Principalele probleme cu care se confruntă populaţia, în special grupurile vulnerabile, sunt pierderea locurilor de muncă şi lipsa oportunităţilor temporare de lucru, arată rezultatele celei de a treia runde a Evaluării rapide a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, realizate de UNICEF.

"Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodăriei, fiind semnalate ca probleme în comunităţile cuprinse în studiu dificultăţile în plata utilităţilor/chiriei sau ratelor la locuinţă. În contextul reducerii veniturilor în familie, şi copiii sunt direct afectaţi. Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este îngreunat îndeosebi de suspendarea activităţii unor servicii sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum şi de imposibilitatea deplasării beneficiarilor, din cauza reglementărilor curente. Teama personalului de a contracta virusul, precum şi lipsa echipamentelor de protecţie au fost şi ele invocate", potrivit unui comunicat al UNICEF transmis, miercuri, AGERPRES.

Conform sursei citate, raportul arată o creştere până la 61% (faţă de 34% - runda 1 şi 47% - runda 2) a ponderii respondenţilor care consideră că furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunităţilor a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Spre deosebire de runda 2 a evaluării rapide, când respondenţii plasau pe primul loc dificultăţile de acces la produse de igienă, în runda 3 aceştia apreciază într-o proporţie mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%).

A crescut, de asemenea, percepţia că furnizarea serviciilor în educaţie a fost afectată, explicabilă prin faptul că au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educaţiei asistate de tehnologie, atât în discursul public şi în mass-media, cât şi prin efectele în practică ale desfăşurării activităţilor educaţionale în mediul online, precizează UNICEF.

Raportul identifică în categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care trăiesc în sărăcie şi copiii de etnie romă, copiii care locuiesc în locuinţe supraaglomerate, copiii cu dizabilităţi şi copiii cu cerinţe educaţionale speciale, copiii din familii monoparentale şi copiii ai căror părinţi revin în ţară, dar şi copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi cei din familii cu risc de violenţă. De asemenea, 15% dintre respondenţi îi identifică pe copiii solicitanţi de azil şi refugiaţi drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniaţi cu statut de solicitanţi de azil sau refugiaţi, menţionează UNICEF.

Potrivit sursei citate, autorii raportului recomandă implicarea mediatorilor sanitari şi a asistenţilor medicali comunitari în oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la soluţiile existente, precum şi în distribuirea de medicamente şi echipamente de protecţie în comunităţi.

"Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul întregii ţări, pe modelul testat cu succes de UNICEF în ultimii ani în 45 de comunităţi din judeţul Bacău, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesionişti pot interveni activ în identificarea, prevenirea şi rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educaţionale pe care le au copiii vulnerabili, eficient şi cu costuri reduse", a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.

Evaluarea rapidă a fost realizată în baza unui parteneriat între UNICEF în România şi Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România, Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituţionalizaţi, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Asociaţia Serviciul Iezuiţilor pentru Refugiaţi din România (JRS România), Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi (CNRR) şi Fundaţia Star of Hope România.

Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului iniţial de colectare a datelor, iar Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluării rapide şi la instrumentul de colectare a datelor.

În runda 3 a evaluării rapide, la chestionar au răspuns un număr de 186 de respondenţi (lucrători comunitari, autorităţi locale, autorităţi judeţene şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din cinci judeţe - Bacău, Botoşani, Braşov, Dolj şi Ilfov - şi reprezentanţi ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidenţial din subordinea Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, precum şi organizaţii neguvernamentale care oferă protecţie copiilor refugiaţi/solicitanţi de azil şi copiilor neînsoţiţi din Bucureşti, Rădăuţi, judeţul Suceava şi Timişoara, judeţul Timiş). Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârşitul stării de urgenţă şi începutul declarării stării de alertă (din 15 mai), a adăugat UNICEF. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: UNICEF Romania/Facebook.com