Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant au prezentat miercuri planuri pentru un răspuns solid şi bine direcţionat al Uniunii Europene, în vederea sprijinirii eforturilor ţărilor partenere de combatere a pandemiei de coronavirus, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

Acţiunea colectivă a UE se va axa pe abordarea crizei sanitare imediate şi a nevoilor umanitare aferente, pe consolidarea sistemelor de sănătate, de apă şi de salubritate ale ţărilor partenere şi a capacităţilor lor de cercetare şi de pregătire pentru a face faţă pandemiei, precum şi pe atenuarea impactului socio-economic. Pentru a sprijini aceste acţiuni, UE va acorda ţărilor partenere sprijin financiar în valoare de peste 15,6 miliarde de euro, care va proveni din resursele pentru acţiune externă existente.

"Împreună cu partenerii noştri, ne asigurăm că fondurile considerabile pe care UE le-a alocat deja partenerilor săi sunt îndreptate spre acţiunile de abordare a impactului cauzat de coronavirus", informează CE.

Răspunsul UE se bazează pe abordarea Echipei Europa ("Team Europe"), care are scopul de a salva vieţi prin oferirea de sprijin rapid şi bine definit partenerilor, astfel încât aceştia să poată face faţă pandemiei. Acest răspuns combină resurse din partea UE, a statelor sale membre şi a instituţiilor financiare, în special Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, având ca obiectiv să sprijine ţările partenere şi să răspundă nevoilor pe termen scurt ale acestora, precum şi impactului structural pe termen mai lung asupra societăţilor şi economiei. Primele pachete "Echipa Europa" se pun deja în aplicare în vecinătatea imediată a UE: în Balcanii de Vest, în est şi în sud.

UE, în calitate de actor mondial şi de principal donator la sistemul de ajutor internaţional, va promova un răspuns multilateral coordonat, în parteneriat cu Organizaţia Naţiunilor Unite, cu instituţiile financiare internaţionale, precum şi cu G7 şi G20.

Uniunea Europeană va continua să îşi adapteze răspunsul în funcţie de evoluţia situaţiei şi să se concentreze asupra celor mai afectate ţări care au nevoie de asistenţă sanitară, cum ar fi ţările din Africa, ţările vizate de politica de vecinătate, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, părţi din Asia, precum şi din Pacific, America Latină şi zona Caraibilor, se spune în comunicat. Răspunsul UE se va concentra asupra celor mai vulnerabile persoane, printre care migranţi, refugiaţi, persoane strămutate în interiorul ţării şi comunităţile-gazdă ale acestora şi va include obiectivele strategice ale UE stabilite în Pactul verde şi în Agenda digitală.

Din pachetul global în valoare de 15,6 miliarde de euro, 3,25 miliarde de euro sunt direcţionate către Africa, din care 1,19 miliarde de euro pentru ţările din Africa de Nord care sunt vizate de politica de vecinătate.

UE asigură în total 3,07 miliarde de euro pentru întreaga vecinătate - 2,1 miliarde de euro pentru vecinătatea sudică şi 962 de milioane de euro pentru ţările Parteneriatului estic - şi 800 de milioane de euro pentru Balcanii de Vest şi Turcia.

De asemenea, pachetul global include suma suplimentară de 1,42 miliarde de euro sub formă de garanţii pentru Africa şi vecinătate, sumă care provine din Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD).

UE va sprijini Asia şi Pacificul cu 1,22 miliarde de euro, iar în plus, vor fi alocate 291 de milioane de euro pentru regiunea Africa, zona Caraibilor şi Pacific, 918 milioane de euro pentru sprijinirea partenerilor noştri din America Latină şi zona Caraibilor şi 111 milioane de euro pentru sprijinirea ţărilor şi teritoriilor de peste mări.

Din cei 502 milioane de euro alocaţi pentru acţiunile de răspuns la situaţia de urgenţă, se va pune accent, printre altele, pe: acordarea de sprijin imediat planurilor de răspuns ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi apelului Mişcării de Crucea Roşie şi Semiluna Roşie pentru a îmbunătăţi gradul de pregătire şi capacitatea de răspuns în caz de urgenţă în ţările cu sisteme de sănătate mai precare şi în ţările care se confruntă cu crize umanitare; furnizarea de sprijin umanitar imediat în ţările afectate, în special în domeniile sănătăţii, apei, salubrităţii şi igienei, precum şi în domeniul logisticii.

De asemenea, va fi sprijinită creşterea producţiei de echipamente individuale de protecţie şi de dispozitive medicale în Europa pentru a răspunde nevoilor urgente înregistrate în Europa şi în ţările partenere; va fi organizată furnizarea de asistenţă în natură ţărilor afectate prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al Uniunii; vor fi acordate garanţii şi lichidităţi pentru băncile locale prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale şi al Instituţiilor Europene de Finanţare a Dezvoltării, sprijinite de Fondul european pentru dezvoltare durabilă.

În plus, vor fi sprijinite eforturile globale de combatere a restricţiilor la export şi asigurarea faptului că lanţurile de aprovizionare rămân intacte, în special în ceea ce priveşte materialele medicale şi produsele farmaceutice esenţiale; şi asocierea Balcanilor de Vest la iniţiative ale UE, cum ar fi acordul privind achiziţiile publice comune pentru echipamente medicale şi sistemul european de alertă rapidă pentru bolile transmisibile. Ţările aflate în proces de negociere a aderării lor la Uniune pot, de asemenea, să depună cereri pentru Fondul de solidaritate al UE.

Din suma de 2,8 miliarde de euro alocată pentru a sprijini sistemele de cercetare, de sănătate şi de apă, UE va sprijini ţările partenere în punerea la punct a unor sisteme de sănătate şi de protecţie socială reziliente, capabile să intervină în situaţia de faţă; va sprijini eforturile de informare şi de sensibilizare cu privire la măsurile de protecţie de bază şi la sfaturile în materie de igienă pentru a preveni răspândirea; va da posibilitatea de utilizare a unor fonduri UE pentru iniţiative întreprinse la nivel mondial în domeniul sănătăţii, cum ar fi Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei, Alianţa mondială pentru vaccinuri şi imunizare şi Instrumentul financiar global, pentru a răspunde la coronavirus, asigurând, în acelaşi timp, continuitatea programelor de sprijinire a serviciilor de sănătate vitale;

În plus, va fi sprijinită continuarea activităţilor de cercetare în ceea ce priveşte diagnosticarea, tratamentul şi prevenţia şi, odată ce un vaccin este disponibil, aprobarea accelerată şi subvenţionarea vaccinurilor şi a livrării acestora în ţările vulnerabile; va fi sprijinită formarea de experţi, a supravegherii epidemiologice şi a consolidării organizaţiilor regionale din domeniul sănătăţii din Africa, America Latină şi zona Caraibilor, precum şi din Asia şi Pacific; vor fi accepte ţările candidate din Balcanii de Vest în Comitetul pentru securitate sanitară al UE şi analizarea celor mai adecvate modalităţi de asociere a ţărilor potenţial candidate; va fi sprijinit accesul egal la sistemele de sănătate pentru migranţi, refugiaţi şi comunităţile-gazdă.

Din cei 12,28 miliarde de euro alocaţi pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale, UE întreprinde mai multe acţiuni în acest sens, printre care: acordarea de sprijin bugetar direct şi de finanţare preferenţială ţărilor partenere, cu scopul de a adopta reforme care vizează dezvoltarea socioeconomică şi reducerea sărăciei, precum şi măsuri de protejare a lucrătorilor în timpul crizei; mobilizarea, împreună cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a asistenţei macrofinanciare pentru Balcanii de Vest şi ţările vizate de politica de vecinătate.

De asemenea, va fi sprijinit sectorul privat, în special întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) şi persoanele care desfăşoară activităţi independente, prin intermediul garanţiilor, al aportului de lichidităţi şi al asistenţei tehnice, şi reorientarea în continuare a garanţiilor de la Fondul european pentru dezvoltare durabilă către repartizarea riscurilor pe termen scurt aferente împrumuturilor; vor fi acordate împrumuturi pentru sectorul public de la Banca Europeană de Investiţii, în special pentru echipamente şi materiale medicale; va fi intensificată colaborarea cu organizaţiile internaţionale şi cu întreprinderile europene pentru a crea lanţuri valorice solide şi reziliente în sectoare strategice şi pentru a asigura drepturile lucrătorilor şi responsabilitatea socială a întreprinderilor şi vor fi promovarea de forme de reducere a datoriilor prevăzute de FMI în ţările afectate.

"Virusul nu cunoaşte graniţe. Această provocare globală necesită o cooperare internaţională fermă. Uniunea Europeană depune necontenit eforturi de combatere a pandemiei. Ştim cu toţii că numai împreună putem opri răspândirea coronavirusului la nivel mondial. În acest scop, UE va convoca în curând un eveniment virtual al donatorilor care să contribuie la mobilizarea finanţării necesare şi la sprijinirea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în acţiunile sale de asistare a celor mai vulnerabile ţări.", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Înaltul Reprezentant, vicepreşedintele Josep Borrell a adăugat: "Pentru a combate pandemia de coronavirus sunt necesare acţiuni comune la nivel mondial. Uniunea Europeană şi statele sale membre îşi asumă rolul care le revine în abordarea acestei crize sanitare şi a consecinţelor sale grave - atât pe plan intern, cât şi extern. Facem tot posibilul pentru a le oferi sprijin cetăţenilor noştri, însă trebuie, de asemenea, să le acordăm asistenţă partenerilor din vecinătatea noastră imediată şi nu numai, pentru a aborda impactul pe care pandemia îl va avea asupra mijloacelor de subzistenţă şi asupra stabilităţii şi securităţii acestor ţări, deoarece problemele lor sunt problemele noastre. Aceasta este o luptă globală pe care o vom câştiga sau o vom pierde împreună. Cooperarea şi eforturile comune la nivel internaţional, precum şi soluţiile multilaterale reprezintă calea de urmat pentru o veritabilă agendă globală pentru viitor".AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)