gastronomică Europeană, avem vernisaje care se realizează aici, în curte. E un loc deosebit, care începând din 2018 are busturi ale personalităţilor care au marcat viaţa Sibiului şi ale Muzeului Naţional Brukenthal. Aici avem patru statui", a mai completat reprezentantul Brukenthal, Alexandru Chituţă.

Palatul Brukenthal este unul din cele mai importante clădiri în stil baroc din România, care a fost construit între anii 1778-1788. Edificiul a fost ridicat ca să fie reşedinţa oficială a baronului Brukenthal şi sediu al colecţiilor sale, care acum pot fi admirate de către turişti. Ca să construiască palatul, baronul a demolat două case, una aparţinea soţiei sale, pe cealaltă a cumpărat-o. Unicitatea stilului baroc al palatului Brukenthal este dată tocmai de faptul că este în centrul oraşului şi este înconjurat de clădiri diferite. Palatul Brukenthal din Sibiu se deosebeşte de alte palate baroce din Europa, care sunt ridicate în afara oraşelor şi sunt înconjurate de grădini întinse. Astfel, Samuel von Brukenthal a consacrat la Sibiu un nou tip de construcţie, palatul urban sau palatul construit în interiorul oraşului.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Încă din Piaţa Mare, de la intrare, privirile turiştilor sunt atrase de eleganţa palatului baroc, un stil de arhitectură apărut în Italia. Vizitatorul este întâmpinat cu porţile larg deschise în fiecare zi în care muzeul este deschis, iar deasupra uşilor impozante din lemn de stejar se remarcă blazonul aurit al guvernatorului Brukenthal.

În interior există două curţi. Prima curte este cea în care baronul îşi întâmpina oaspeţii care coborau din trăsurile lor. Acelaşi loc a fost ales în ultimii ani pentru întâmpinarea şefilor de state, premierilor, miniştrilor, ambasadorilor sau a unor personalităţi culturale în acest loc, cu diverse ocazii. Unul dintre cele mai importante momente din istoria Palatului Brukenthal a fost în 2019, când au fost prezenţi liderii europeni veniţi la Summitul UE.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Tot în curtea Palatului Brukenthal, Sibiul a primit şi titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2019.

Printre atracţiile grădinii Brukenthal se remarcă şi urna decorativă şi cel mai frumos pasaj din Sibiu.

Lăsat moştenire oraşului de către baron, cel mai vechi muzeu din România poate fi o oază de linişte şi răcoare, chiar şi pentru turiştii care poposesc doar în grădina palatului şi nu vizitează expoziţiile din clădirea construită pe două etaje. AGERPRES-FOTO PE FLUX/(A-autor: Isabela Paulescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)