Experţii francezi în ştiinţe spaţiale se folosesc de izolarea la domiciliu decretată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru a testa pe un grup de voluntari capacitatea viitorilor astronauţi de a rezista închişi o perioadă îndelungată într-un vehicul spaţial pe durata unei misiuni spre planeta Marte, informează Reuters marţi.

Voluntarii din acest experiment sunt 60 de studenţi obligaţi să rămână închişi în camerele lor dintr-un campus din oraşul Toulouse - în condiţii nu foarte diferite de cele pe care ar putea să le experimenteze în timpul unei misiuni spaţiale îndelungate.

Atunci când Guvernul francez a impus restricţii de deplasare pentru a limita răspândirea noului coronavirus, cercetătoarea în ştiinţe spaţiale Stephanie Lizy-Destrez a decis să profite cât mai mult de această situaţie neplăcută şi a convins un grup de studenţi să participe la experiment.

Experimentul nu reprezintă însă o simulare exactă a unui zbor spaţial: sarcini precum prelevarea unor eşantioane de materie de pe suprafaţa unei planete folosind un rover nu există în acest proiect, iar studenţii au dreptul să îşi întrerupă această călătorie spaţială virtuală pentru a petrece o zi în exterior.

În schimb, ei realizează diverse sarcini bazate pe computer, precum teste de memorie şi teste de agilitate. De asemenea, voluntarii ţin un jurnal zilnic şi, la fiecare cinci zile, completează un chestionar.

Voluntarii au motivaţii diferite faţă de astronauţii adevăraţi, a spus Stephanie Lizy-Destrez, profesor-asociat de Ingineria Sistemelor Spaţiale la ISAE-SUPAERO, un institut de aeronautică şi cercetări spaţiale din sudul Franţei.

"În cazul participanţilor la experimentul din campus, este vorba despre o izolare care le-a fost impusă", a precizat cercetătoarea.

Însă spaţiile mici în care locuiesc - studenţii trăiesc în camere de 12 metri pătraţi - şi limitele impuse în privinţa activităţilor pe care oamenii au voie să le facă de obicei sunt similare condiţiilor pe care astronauţii ar putea să le întâlnească în spaţiu.

Există şi anumite efecte psihologice negative care pot să se manifeste în cazul oamenilor aflaţi în izolare, pe care cercetătorii vor să le înţeleagă mai bine înainte de a trimite echipaje de astronauţi spre Marte, în cadrul unor misiuni care vor dura mai multe luni.

Tom Lawson, student masterand în inginerie aerospaţială, care participă la experiment, a descris aceste efecte.

"Pentru mulţi dintre studenţi este foarte dificil să îşi respecte programul de lucru şi să ţină pasul cu sarcinile pe care trebuie să le execute", a spus el.

În 2017, şase voluntari au petrecut două săptămâni în Polonia închişi într-o versiune simulată a unei baze marţiene. Proiectul Mars Desert Research Station din statul american Utah a simulat la rândul său mai multe etape ale unei misiuni spre planeta Marte.

Avantajul misiunii franceze realizată în perioada de izolare constă în faptul că oamenii de ştiinţă au acces la un eşantion mult mai mare de voluntari. Cele mai multe simulări de până acum au fost realizate pe grupuri de voluntari alcătuite din patru până la şase persoane.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat luni seară că Franţa va începe să relaxeze măsurile de izolare începând din 11 mai. La fel cum astronauţii se întorc pe Terra după misiuni spaţiale îndelungate, şi studenţii din Toulouse vor trebui să se readapteze treptat la noile condiţii de viaţă, a dezvăluit coordonatoarea proiectului.

"Va trebui să fim vigilenţi, pentru că ar putea să apară comportamente imprevizibile", a adăugat ea.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)