România trebuie să-şi recântărească toate cheltuielile, să amâne din ele, inclusiv pe cele militare, şi să le regândească pe cele rigide, iar creşterea pensiilor cu 40% nu trebuie sub nicio formă făcută, poate cel mult o indexare cu rata inflaţiei a celor mai mici pensii, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"Deficitul pe care noi îl prognozasem, de 4%, fără creşterea pensiilor în acest an nu este un scenariu cu care se mai poate lucra (...) Ceea ce s-a anunţat azi în şedinţa de la Cotroceni arată că se lucrează la o restructurare, nu la o simplă rectificare, a logicii construcţiei bugetului, atât cât se poate. Noi trebuie să regândim construcţia bugetului, să folosim la maximum fonduri europene, să căutăm să obţinem de la Comisie o amânare a cofinanţărilor, astfel încât să nu fie grevat bugetul public, care şi aşa este foarte sărac. Înţelegem că, deşi s-au relaxat regulile fiscale în Uniunea Europeană, aceasta nu înseamnă că poţi să faci orice, să cheltuieşti oricât. Nici nu avem puterea economică, nu avem dimensiunea veniturilor fiscale din alte ţări, astfel încât trebuie să încercăm să controlăm un deficit bugetar care foarte uşor se poate duce dincolo de 7% din Produsul Intern Brut. Deci, România trebuie să-şi menţină accesul la finanţare pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Trebuie să recântărim toate cheltuielile, să amânăm din ele, inclusiv cheltuieli militare. În opinia mea, cheltuiala pentru sănătate echivalează cu cheltuiala pentru arsenal militar. Războiul este de altă natură, dar tot război este. Să amânăm din unele investiţii care nu sunt urgente. Trebuie să ne gândim şi la acele cheltuieli rigide, sub nicio formă creşterea pensiilor cu 40%... Nu ştiu, se poate contempla o creştere cu rata inflaţiei şi m-aş adresa numai celor mai mici pensii, nu tuturor pensiilor, între care unele sunt foarte mari", a afirmat luni Dăianu, la Digi 24.

În viziunea şefului Consiliului Fiscal, toate dividendele companiilor publice trebuie să ajungă la bugetul de stat, pentru că, "dacă nu vom înţelege că trebuie să ne ajutăm în primul rând noi între noi, va fi greu ca alţii să aibă înţelegere pentru România".

"În entităţile publice trebuie ca toate dividendele să meargă la bugetul public, să nu mai existe bonusuri. Toate instituţiile care au utilitate publică ar trebui să renunţe la bonusuri. Am văzut rezistenţa la acea taxă de solidaritate, însă acea taxă de solidaritate are o logică şi are o anumită adâncime a semnificaţiei. Dacă nu vom înţelege că trebuie să ne ajutăm în primul rând noi între noi, va fi greu ca alţii să aibă înţelegere pentru România. Poate că vom reuşi să luăm din acei 100 de miliarde de euro anunţaţi de preşedintele Comisiei Europene, poate 1 miliard de euro. Avem fonduri structurale şi de coeziune din care trebuie să absorbim cât mai mult. Avem o cotă la Fondul Monetar Internaţional pe care o putem utiliza, dar să nu credem că va exista îngăduinţă faţă de noi dacă nu vom căuta să ne ajutăm acasă. Trebuie să existe reguli de frugalitate acasă, care să vizeze pe toată lumea", a spus Daniel Dăianu.

Acesta a punctat, totodată, faptul că, prin şomajul tehnic, trebuie ajutaţi cei mai vulnerabili, acelaşi exemplu fiind valabil şi în cazul amânării ratelor, pentru care ar fi fost mai bun un termen de 6 luni.

"Trebuie să fie ajutaţi cei mai vulnerabili, cei care într-adevăr nu mai pot. Şi şomajul tehnic nu afectează toată populaţia care poate lucra în România. Cei care sunt în şomaj tehnic şi, eventual, nu mai pot să plătească, merită să fie ajutaţi. Această logică este valabilă şi în ceea ce priveşte amânarea ratelor. Eu nu m-aş fi dus la 9 luni, eu m-aş fi dus la 6 luni. În viaţă trebuie să gândeşti şi aşa: văd şi fac. Nu impui nişte termene, nu am nişte coordonate de aplicare... Bugetul public nu este un sac fără fund. Nu avem cum. Nu vom putea să ne ajutăm, nu vom putea să alimentăm, să dăm resurse primului front dacă vom intra în acest carusel al amânărilor foarte lungi. În ceea ce priveşte băncile comerciale, trebuie să se înţeleagă că împărţirea poverii este absolut necesară. Banca Central Europeană şi Autoritatea Europeană pentru Bănci au recomandat ca băncile să nu dea dividende. Acest lucru este cu atât mai important într-o ţară unde sectorul bancar este dominat în largă măsură de grupuri europene. Dacă aceşti bani rămân în România, ar putea să însemne mai multă lichiditate pe piaţa bancară. Împărţirea poverii este deviza sub care trebuie să se poarte această luptă", a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Dăianu este de părere că "în perioada de stare de urgenţă, de necesitate, de cădere economică inevitabilă", trebuie protejat capitalul uman.

"A crede că poţi stimula economia în asemenea condiţii este o naivitate. Nu se poate face aşa ceva! Ce trebuie să încerci să faci, însă, este să protejezi oamenii, capitalul uman şi să cauţi să diminuezi inevitabilele stricăciuni care rezultă din această luptă principală. Recesiunea va fi severă. În ceea ce priveşte câteva cifre sugestive, de pildă, dacă mă întrebaţi pe mine, o diminuare între 2% şi 3% din Produsul Intern Brut pentru majoritatea economiilor semnifică o scădere a veniturilor bugetare cu 0,6 - 0,7% din Produsul Intern Brut. O cădere de 6% faţă de prognoză a Produsului Intern Brut ar însemna o diminuare a veniturilor bugetare într-un scenariu să spunem cât de cât moderat pe 2% din Produsul Intern Brut", a menţionat Daniel Dăianu. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)