Sistemul de imigraţie pe bază de puncte ce va fi aplicat în Marea Britanie nu îi afectează pe românii şi restul cetăţenilor UE care s-au înregistrat pentru statut special, de rezident sau pre-rezident, ci pe cei care doresc să se stabilească în Regat, anul viitor, când expiră perioada de tranziţie post-Brexit, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul britanic la Bucureşti, Andrew Noble.

"Marea majoritate a lucrătorilor cu calificare nu vor avea nicio dificultate privind acest sistem. Este mai împovărător decât libera circulaţie, dar Guvernul este clar în acest sens: libera circulaţie trebuie să se încheie. Aceasta este maniera prin care vor fi umplute goluri din economia noastră dar şi nevoile românilor care vor să trăiască şi să lucreze în Marea Britanie vor fi satisfăcute", a afirmat diplomatul.

Potrivit unui document ce prezintă planurile Guvernului de la Londra, cetăţenii UE cu o calificare în meserie se pot înscrie pentru a se stabili în Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021, dacă vor cumula minimum 70 de puncte, acordate pentru criterii, precum calificarea în muncă, educaţie, dacă au deja un angajator în Regat şi dacă au un venit minim garantat. Andrew Noble a precizat că acest sistem a fost gândit de mult timp de Guvernul britanic, iar datele din documentul politic publicat la 19 februarie sunt trasate "în linii mari".

"Este un document-cadru, nu documentul de implementare. S-ar putea ca unele elemente să se schimbe între momentul prezent şi cel al implementării, pe 1 ianuarie. Nu ştiu cum va fi, dar ce este scris acolo nu va fi, literă cu literă, realitatea", a punctat Noble.


AGERPRES: Domnule ambasador, Guvernul Marii Britanii a publicat recent un document privind noul sistem de imigraţie bazat pe puncte. Puteţi da mai multe detalii despre asta, mai ales despre, citez din respectivul document: "acest sistem are ca scop atragerea persoanelor care vor contribui la economia Regatului Unit"?

Andrew Noble: Acest lucru era aşteptat de mult timp. Guvernul a fost foarte clar de încă acum un an că, odată ce am părăsit Uniunea Europeană, la finalul perioadei de tranziţie va exista un sistem bazat pe puncte, în mare inspirat de sistemul australian. Iar acesta este documentul strategic care a apărut. Este încă în curs de dezvoltare, anume, dă linii mari ale politicii, dar nu spune exact detaliile despre cum se va ajunge la acest sistem. Cred că cel mai important lucru pe care îl pot spune, mai ales în România, este că aceasta este politica de imigrare pentru persoane care vor să se stabilească şi să trăiască în UK. Aşadar, nu îi afectează pe românii care deja s-au înregistrat pentru a primi statut special de rezident sau pre-rezident în UK. Toate drepturile acestora sunt garantate de acordul de retragere, pe viaţă. De asemenea, nu se aplică vizitatorilor în UK. Veţi putea veni ca turişti sau în scop de afaceri şi să staţi perioada legală de timp, înainte de a fi considerat imigrant. Aşadar, cred că deja am hotărât de facto că acest sistem nu se aplică marii majorităţi a românilor, care ori vor fi rezidenţi în UK sau doar turişti. Pentru cei care vor să meargă să trăiască în Marea Britanie este un nou sistem, la care trebuie să aplice, vor fi diverse categorii, fiecare cu reguli aparte. Marea majoritate a lucrătorilor cu calificare nu vor avea nicio dificultate privind acest sistem. Este mai împovărător decât libera circulaţie, dar Guvernul este clar în acest sens: libera circulaţie trebuie să se încheie. Aceasta este maniera prin care vor fi umplute goluri din economia noastră, dar şi nevoile românilor care vor să trăiască şi să lucreze în Marea Britanie vor fi satisfăcute.

AGERPRES: Vorbeaţi de românii din Marea Britanie şi cred că sunt destui lucrători sezonieri. În documentul guvernamental este menţionat că va exista un sistem-pilot de viză pentru aceştia. Puteţi vorbi în mare despre acest program? Le va fi mai greu să parcurgă acest sistem?

Andrew Noble: Programul-pilot se desfăşoară în 2020, o perioadă în care orice român care vrea să meargă în Marea Britanie o poate face, inclusiv lucrătorii sezonieri în agricultură. Anul acesta, schema-pilot nu se aplică românilor care au o mai mare libertate. Prevedem că se va aplica de anul viitor, dar vorbim de un proiect-pilot. Am crescut cifra de patru ori, dar despre ce număr vorbim în 2021, nu ştiu să vă spun.

AGERPRES: De asemenea, este menţionat că sistemul de puncte poate fi aplicat studenţilor. Cum se va întâmpla? Studenţii se bazau pe faptul că merg în Marea Britanie cu o bursă, era vorba de un sistem mai flexibil.

Andrew Noble: Era un sistem mai deschis, deoarece, în contextul liberei circulaţii, orice român putea merge în Marea Britanie, cu orice scop, oricând. Acum este mai clar: studenţii trebuie să aibă o ofertă din partea unei instituţii de învăţământ, să demonstreze că stăpânesc limba engleză şi că se pot întreţine în UK. Acestea sunt cerinţe normale pentru orice sistem de imigraţie. Studenţii vor trebui să aplice în acest sistem pe baza unui sistem de puncte. Intenţia noastră este să creştem numărul de studenţi internaţionali în universităţile britanice în mod considerabil. Cred că este important să vedem care este intenţia Guvernului. Dacă vom creşte numărul studenţilor internaţionali, trebuie să fie în baza unui sistem care deja se aplică pentru mare parte din restul lumii, un sistem care ajută în acest scop. Am mare încredere că, în viitor, studenţii români nu vor întâmpina greutăţi. Din nou, simt nevoia să subliniez că acest lucru nu se va aplica mai devreme de anul universitar dinspre finalul lui 2021. Deoarece studenţii ce îşi doresc să înceapă studiile în 2020, în anul şcolar 2020-2021 se vor califica în continuare pentru finanţare guvernamentală, pe bazele anterioare. Repet, noul sistem va începe să fie aplicat în anul universitar care debutează în septembrie 2021.

AGERPRES: Vorbeaţi de statutul de rezident şi de cel de pre-rezident pentru cetăţenii UE care vor să rămână în UK. Am vorbit cu români care au primit ori statutul de pre-rezident ori de rezident, iar îngrijorarea lor era că este foarte volatil. Nu are nicio hârtie ataşată. Aţi auzit şi dumneavoastră acest lucru şi cum aţi răspunde?

Andrew Noble: Am auzit mult asta şi într-o măsură înţeleg şi, tot într-o anumită măsură, îl şi împărtăşesc, deoarece, pentru unele instituţii guvernamentale britanice, nici eu nu am un act fizic. În parte, acest lucru este motivat de grija noastră pentru natură. De ce să producem grămezi de plastic ce vor ajunge în mare? Asta ca să vă spun pe scurt. Este o grijă majoră legată de modul de viaţă sustenabil. Un alt motiv este îmbunătăţirea accesului la serviciile guvernamentale şi aproape toate serviciile de stat din Regatul Unit în prezent sunt accesibile online. Ne-am mutat în online, unde există o interconectivitate, care face viaţa mai simplă. Acelaşi lucru se aplică şi sistemului de înregistrare pentru statutul de pre-rezident şi rezident. În Marea Britanie, eu nu am o carte de identitate, nu trebuie să spun poliţiei unde locuiesc sau unde m-am mutat. Acestea sunt libertăţi inerente ale vieţii în Marea Britanie. Cerinţele de a avea un act de hârtie care să spună: "Acesta sunt eu, acestea sunt drepturile mele!". Asta este contrar stilului de viaţă britanic, care este încă foarte îndrăgit. De fapt, ceea ce facem este să tratăm cetăţenii UE care s-au înregistrat pentru statut în acelaşi fel în care tratăm poporul britanic. Nu îi tratăm diferit. Înţeleg că, dacă vii dintr-o ţară precum România, unde este un nivel foarte mic al serviciilor guvernamentale online, este un şoc, este ceva inconfortabil. Dar funcţionează. Şi eu văd cum funcţionează din interacţiunile mele cu sistemul britanic, fie că înregistrez o maşină sau plătesc în sistemul medical de stat sau ce vreţi dumneavoastră. Nimic din toate acestea nu înseamnă o bucată de plastic. Aşa că, înţeleg îngrijorarea, dar nu cred că este o adevărată problemă.

AGERPRES: Am vorbit, de asemenea, cu cetăţeni români care au statut de rezident şi care spun că, din diverse motive, nu au cerut cetăţenia britanică. Acum, în contextul Brexit, vă aşteptaţi să crească numărul de cereri de cetăţenie britanică din partea celor care îndeplinesc condiţiile, dar nu au aplicat?

Andrew Noble: Mi-este imposibil să vă spun dacă numărul cererilor va creşte. Credeţi sau nu, eu nu ştiu câţi români au cetăţenie britanică. Ne interesăm, dar nu sunt date care să fie transmise de obicei ambasadelor. E greu de spus dacă va fi o creştere. Cu siguranţă, statutul de cetăţean britanic este una iar statutul de rezident este altceva, dar este un lucru foarte, foarte bun. Nu ştiu care vor fi evoluţiile, dar aspectul important este - şi sper că cei la care ajunge acest mesaj vor vorbi cu rudele din UK sau cu cei care vor merge acolo - ca să te stabileşti în UK, cu statutul de rezident sau pre-rezident nu înseamnă neapărat să fii acolo acum. Poţi ajunge cel mai târziu pe 31 decembrie, anul acesta. Şi atâta timp cât poţi demonstra că ai locuit acolo, până la 31 decembrie, anul acesta, te califici în sistemul de rezident sau pre-rezident. Dar nu ştiu dacă oamenii vor cere sau nu cetăţenie în viitor.

AGERPRES: La finalul documentului publicat pe site-ul guvernului britanic este citat un studiu, potrivit căruia, dacă s-ar fi aplicat acest sistem de imigraţie pe bază de puncte, 70% dintre cetăţenii din Spaţiul Economic European care au venit în UK din 2004 nu s-ar fi calificat. Puteţi comenta pe această temă?

Andrew Noble: Bănuiesc că este adevărat, pentru că în condiţiile liberei circulaţii ai putea ca tânăr român de 17 ani să decizi că vrei să studiezi în Marea Britanie. Până acum, nu cred că există o propunere legislativă care să îi vizeze pe cei ce vor să studieze. Sau poţi merge în vacanţă şi apoi te hotărăşti să munceşti acolo. Sistemul acesta (cu puncte - n.r.) cere ca tu să ai deja o ofertă de loc de muncă, ai un loc asigurat într-o universitate. Deci vizează persoane active economic. În viitor va fi mai greu pentru cei ce se apropie de vârsta pensiei, de exemplu, să meargă să trăiască în UK. Aici este diferenţa, este o politică diferită, acesta este scopul, să aibă un altfel de impact. Încheierea libertăţii de circulaţie pe piaţa muncii - subiectul care ar trebui să fie esenţa dispoziţiei UE, care în realitate este libertatea de circulaţie a oamenilor - se întoarce la un sistem de imigraţie care are în centru piaţa muncii, lucru care ar trebui regăsit în sistemul UE. Nu mă surprind aceste cifre.

Ce am de spus este că, dacă la intrarea în ţară ar fi existat mulţi cetăţeni ce nu s-ar fi calificat în acest sistem, la scurt timp de la acest moment, s-ar fi calificat. În vechiul sistem, te-ai fi dus în Marea Britanie, te-ai fi gândit mai bine şi apoi ai ajuns la standardele stabilite acum în acest document. În contextul documentului (legat de imigraţia bazată pe puncte - n.r.) timpul tău de gândire e aici şi e mai ieftin decât timpul de gândire în UK. Cred că rezultatul final nu va fi foarte diferit. În privinţa studenţilor, avem aproximativ 10.000 de studenţi români în Regatul Unit în acest moment. Cu rata de creştere a studenţilor internaţionali pe care guvernul britanic vrea să o atingă este greu să îmi imaginez cum se va întâmpla asta fără să crească numărul de studenţi români.

AGERPRES: Acelaşi document specifica şi că acest sistem de imigraţie bazat pe puncte va avea beneficii, dar include şi costuri. Puteţi să prevedeţi care ar fi costurile acestui sistem?

Andrew Noble: Cred că principalele costuri pe care le-am discutat sunt cele de implementare şi mă aştept ca aceste costuri să fie acoperite de beneficiari, anume cei ce beneficiază de sistem să contribuie la costurile pe care acesta le implică. Deja se întâmplă. La emiterea paşapoartelor britanice este o taxă pentru asistenţa consulară, aceea acordată celor ce au nevoie de vize. Taxa de viză susţine serviciul de vize şi mă aştept ca lucrurile să rămână la fel. După cum aţi spus, este un document-cadru, nu documentul de implementare. S-ar putea ca unele elemente să se schimbe între momentul prezent şi cel al implementării, pe 1 ianuarie. Nu ştiu cum va fi, dar ce este scris acolo nu va fi, literă cu literă, realitatea.

AGERPRES: În contextul Brexit, Regatul Unit a desemnat, în premieră, un magistrat de legătură pentru România. Puteţi vorbi despre activitatea sa aici? Cum va analiza, bănuiesc, statul de drept, în România? Care este cadrul său de activitate?

Andrew Noble: În primul rând, nu va înlocui echipa ambasadei ce analizează statul de drept în România. Sunt alţi angajaţi ai ambasadei care studiază guvernarea internă din România şi relaţia noastră politică. Magistratul nostru de legătură, John Williams, este veriga dintre instanţele din cele două ţări. Face parte din activitatea noastră cu poliţia. Săptămâna aceasta avem 50 de poliţişti români care studiază cum România şi UK ar putea colabora mai bine pentru a preveni exploatarea sexuală a copiilor. Deja facem multe lucruri cu forţele poliţieneşti, iar sarcina lui John este să facă legătura între instanţe şi penitenciare. Aşa că el va pendula, de la biroul lui, pentru a înţelege cerinţele românilor, cele ale britanicilor şi va oferi consultanţă referitor la cum acestea pot fi satisfăcute. Săptămâna trecută am avut o vizită de la Autoritatea Centrală din UK - organizaţia care primeşte cererile din partea României privind sistemele legal şi penal britanice şi implementează aceste cereri în UK.

Aşadar, au fost aici pentru a înţelege cum vor românii să se îmbunătăţească sistemul nostru şi să le spunem cât de bune credem că sunt actele alcătuite de români. Sarcina lui John este să se ocupe ca o cooperare deja de foarte înaltă calitate să fie mai bună. Au existat probleme privind condiţiile de încarcerare în România. După cum probabil ştiţi, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt multe speţe româneşti ce privesc condiţiile de încarcerare. Sunt răspunsuri la asemenea probleme şi acestea nu trebuie să fie motive pentru extrădarea unor infractori în România, cum a fost cazul, în trecut. Acesta este un aspect în care va ajuta magistratul de legătură - să "netezească" calea dintre aceste două sisteme, pentru a atinge obiectivul comun, de reducere a criminalităţii din ambele ţări. Este o chestiune care se aplică în ambele părţi. Nu este vorba doar de infractori români în Regatul Unit, e vorba şi de infractori britanici în România. Este o problemă comună şi este mai uşor de ajuns la o soluţie, odată cu desemnarea magistratului de legătură.

AGERPRES: Săptămâna viitoare vor începe negocierile între Marea Britanie şi UE privind un acord comercial. Ca să vorbim în termeni ne-birocratici, care sunt temerile şi care sunt speranţele cu care Marea Britanie merge la negocieri?

Andrew Noble: Nu cred că am temeri. Speranţa este că se va ajunge, în contextul în care suntem presaţi de timp, la un acord care să permită schimburi comerciale facile UE-UK, bunuri şi servicii şi că multe alte componente ale vieţii noastre comune în UE, componente prioritare, vor fi clarificate prin acorduri la care se va ajunge uşor şi vom putea merge înainte. Avem puţin timp la dispoziţie, clar, dar cu voinţa politică potrivită şi cu înţelegere clară de ambele părţi a ceea ce vor oamenii din lumea reală, cred că în aceste condiţii putem ajunge la un acord foarte bun, astfel încât cetăţenii noştri să meargă mai departe.

AGERPRES: Credeţi cu UE şi UK au ajuns la un nivel mai bun de înţelegere reciprocă, după atât de multe discuţii înainte de Brexit? Credeţi că Bruxelles-ul şi Londra se înţeleg mai bine acum?

Andrew Noble: Cred că faptul că înţelegerea dintre noi a crescut este demonstrat de Acordul de Retragere pe care ambele părţi l-au agreat. Nu se mai întâmplase aşa ceva de ceva timp. Inabilitatea Camerei Comunelor de a susţine versiuni anterioare ale Acordului era o dovadă că nu am mers prea departe. La finalul anului, am ajuns departe. Acordul de Retragere a devenit un bun fundament pentru cetăţenii noştri, să îşi continue vieţile în linişte iar acum abia aşteptăm să reîncepem dialogul pe un număr mare de dosare. Faptul că Acordul continuă şi în acest an de tranziţie, nu trebuie să căutăm o nouă bază pentru discuţii. Aşa că speranţele mele îmi întrec fricile. Chiar nu cred că UE şi UK, doi parteneri atât de importanţi ... Mă îndoiesc că pot ignora avantajele practice de care au nevoie cetăţenii lor. Iar dacă se întâmplă asta, cred că trebuie să le spunem negociatorilor noştri: "Mai încercaţi!". Pentru că avem nevoie de asta, ca state membre, în calitate de simpli cetăţeni ai Europei. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, imagine: Marian Vlăduț, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Ada Vîlceanu)