Măsurile luate în Olanda pentru a limita răspândirea noului coronavirus au dus la înjumătăţirea ratei infectărilor, dar trebuie să fie continuate pentru a fi cu adevărat eficiente, a declarat miercuri şeful Institutului olandez de Sănătate Publică, Jaap van Dissel, informează Reuters.

Rata infectărilor înregistrate în Olanda, unde peste 1.000 de persoane au decedat din cauza COVID-19, a scăzut considerabil după ce luna trecută guvernul a decis închiderea tuturor şcolilor, restaurantelor şi barurilor, a spus Jaap van Dissel într-o conferinţă la parlamentul olandez.

''Măsurile par să funcţioneze. Acum este de o importanţă crucială să le continuăm'', a adăugat el.

Totuşi, Van Dissel a subliniat că, în pofida reducerii ratei infectărilor, numărul pacienţilor aflaţi la terapie intensivă ca continua să crească substanţial în următoarele săptămâni, urmând să atingă un vârf de aproximativ 2.400 la finalul lunii aprilie.

Spitalele din Olanda au în prezent disponibile 1.600 de paturi la terapie intensivă şi obiectivul este ca până duminică numărul să crească la 2.400.

Potrivit dutchnews.nl, până marţi după-amiază, numărul deceselor din Olanda din cauza COVID-19 ajunsese la 1.039, în timp ce numărul cazurilor confirmate de infectare cu noul coronavirus era de 12.595.

Premierul olandez Mark Rutte a anunţat marţi că măsurile speciale vor fi extinse cel puţin până la 28 aprilie, ceea ce înseamnă că muzeele, restaurantele şi şcolile vor rămâne închise în următoarele patru săptămâni.

Această decizie înseamnă că şcolile din Olanda rămân închise până la 3 mai, întrucât pe 25 aprilie începe o vacanţă de o săptămână. Toate evenimentele sportive sunt anulate cel puţin până la 1 iunie.

Olanda a fost criticată pentru opoziţia, exprimată la summitul UE din 26 martie în regim de videoconferinţă, faţă de solicitarea formulată de un grup de nouă state (Franţa, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Slovenia şi Portugalia) privind crearea de 'coronabonduri', obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie.

"A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru", a explicat premierul Mark Rutte. Problema mutualizării datoriilor este un vechi subiect de divergenţă între statele zonei euro din sud şi cele din nord, acestea din urmă acuzându-le pe primele pentru lipsa de rigoare bugetară.

În urma eşecului acestui summit, liderii celor 27 de state membre ale UE au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza economică provocată de pandemia COVID-19. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)