Pandemia COVID-19 ar putea avea repercusiuni asupra economiei globale, fiind preconizată o scădere de până la 8% a PIB-ului real, în 2020, dar pentru următoarele două decenii este estimat un salt economic de 8%, interval în care România ar putea beneficia de o creştere de 9%, relevă rezultatele unui raport de specialitate, publicate miercuri de McKinsey Global Institute.

Cercetarea, care analizează 200 de ţări, inclusiv România, cu rezultate estimate până în 2040, arată că anual sănătatea precară reduce PIB-ul real, la nivel global, cu 15%, aproape dublu faţă de estimările de scădere economică.

În acest sens, o sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global, în 2040, o creştere accelerată de 8% care se traduce printr-o evoluţie mai rapidă cu 0,4 % în fiecare an.

Prognozele citate evidenţiază faptul că România ar putea beneficia de o creştere a PIB-ului de 9% pentru acelaşi interval de timp şi de un impact al PIB-ului de 26 de miliarde de dolari în următoarele două decenii.

"Aproximativ jumătate din aceste beneficii economice anuale provin din faptul că, la nivel mondial, forţa de muncă este mai extinsă şi într-o stare de sănătate mai bună. Restul procentelor provin din extinderea capacităţii de muncă a persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilităţi şi a îngrijitorilor informali, precum şi din îmbunătăţirea productivităţii deoarece prevalenţa bolilor cronice este mai redusă. În România, beneficiile cele mai mari, a căror valoare se ridică la 11,5 miliarde de dolari, vor fi generate de extinderea capacităţii de muncă a categoriilor menţionate, în timp ce aproape 8 miliarde de dolari vor proveni din reducerea nivelului de sănătate precară", se menţionează în raportul McKinsey Global Institute.

Potrivit sursei citate, datele pentru România indică faptul că reducerea potenţială a gradului de sănătate precară este de 37%, până în 2040, iar o reducere de această dimensiune ar aduce beneficii uriaşe: vârsta medie de 65 de ani ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani, astăzi, din punct de vedere al sănătăţii.

Totodată, la nivel global, mortalitatea infantilă ar scădea cu 65%, decalajul inegalităţii în sănătate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi în viaţă până în 2040. Mai mult, anual, la nivel global, fiecare persoană ar câştiga încă 21 de zile de viaţă sănătoasă, în timp ce în România acestea ar fi creşte la 27 de zile.

În timp ce, la nivel internaţional, randamentul economic ar putea fi între 2 şi 4 dolari pentru fiecare dolar investit într-o sănătate mai bună, în cazul specific al României, fiecare dolar investit va genera 1,8 dolari.

Raportul de specialitate citează o serie de cercetări, conform cărora 70% din oportunitatea neexploatată de a îmbunătăţi sănătatea este generată de zona profilactică.

"Aproximativ aceeaşi proporţie se aplică şi pentru România, cu 36% provenind din reducerea nivelului de sănătate precară prin implementarea de măsuri de mediu, sociale şi comportamentale de combatere a acesteia, în timp ce alte 35% provin din prevenţie şi promovarea sănătăţii", subliniază realizatorii cercetării.

Din documentul citat reiese că beneficiile unei sănătăţi mai bune sunt prea mari pentru a fi ignorate, astfel că se vorbeşte despre o oportunitate economică de 12 trilioane de dolari, sute de milioane de vieţi salvate şi un grad mai ridicat de bunăstare.

McKinsey Global Institute (MGI), componenta de cercetare în afaceri şi economie a McKinsey, a fost înfiinţat în anul 1990 pentru a dezvolta o înţelegere mai profundă a evoluţiei economiei globale. Misiunea MGI este de a furniza liderilor din sectoarele comercial, public şi social date şi perspective pe care aceştia să-şi bazeze deciziile de management şi politice. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)