Psihologul George Vescan, care lucrează cu mulţi sportivi din România, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES că în perioada în care sunt izolaţi sportivii trebuie să găsească neapărat o motivaţie puternică pentru a învinge tentaţia lui "Dolce far niente", expresie folosită de italieni pentru a explica plăcerea de a sta degeaba.

Angajat al CS Dinamo, dar şi psiholog al loturilor naţionale de canotaj ale României, George Vescan cunoaşte în amănunt problemele cu care se confruntă sportivii români în această perioadă şi spune că majoritatea dinte cei calificaţi la Jocurile Olimpice de la Tokyo, percep amânarea competiţiei supreme ca pe un avantaj, având mai mult timp să crească valoric.

El consideră că într-o astfel de perioadă, în care oamenii sunt izolaţi în propriile case din cauza pandemiei de COVID-19, ancorarea atenţiei în realitatea concretă poate contribui la diminuarea stării de frică, anxietate şi pesimism deprimant. În acest sens, psihologul sfătuieşte oamenii să nu lase gândurile care îi afectează emoţional să se repete şi să le transforme în sens pozitiv.

În cadrul interviului, Vescan vorbeşte şi despre rolul antrenorului modern, care lasă mai mult spaţiu sportivilor de a-şi dezvolta iniţiativa, conştientizând astfel faptul că se antrenează pentru că ei îşi doresc asta, nu pentru că sunt obligaţi.

AGERPRES: Cât de important este un psihic puternic pentru un sportiv, în câteva cuvinte, pentru că bănuiesc că ar fi foarte mult de vorbit la capitolul asta?
George Vescan: Sportul de înaltă performanţă poate fi comparat cu un laborator complex în care mai multe domenii se întrepătrund, iar rezultatele sunt vizibile într-un timp scurt. De aceea filosofia sportului este ştiinţa performanţei în general. Unul dintre domeniile implicate este psihologia. Omul este un sistem spiritual, biologic, psihologic şi social. Aceste subsisteme nu pot fi separate. Oricare dintre acestea suferă, le va influenţa şi pe celelalte. Principiul fundamental al autodepăşirii în sport este adaptarea la stresul provocat de întinderea limitelor fizice şi psihice la fiecare antrenament. Depăşirea limitelor la antrenament înseamnă a trece prin ‘punctul mort'. Acesta înseamnă să simţi cum muşchii suprasolicitaţi ard, pulsul bubuie în piept, gât, tâmple şi vezi negru în faţa ochilor, iar pentru câteva momente eşti inconştient. Cu toate acestea, te lupţi şi mergi înainte. După acelaşi model şi psihicul evoluează. Adaptarea la stresul provocărilor, integrat constructiv, transformat în experienţă având o direcţie clară se transformă în putere psihică, atât de necesară în momentele grele ale competiţiilor importante.

AGERPRES: Credeti că psihicul sportivilor poate fi afectat de o perioadă ca aceasta pe care o traversăm? De ce?
George Vescan: Psihicul sportivilor, antrenorilor şi al tuturor este afectat mai mult sau mai puţin în această perioadă plină de nesiguranţă şi pericol evident la fiecare pas, amplificate de ştirile alarmante ale comunicatorilor din mass-media. Diferenţa între starea de frică, anxietate, atacuri de panică, pesimism deprimant şi echilibru psiho-somatic, luciditate, optimism realist, motivaţie şi activism optim este dată de indisciplina sau disciplina mentală şi ancorarea atenţiei în realitatea concretă. Disciplina mentală înseamnă să nu lăsăm un gând care ne afectează emoţional şi somatic să se tot repete, ci să îl conştientizăm şi să-l transformăm direcţionându-l în sensul pozitiv. De exemplu, în cadrul discuţiilor pe care le am cu sportivi ai loturilor olimpice, calificaţi la Jocurile Olimpice, despre cum gândesc şi simt în situaţia actuală, aceştia au răspuns: ''Eu sunt afectată de această situaţie în primul rând pentru că nu pot să mă pregătesc la cel mai înalt nivel. Mă antrenez zilnic adaptat condiţiilor din casă şi acord importanţă dezvoltării unor abilităţi pentru care înainte nu aveam suficient timp. Este o perioadă foarte bună pentru a analiza performanţele obţinute şi de a găsi soluţii performante pentru atunci când ne vom putea relua activitatea''. Asta mi-a spus Laura Coman, de la tir. Canotorul Florin Enache, ştrocul echipajului de dublu vâsle, îmi spunea cu naturaleţe că ''e bine că trecem prin această experienţă pentru a şti ce avem de făcut pe viitor şi cu siguranţă vom ieşi mai puternici din asta''. Iar Ionuţ Prundeanu, colegul său de barcă, a completat: ''Poate de multe ori ne doream să fim mai aproape de cei dragi, dar în acelaşi timp să facem şi sport de înaltă performanţă, în această perioadă consider că putem demonstra celor care au încredere în noi, dar şi nouă ca sportivi cât de serioşi şi conştiincioşi suntem în ceea ce facem''. Antrenorul principal al lotului olimpic de canotaj, Antonio Colamonici, spune că ''sfatul pe care îl pot da sportivilor acum este din perspectiva unui tată mai mult decât ca antrenor, este să fie întotdeauna pozitivi şi să creadă că antrenamentul nu este doar un mijloc de a rămâne în formă, ci este singurul contact cu viaţa reală şi este singurul lucru care poate aduce normalitatea înapoi''. Se poate observa cum, deşi sunt conştienţi de aspectele negative ale crizei, sunt orientaţi cu gândurile spre oportunităţi prezente şi acţionează în direcţia obiectivelor viitoare.

AGERPRES: Ce ar trebui să facă un sportiv, obişnuit cu activitatea fizică intensă, pentru a scăpa de stresul cauzat de izolare?
George Vescan: Pentru ca sportivii să-şi menţină un tonus adecvat în această perioadă sunt multe metode, iar ei le ştiu foarte bine. Problema este de voinţă şi de găsirea unei motivaţii interioare suficient de puternice pentru a învinge tentaţia lui "Dolce far niente". Stresul izolării la sportivi se amplifică pe fiecare zi în care văd că amână antrenamentele şi kilogramele se adună acoperind pătrăţelele abdominale. Dar dacă există o problemă, o motivaţie insuficientă a unor sportivi români în a se antrena de unii singuri, trebuie să privim la originea acesteia. Un antrenor care are ca metode pedagogice principiile de genul sportivul trebuie motivat cu zăhărelul sau cu biciul, trebuie controlat tot timpul pentru că dacă am întors capul sigur fură la repetări, iar dacă îi dau trei zile libere o să facă tot felul de excese dăunătoare performanţei, această mentalitate presupune din start că antrenorul îşi doreşte ca sportivul să performeze mai mult decât acesta. Se simte responsabil de a obliga sportivul să se antreneze, să-l împingă de la spate, să îi comande ce are de făcut pas cu pas, sportivul trebuie să execute, nu să gândească. Şi astfel sportivului i se atrofiază iniţiativa, implicarea în gestionarea propriei performanţe, motivaţia intrinsecă. Pe când antrenorii moderni au părăsit piedestalul autorităţii, au făcut un pas în spate pentru a lăsa mai mult spaţiu sportivilor de a-şi dezvolta propria iniţiativă, implicarea, să se antreneze pentru că ei îşi doresc asta, nu pentru că sunt obligaţi. Astfel se dezvoltă motivaţia necesară în această perioadă pentru a se evita stresul neantrenării. Laura Coman spunea cu veselie în glas: ''Un sportiv îşi păstrează motivaţia lui indiferent de perioadele pe care le traversează, bineînţeles dacă crede cu adevărat în visul lui. La mine motivaţia este mai vie ca oricând. Accept şi mă adaptez la ceea ce se întâmplă în jurul meu fără să mai caut explicaţii sau să îmi găsesc scuze în perioada următoare. Această perioadă se va termina, iar eu voi ieşi din ea mai puternică şi mai focusată pe ceea ce am de făcut. Aştept cu nerăbdare următorul concurs ca şi cum m-aş fi antrenat zilnic la cel mai înalt nivel''.

AGERPRES: Teama de îmbolnăvire a propriei persoane dar şi a familiei poate afecta starea de spirit în această perioadă?
George Vescan: Teama este justificată în perioada acestei pandemii. Ea poate face mult rău dacă se acumulează, deoarece afectează omul pe toate planurile: spiritual, emoţional, corporal, familial, social. Teama are un efect puternic de transmisie la nivel social. Odată transformată în psihoză se pierde luciditatea, bunul simţ şi se pot întâmpla incidente nefericite. Păstrarea unui comportament firesc este o datorie socială. Realitatea exterioară este percepută prin filtrele realităţii noastre interioare. Anumite gânduri sau scenarii ale imaginaţiei noastre pot deveni dominante, obsesive odată asociate cu o emoţie, astfel aducând schimbări în starea de spirit dar şi asupra biochimismului somatic. De aceea, teama trebuie transformată, atunci când apare, în atenţie mărită asupra acţiunilor concrete de prevenire, evitarea gândurilor care declanşează frica prin preocupări din realitatea imediată.

AGERPRES: Cum credeţi ca îşi pot păstra motivaţia sportivii în perioada în care toate competiţiile sunt suspendate?
George Vescan: Deocamdată cred că sunt preocupaţi de ineditul situaţiei prezente. Apoi motivaţia într-adevăr trebuie hrănită zilnic. De exemplu, canotorii Marius şi Ionela Cozmiuc au desenat pe peretele din faţa ergometrelor pe care se antrenează cercurile olimpice. Aşadar mintea şi corpul sunt prezente în timpul antrenamentului, dar îşi văd visul cu ochii deschişi. Motivaţia şi încrederea în realizarea visului olimpic sunt hrănite zilnic de conştiinţa împăcată că în prezent fac ceea ce trebuie făcut, de satisfacţia lucrului bine făcut.

AGERPRES: Amânarea Jocurilor Olimpice, o competiţie pentru care un sportiv munceşte cel puţin patru ani, ar putea constitui un şoc pentru sportivi? Cum ar putea trece?
George Vescan: Desigur, orice problemă ascunde şi oportunităţi. Majoritatea sportivilor calificaţi, deocamdată, sunt tineri sau foarte tineri, au de unde să crească valoric. Această amânare a JO Tokyo 2020 pentru ei este un avantaj în comparaţie cu sportivii maturi. Spre exemplu, de curând canotorul Prundeanu spunea că ''amânarea Jocurilor Olimpice trebuie privită ca atare, pentru sănătatea noastră, şi având grijă de ea vom avea mai mult timp să ne pregătim pentru a ne vedea visul nostru împlinit''.

AGERPRES: Este nevoie de asistenţă psihologică pentru sportivii calificaţi sau cei în curs de calificare?
George Vescan: Planul de pregătire fizică dar şi psihologică a fost regândit, adaptat condiţiilor actuale şi evident orientat spre obiectivele viitoare. Ca asistenţă psihologică constat că am mai mult timp de a lucra cu sportivii acum datorită mijloacelor de comunicare moderne, dar mai ales pentru că şi sportivii au mai mult timp. Dar, cum spuneam mai înainte, acum se culeg roadele muncii din ultimii ani din perspectiva motivaţiei interioare, seriozităţii, responsabilităţii sportivilor. Acum antrenorii care au avut încredere în sportivii lor pot avea şi în continuare. Sportivii care au redescoperit plăcerea de a se antrena, de a se bucura de cele mai grele antrenamente se antrenează foarte bine în această perioadă, iar toţi cei implicaţi în sprijinul lor sunt liniştiţi şi atenţi la orice solicitare a lor.

AGERPRES: Mulţi sportivi s-au implicat în tot felul de campanii umanitare, poate oferi acest lucru un confort psihologic în sensul că ''joacă'' într-o echipă mai mare?
George Vescan: Satisfacţia şi mulţumirea lor sufletească nu cred că vine din sentimentul de a juca într-o echipă mai mare. Pentru că ei sunt tot timpul în această echipă, când ţin steagul tricolor deasupra capului pe podium şi imnul României se aude pe întreg mapamondul, pieptul lor este plin de patriotism, au conştiinţa naţională bine înrădăcinată. Cea mai apreciată calitate a unui sportiv este altruismul, el dăruieşte necondiţionat pentru că doar aşa putem câştiga cu toţii. Altruiştii se simt împliniţi atunci când pot dărui. La rândul lor, sportivii de elită sunt modele de referinţă pentru majoritatea oamenilor, ei au un loc bine definit în conştiinţa publică, sunt simboluri ale puterii, autodepăşirii, victoriei şi mai ales ale sănătăţii. Prezenţa lor este tonică şi aducătoare de optimism.

AGERPRES: Ce ar trebui să înveţe oamenii obişnuiţi din mentalitatea unui sportiv pentru a trece cu bine peste o astfel de perioadă?
George Vescan: În primul rând, dacă aceşti sportivi care au o dorinţă imensă de mişcare comparabilă cu a unor armăsari de rasă pot sta în casă şi să se antreneze pentru că aşa este mai bine pentru sănătatea lor, pentru că sunt disciplinaţi, tot la fel ar trebui să stea şi cei care nu au probleme urgente de rezolvat. Apoi să înţeleagă că stingerea virozei este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, protejându-i pe ceilalţi ne protejăm pe noi înşine. Să aibă disciplină mentală şi să nu se lase copleşiţi de gândurile negre, orientându-se spre activităţi concrete. Să fie conştienţi că starea de bine, fericirea şi sănătatea este responsabilitatea fiecăruia. De aceea, să se întrebe de mai multe ori pe zi ce i-ar face să se simtă bine. Să folosească această perioadă ca pe o oportunitate de a se redescoperi prin a-şi acorda mai multă atenţie. Este o perioadă bună de întoarcere spre sine, pentru a cunoaşte adevărata identitate pe care apoi să o exprime plenar. Să fie optimişti, altruişti, cu credinţă, adaptabili şi făcând în fiecare zi ceva constructiv pentru succesul viitor. AGERPRES (A-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: George Vescan / Facebook