Preşedintele Klaus Iohannis subliniază, în informarea transmisă Parlamentului privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul ţării în contextul pandemiei COVID-19, că este nevoie ca "întregul" cadru general al măsurilor excepţionale să fie revăzut, actualizat şi corelat cu realităţile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluţiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societăţii actuale şi concreteţea şi claritatea acestora.

Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie "promptă", "în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor", punctează şeful statului, în informare, care a fost publicată joi de Administraţia Prezidenţială.

"Din 1991 şi până în anul 1999, România nu a avut un cadru legal subsecvent dispoziţiilor constituţionale ce reglementează regimul stării de urgenţă. În contextul mineriadei din ianuarie 1999, Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, o reglementare generală pentru instituirea măsurilor excepţionale prevăzute de art. 93 din Constituţie, care a fost aprobată de Parlament abia cinci ani mai târziu, în anul 2004, prin Legea nr. 453/2004. Din 2004 şi până în prezent, acest act normativ a suferit doar modificări ce vizau punerea de acord a legislaţiei cu obligaţiile României de stat membru NATO, cu precădere cu privire la regimul stării de asediu", aminteşte Iohannis.

El adaugă că, la momentul izbucnirii epidemiei de COVID-19, cadrul legal cuprindea, pe de o parte, dispoziţii "pe alocuri desuete" prin raportare la arhitectura constituţională şi instituţională, iar, pe de altă parte, nu îngloba instrumente suficiente pentru a răspunde riscurilor cu care se confruntă în prezent societatea.

Potrivit acestuia, "la acest tablou se adaugă şi faptul că, la momentul izbucnirii crizei care impunea instituirea stării de urgenţă, Parlamentul se confrunta cu o modalitate cel puţin atipică de funcţionare, cauzată de lipsa unor proceduri şi modalităţi de lucru de natură să asigure realizarea rolului său constituţional prevăzut de art. 61 din Constituţie".

Ca urmare, arată preşedintele, este nevoie de un "cadru legal unic, predictibil şi coerent".

"Experienţa instituirii şi prelungirii stării de urgenţă a reliefat importanţa unui cadru legal unic, predictibil şi coerent, a stipulării unor atribuţii şi responsabilităţi instituţionale clar delimitate. Un astfel de cadru legal nu numai că ar oferi mai multă eficienţă acţiunii de răspuns a statului, dar ar face ca reacţia instituţiilor şi autorităţilor publice să fie mai predictibilă şi mai clară pentru cetăţeni, conferindu-i efectele scontate. De aceea, pe durata unei măsuri excepţionale, colaborarea loială dintre autorităţile constituţionale, un principiu larg dezvoltat în jurisprudenţa instanţei constituţionale, devine crucială", evidenţiază şeful statului.

El apreciază că, "în perioada anterioară stării de urgenţă, în timpul şi chiar după încetarea acesteia, experienţa a demonstrat că prin demersurile legislative punctuale ale Parlamentului României, lipsite de o viziune unitară în abordarea acestei situaţii, coerenţa şi eficienţa unora dintre măsurile guvernamentale au avut de suferit".

"Prin modificări punctuale ale unor acte normative, s-a accentuat impredictibilitatea cadrului normativ deja deficitar. În timp ce Guvernul adopta măsuri menite să asigure coerenţă şi unitate în răspunsul la situaţia pandemică, prin legile adoptate în această perioadă s-a ajuns la o fragmentare a responsabilităţilor sau la suprapuneri de competenţe ale actorilor instituţionali implicaţi", susţine Klaus Iohannis.

În documentul înaintat Legislativului, el transmite că "responsabilitatea Parlamentului de a institui un regim juridic coerent, atât pentru starea de urgenţă, cât şi pentru starea de asediu este cu atât mai importantă cu cât Curtea Constituţională a stabilit prin jurisprudenţa sa recentă că numai legea ca act al Parlamentului poate să cuprindă acele măsuri care presupun restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale".

"Intervenţia autorităţii legiuitoare trebuie să fie cât mai rapidă, cu atât mai mult cu cât cadrul legal general cuprinde norme deja declarate neconstituţionale, iar situaţia epidemiologică impune ca autorităţile să fie pregătite în orice moment să facă faţă unor evoluţii nefavorabile", explică şeful statului.

În opinia sa, şi legislaţia care reglementează conceptele de "situaţie de urgenţă" şi "stare de alertă", regăsite în cuprinsul OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ar trebui regândită, "pentru asigurarea unei viziuni unitare în acord cu cadrul constituţional ce reglementează rolul preşedintelui României şi măsurile excepţionale".

"Parlamentul trebuie să revadă cadrul legislativ şi din perspectiva asimilării sau includerii, la nivelul legii, a acelor măsuri care ar conferi pe termen lung un set de mijloace adecvate de natură să întărească capacitatea de răspuns a autorităţilor în faţa unor riscuri", completează preşedintele.

Iohannis mai subliniază că măsurile legislative de protecţie socială trebuie analizate şi instituite de Parlament în cadrul unui dialog "autentic" cu Guvernul şi toţi actorii relevanţi, "cu responsabilitate faţă de resursele financiare disponibile şi faţă de efortul întregii societăţi de depăşire a actualei crize".

"Responsabilitate, colaborare loială, legiferare coerentă şi predictibilă în acord cu nevoia socială şi nu în beneficiul electoral sau de grup trebuie să fie comandamente esenţiale ale desfăşurării activităţii tuturor instituţiilor publice în general şi în special în perioada următoare", transmite şeful statului. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)