CECCAR respinge tentativa de instituire a unui monopol profesional prin modificarea Legii avocaturii și a Codului civil
Dezvoltarea unei profesii nu se poate realiza prin limitarea competențelor celorlalte profesii și prin restrângerea libertății economice, transmite Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), care își exprimă profunda îngrijorare și dezaprobarea fermă față de propunerea legislativă pentru modificarea și completarea privind pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Codului civil.
Într-un comunicat remis miercuri AGERPRES, CECCAR solicită public parlamentarilor inițiatori retragerea acestei propuneri legislative, prin care se urmărește extinderea activităților rezervate avocaților, cu riscul restrângerii competențelor recunoscute prin lege altor profesii reglementate.
'Considerăm inacceptabil ca, sub pretextul consolidării unei profesii și al protejării beneficiarilor serviciilor sale, să fie promovate modificări legislative care pot transforma activități exercitate legal de profesioniști din domenii diferite în activități rezervate unei singure profesii. Profesia de avocat are un rol fundamental în societate. Acest rol nu îi conferă însă o poziție de superioritate față de celelalte profesii și nici exclusivitatea interpretării și aplicării normelor de drept', consideră CECCAR.
Potrivit sursei citate, experții contabili, contabilii autorizați, consultanții fiscali, auditorii financiari, practicienii în insolvență, evaluatorii autorizați și numeroși alți profesioniști își desfășoară activitatea în baza unor competențe recunoscute prin lege. Ei aplică permanent norme juridice specifice domeniilor lor, formulează opinii profesionale, oferă recomandări și contribuie la fundamentarea deciziilor economice.
'A pretinde că furnizarea unei opinii sau a unui sfat individualizat, fundamentat pe aplicarea normelor de drept, ar trebui să constituie, prin natura sa, o activitate rezervată avocatului înseamnă a desconsidera competențele conferite prin lege celorlalte profesii și rolul acestora în funcționarea economiei. Dreptul nu este proprietatea unei profesii. Aplicarea legii nu este monopolul avocatului', atenționează CECCAR.
Experții contabili atrag atenția că forma juridică a unui act nu poate fi confundată cu substanța economică a operațiunii pe care acesta o reglementează. Un contract sau un act de constituire ori de reorganizare a unei societăți nu reprezintă doar un ansamblu de clauze juridice. Acesta reflectă decizii economice, implicații financiare, tratamente contabile și consecințe fiscale care necesită competențele altor profesioniști.
'A transforma competența privind redactarea formei juridice într-un drept exclusiv asupra activităților profesionale aferente operațiunii înseamnă a ignora substanța economică a acesteia și contribuția esențială a celorlalte profesii. Competența asupra formei juridice nu poate conferi un monopol asupra substanței economice', subliniază ei.
În opinia lor, cu atât mai surprinzătoare este această inițiativă într-un moment în care economia și profesiile traversează una dintre cele mai profunde transformări tehnologice din ultimele decenii. Inteligența artificială și noile instrumente digitale extind capacitatea profesioniștilor de a analiza informații, de a interpreta reglementări, de a fundamenta recomandări și de a furniza servicii cu valoare adăugată. Evoluția tehnologică favorizează interdisciplinaritatea, integrarea competențelor și creșterea productivității și calității serviciilor profesionale.
'Într-o economie în care inteligența artificială extinde accesul la cunoaștere și capacitatea de analiză, este anacronic să rezervi exclusiv avocaților activități care în prezent pot fi exercitate și de alți profesioniști. O asemenea abordare creează premisele unei dependențe artificiale de o singură profesie, în contradicție cu evoluția tehnologică, libertatea de alegere a beneficiarilor și nevoia de servicii tot mai competitive. Modernizarea profesiilor nu se realizează prin ridicarea unor noi bariere legislative, ci prin dezvoltarea competențelor, adoptarea tehnologiilor emergente, consolidarea responsabilității profesionale și creșterea valorii oferite beneficiarilor', se arată în comunicat.
Din perspectivă economică, inițiativa ridică probleme serioase de concurență și proporționalitate, este de părere organizația profesională. Rezervarea nejustificată a unor activități în favoarea unei singure profesii poate restrânge concurența, limita libertatea de alegere a beneficiarilor și genera costuri suplimentare pentru întreprinderi.
'Aceste consecințe nu pot fi ignorate într-un context în care mediul de afaceri românesc se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra competitivității, cu transformări tehnologice accelerate și cu o concurență globală din ce în ce mai puternică. Companiile românești au nevoie de reducerea birocrației, de servicii profesionale accesibile și competitive și de libertatea de a alege specialiștii de care au nevoie. Nu de noi monopoluri profesionale și de costuri impuse prin lege. O reglementare care poate obliga întreprinderile să recurgă la serviciile unei anumite categorii profesionale, inclusiv pentru activități care pot fi exercitate legal și competent de alți specialiști, riscă să afecteze tocmai eficiența economică și competitivitatea pe care politicile publice ar trebui să le susțină', susține CECCAR.
Membrii organizației consideră că o asemenea abordare contravine principiilor care trebuie să guverneze relațiile dintre profesiile reglementate, respectiv respectul reciproc, recunoașterea competențelor stabilite prin lege, complementaritatea serviciilor și concurența loială.
'Nu există profesii superioare și profesii subordonate. Există profesii cu competențe recunoscute de lege, care trebuie respectate în egală măsură. Prin colaborare, sinergia competențelor și respect reciproc, profesiile reglementate pot contribui împreună la creșterea competitivității economice, la dezvoltarea unor servicii cu valoare adăugată și la progresul societății', se menționează în comunicat.
Conform sursei citate, responsabilitatea legiuitorului este de a apăra interesul public și de a asigura un cadru legislativ echilibrat, nu de a crea avantaje concurențiale nejustificate pentru o anumită categorie profesională.
'CECCAR nu contestă dreptul profesiei de avocat de a se moderniza și de a-și adapta cadrul de reglementare la realitățile economice și tehnologice. Contestăm însă ferm orice încercare de a realiza această dezvoltare prin restrângerea directă sau indirectă a competențelor altor profesii și prin instituirea unor obligații care pot afecta libertatea economică. Respectul pe care o profesie îl solicită pentru propriile competențe trebuie să fie același respect pe care îl manifestă față de competențele celorlalte profesii', indică documentul.
În aceste condiții, CECCAR solicită retragerea propunerii legislative și reluarea oricărei inițiative de modificare a cadrului profesional numai pe baza unei fundamentări obiective, a unei evaluări reale a impactului economic și concurențial și a consultării tuturor profesiilor ale căror competențe pot fi afectate.
'Reafirmăm că respectul pentru lege, independența profesională și principiile concurenței loiale sunt valori pe care profesia de avocat le promovează nu doar în beneficiul propriilor membri, ci și în relația cu celelalte profesii și cu societatea în ansamblu. Dezvoltarea unei profesii nu poate fi construită pe restrângerea competențelor altora. Iar interesul public nu poate fi confundat cu interesul economic al unei profesii. CECCAR va apăra ferm competențele profesiei contabile, respectul între profesiile reglementate și dreptul mediului de afaceri de a beneficia de servicii profesionale competitive, într-o economie deschisă, digitalizată și orientată către viitor', afirmă organizația profesională. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Sursa foto: Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România/Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Popa (MTI): Se pornesc utilajele TBM pentru forarea tunelurilor pe secțiunea dintre stația Tokyo și Aeroportul Otopeni
Secțiunea Sud a Magistralei 6 de metrou a ajuns la un stadiu fizic de 78%, iar secțiunea de Nord la 34%, a anunțat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina de Facebook. 'Mă bucur că am reușit să îmi încep mandatul în șantier. Intrăm într-o etapă a construcției Magistralei 6 de metrou. Se
Manea (BCR): Creditarea ar putea crește cu 4-5% în 2027
Creditarea ar putea înregistra o creștere de 4-5% în anul 2027, însă evoluția va fi diferită de la un segment la altul, a declarat miercuri Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), la Profit Financial Forum 2026. 'Cred că ne uităm în continu
ITM București a aplicat amenzi de peste cinci milioane de lei în domeniul construcțiilor
Inspectorii de muncă din cadrul ITM București au aplicat amenzi în valoare de peste cinci milioane de lei, în perioada 12-16 octombrie, în cadrul Campaniei Naționale în domeniul construcțiilor. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis miercuri AGERPRES, acțiunea a avut ca obiectiv prioritar identificarea și combaterea c
Aproximativ 1.550 de salariați ai CFR Marfă nu și-au primit salariile de patru luni (sindicate)
Aproximativ 1.550 de salariați ai CFR Marfă nu și-au primit salariile de patru luni, iar situația acestora necesită intervenția imediată a Guvernului pentru identificarea unui mecanism legal și financiar de plată a restanțelor, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane (FNFMCV), într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.
Dănescu (ARB): Riscul legislativ reprezintă principala provocare a industriei bancare din România
Riscul legislativ reprezintă principala provocare a industriei bancare din România, în condițiile în care aproximativ 80% dintre cele 124 de proiecte cu care lucrează Asociația Română a Băncilor (ARB) sunt legate de acest risc, a declarat președintele executiv al ARB, Florin Dănescu, la Profit Financial Forum 2026. 'Din perspectivă
Petrescu (ASF): Dezvoltarea pieței de capital și diversificarea surselor de finanțare pot reduce dependența economiei de creditarea bancară
Dezvoltarea pieței de capital și diversificarea surselor de finanțare pot reduce dependența economiei de creditarea bancară și de resursele bugetare, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, în cadrul Profit Financial Forum 2026. 'România se confruntă cu o suprapunere a vulnerabilităților interne
ANOFM: Operatorii economici oferă 30.677 de locuri de muncă la nivel național
Agenții economici din România pun la dispoziție 30.677 de locuri de muncă, în această perioadă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe posturi vacante sunt oferite pentru: conducător auto transport rutier (3.625); lucrător comercial (1.611); manipulant mărfuri (1.388); muncitor neca
Conferința internațională 'Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment', la cea de-a treia ediție
New Strategy Center organizează, în joi și vineri, cea de-a treia ediție a conferinței internaționale 'Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment'. 'Reconstrucția Ucrainei înseamnă din perspectiva României în primul rând conectivitate în triunghiul strategic România - Moldova - Ucraina. Î
Creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele (analiză)
Majorarea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele, în condițiile în care companiile și populația resimt deja povara fiscală, iar economia României ar urma să înregistreze o creștere de numai 0,7% în acest an, consideră Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România.
Petrescu (ASF): România trebuie să transpună reglementările europene privind criptoactivele
România trebuie să adopte reglementările europene privind criptoactivele, prin transpunerea în legislația națională a cadrului MiCA, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va avea un rol important în reglementarea acestui sector, a declarat miercuri președintele instituției, Alexandru Petrescu, la evenimentul Profit Financial.forum - '
Modificări în circulația trenurilor ca urmare a lucrărilor efectuate de către CFR SA pe secțiunea Târgu Jiu - Ecaterina Teodoroiu
Circulația trenurilor va suferi modificări în ultima săptămână a lunii octombrie ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară între stațiile Târgu Jiu și Ecaterina Teodoroiu, concomitent cu lucrările între stațiile Târgu Jiu - Amaradia și Târgu Jiu - Lunca Budieni, informează miercuri CFR Călători.
România are nevoie de un moratoriu fiscal de 3-5 ani pentru a recâștiga încrederea investitorilor (analiză)
România are nevoie de un moratoriu fiscal care să asigure stabilitatea taxelor și impozitelor pentru o perioadă de 3-5 ani și de un dialog periodic între Guvern și mediul de afaceri, pentru recâștigarea încrederii investitorilor, susțin experții companiei de consultanță Frames, într-o analiză transmisă miercuri AGERPRES.
Piața spațiilor de birouri flexibile din București depășește de 6,5 ori nivelul din 2015 (raport)
Stocul de spații de birouri flexibile din București a ajuns la aproximativ 73.500 metri pătrați, de peste 6,5 ori mai mare comparativ cu nivelul de 11.100 metri pătrați înregistrat în 2015, potrivit raportului Bucharest Flex Office Overview 2026, realizat de Cushman & Wakefield Echinox. În prezent, în București sunt
Inspecția Muncii pregătește un sistem de controale bazat pe analiza automată a riscurilor
Inspecția Muncii pregătește introducerea unui sistem de controale bazat pe analiza automată a riscurilor, prin intermediul unei platforme care va recalcula periodic indicatorii de risc și va permite inspectorilor accesul la informații direct în timpul controalelor, potrivit unui comunicat al instituției. 'O componentă esențială este









