Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat vineri definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus.

Potrivit INSP, caz suspect este orice persoană cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei)) sau orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie. Tot caz suspect este şi orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) - febră sau istoric de febră şi tuse, dar şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.

Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani, care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

* numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

* argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

* Caz COVID-19 comunitar

- simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
- debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);

* Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

- debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
- cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

- IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

- cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM

Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte.

* Caz confirmat este o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

* Contactul apropiat este definit ca:

- Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

- Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

- Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

- Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

- Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

- Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

* Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauza a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a bolii.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, arată INSP.

''Cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronşic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID. În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia'', precizează INSP.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar şi auxiliar, conform definiţiei de caz;

* Contacţii direcţi asimptomatici ai unui caz confirmat - la 6-7 zile de la ultimul contact cu cazul confirmat;

* Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant - 2 teste la 24 de ore interval;

* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital;

* Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie:
- pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie - cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;
- pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de radioterapie - înainte de prima şedinţă şi apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

* Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei;

În cazul pacienţilor copii care se internează cu însoţitor, se testează şi însoţitorul.

* Pacienţi hemodializaţi asimptomatici - de 2 ori pe lună;
- pacienţi hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacienţilor;

* Pacienţi hemodializaţi simptomatici;

* Persoane instituţionalizate asimptomatice - de 2 ori pe lună;

* Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale - de 2 ori pe lună;

* Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat - în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

* Personal medico-sanitar şi auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări. AGERPRES/(AS - autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)