REPORTAJ Mureş: Legenda cavalerilor teutoni şi comoara ascunsă în biserica săsească din Reghin
În jurul Bisericii Evanghelice din Reghin, cunoscută ca Biserica Săsească, a cărei construcţie a început în anul 1330 şi care deţine o serie de elemente de arhitectură foarte rare în Europa, au fost ţesute mai multe legende, două dintre acestea fiind legate de Ordinul Cavalerilor Teutoni.
Una dintre legende, care s-ar putea să aibă şi nişte nuanţe de adevăr, spune că date fiind elementele de arhitectură extrem de rare, se presupune că această construcţie definitorie pentru municipiul Reghin este opera unor arhitecţi aparţinând Ordinului Cavalerilor Teutoni.
Astfel, dintr-un manuscris aflat la Biblioteca Municipală 'Petru Maior' Reghin, întocmit de arhitectul Gustav Müller, reiese că Biserica evanghelică-lutherană din Reghin se remarcă prin patru elemente extraordinare şi foarte rare: o fereastră gotică din jurul anilor 1400, consolele cu guler de piatră de la nervura arcaturilor încrucişate deasupra corului, inscripţia în piatră din cor şi firida de şezut din cor.
Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO
Arhitectul Klaus Birthler, care a studiat în ultima vreme această biserică, etichetată ca o "construcţie-enigmă", susţine că într-adevăr circulă o serie de legende în legătură cu edificiul, iar una din ele se referă la o posibilă comoară ascunsă aici, dar şi un pasaj subteran secret.
"Această fereastră are nişte figuri umane în stânga şi în dreapta şi a fost mutată din podul bisericii jos, într-un loc mai vizibil. Astăzi, sub acest ancadrament de piatră sunt trecuţi eroii de război (...) Avem un ancadrament de piatră, cea mai veche parte de elemente de construire. A fost descoperită sub tencuială, probabil au mai fost şi alte mici comori ascunse sub tencuială. Această biserică nu a fost cercetată în amănunţime niciodată. În spatele altarului unde este acest ancadrament de piatră, vas de botez cu apă sfinţită. Circulă două legende în legătură cu biserica săsească din Reghin, menţionate şi în monografie, una din ele se referă la o posibilă comoară ascunsă într-un element de construcţie din piatră aflat în biserică. În monografie se spune că piatra este decorată cu struguri şi viţă-de-vie. Este pur şi simplu o piatră care se află în şi, până acum, nu s-a găsit nicio explicaţie care este rolul aceste pietre, probabil a fost un amvon, dar nu s-a cercetat prea mult asupra acestui aspect. Nu se menţionează ce conţine această comoară. Atunci când biserica ar avea nevoie de bani pentru a fi reconstruită, există acea comoară care asigură reconstrucţia bisericii. Poate nici nu e adevărat, dar deocamdată e o legendă", a subliniat arhitectul.
O a doua legendă, relatează Birthler, este că sub altarul bisericii săseşti din Reghin ar exista un tunel care ar merge până la Cetatea din Gurghiu (circa 15 kilometri), dar nici aceste aspect nu a fost cercetat deocamdată.
Ce este însă cert, susţine arhitectul, este existenţa mai multor stiluri arhitecturale, fapt ce dovedeşte mai mute etape de construcţie şi de restaurare.
"Deşi apar diferite stiluri, biserica pare totuşi unitară, echilibrată. Ultimul raport de restaurare a arhitectului Gustav Müller spune că a făcut nişte intervenţii radicale asupra construcţiei şi anume, dacă iniţial pe latura dintre nord erau ferestre mici, le-a făcut mari, ca să pară mai gotică decât a găsit-o el. La ultima etapă am găsit o serie de martori în zidărie şi am lăsat acei martori în tencuială, nişte linii fine care arată etapele de construcţie, de la cea de tip bazilical cu două nave laterale, la o clădire mai înaltă, pe o singură latură. Ca să pară simetrică din faţă, pe o latură a bisericii a mai fost ridicat un zid, care este nejustificat în spate (...) Multă lume mă întreabă care este cea mai veche construcţie din Reghin, de fapt această construcţie s-a dezvoltat etapizat, dar cea mai veche inscripţie o putem vedea pe latura de nord a altarului şi anume 1330, este cea mai veche inscripţie din această biserică şi dovedeşte că aici a fost un lăcaş sfânt, este posibil să fi fost o capelă după care s-a extins cu această navă. Şi mai avem tot în această zonă a corului un semn, vechea stemă a oraşului. Ea reprezintă trei litere, un crin de Anjou şi o stea 'Oraş privilegiat Reghin'. Mai sunt două inscripţii, stânga şi dreapta, care încă nu ştim ce sunt. Dacă ne gândim la stil, este un stil gotic târziu", a arătat Klaus Birthler.
Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO
Revenind la cele patru elemente rare, care au dat naştere legendelor despre cavalerii teutoni, din manuscrisul aflat la Biblioteca Municipală 'Petru Maior' Reghin, întocmit de arhitectul Gustav Müller, mai reiese că această biserică deţine o fereastră descoperită după 300 de ani, "o creaţiune gotică ce cu greu se va mai găsi undeva", fiind singura păstrată din cele patru ferestre care luminau nava principală. Arhitectul arăta că doar această fereastră a fost "salvată şi păstrată pentru posteritate", iar după lucrările de lărgire a clădirii, efectuate în anul 1630, această fereastră a ajuns într-un loc din pod, unde a fost salvată de la distrugere.
Fereastra a fost adusă la lumină în timpul lucrărilor de restaurare din anul 1928 şi a fost întrebuinţată la încadrarea plăcii comemorative a eroilor din Primul Război Mondial.
Documentul mai relevă că elemente asemănătoare celor care compun această fereastră se găsesc doar la Poarta de Aur, la intrarea în sala de capitul de la Marienburg, motiv pentru care "se poate, deci, presupune că această creaţiune este opera unei echipe de construcţii aparţinând Ordinului Cavalerilor Teutoni".
Cea de-a doua raritate o reprezintă consolele reliefate cu guler de piatră la nervura arcaturilor încrucişate deasupra corului, prevăzute cu o serie de împletituri şi care înfăţişează o rozetă de flori: "Console centrale de piatră având această formă şi execuţie nu pot fi găsite la niciunul din monumentele istorice din întreaga Transilvanie; există la Poarta Winterren din Marienburg, Prusia de Est, realizate într-o formă asemănătoare, însă nici pe departe nu se apropie de concepţia artistică bogată a celor existente la corul bisericii din Reghin", se arată în document.
A treia raritate este o inscripţie în piatră din cor, din 1330, pe care este menţionat patronul bisericii, Magistrul Thoma, aceasta fiind cea mai veche inscripţie în piatră din Transilvania medievală: 'Anno Domini MCCCXXX construitur domus Marie tempore Nicolai plebani cum rebus magistri Thome patroni ecclesie'.
Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO
Gustav Müller ne mai spune că inscripţii în piatră datând din Evul Mediu se pot găsi în ordine cronologică la următoarele monumente istorice din Transilvania, cea din Reghin fiind cea mai veche: 1. biserica evanghelică-lutherană din Reghin, anul 1330; 2. Biserica reformată din Teiuş, anul 1449; 3. Cetatea Bran, anul 1452; 4. cetatea Hunedoara, anul 1452; 5. Cetatea Brâncoveneşti, de lângă Reghin, din anul 1537; 6. Turnul oraşului vechi din Dej, din anul 1578.
De asemenea, firida de şezut din cor este menţionată în document ca fiind a patra raritate, din piatră, în nicio construcţie din Transilvania nemafiind întâlnită una asemănătoare.
"Firida de şezut din cor trebuie menţionată ca a patra raritate, fiind demnă de remarcat ca o lucrare din cele mai temeinice în comparaţie cu firidele de şezut din corul celorlalte biserici din Transilvania. Această firidă de şezut este din piatră, pe câtă vreme celelalte construcţii de acest fel din alte biserici din ţară, n-au arhitectonica normală şi constructivă, unele părând a fi construite din stucghips", susţine Gustav Müller.
Biserica a fost incendiată în 1708 în timpul răscoalei antihabsburgice condusă de Francisc Rákóczi II, fiind reparată abia după 70 de ani, când au fost introduse elemente arhitecturale în stil baroc, cum ar fi bolta navei principale de tip bohemian, şi a fost înălţată una din navele laterale, primind două rânduri de galerii. În timpul Revoluţiei din 1848, biserica a fost incendiată din nou, lucrările de reabilitare fiind terminate în anul 1851.
Cele mai mari lucrări de restaurare au avut loc între anii 1927 şi 1930, şi au fost conduse de Gustav Müller, arhitect al Reghinului, dar şi în perioada 1959-1961.
Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO
Stilul bisericii este gotic, descris de contraforţi şi de arce ogivale, iar anul 1551, care este înscris în partea superioară a bisericii, atestă anul trecerii de la catolicism la luteranism a comunităţii, în frunte cu preotul Josephus Kimpius.
Biserica are un plan bazilical cu trei nave, un altar poligonal şi un turn cu înălţimea de 47 de metri, aflat în continuarea navei centrale, iar ancadramentul folosit este unic în Transilvania, având figuri umane pe post de console la arce. Cele patru turnuleţe de pe turnul cel înalt, de asemenea înalt de 47 de metri, atestă dreptul de judecată al Reghinului. AGERPRES / (A, AS - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/Olt: 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', expoziție de artă fotografică dedicată marelui sculptor
O expoziție de artă fotografică dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', găzduită până pe 2 decembrie în foaierul din sediul Consiliului Județean Olt, a avut vernisajul joi, la Biblioteca Județeană Olt 'Ion Minulescu'.
Directorul AGERPRES, Claudia Nicolae, avertizează asupra dezinformării: Riscul e să nu mai credem nimic, nici adevărul
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a avertizat, joi, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală de la Sibiu, că răspândirea falsurilor realizate cu ajutorul inteligenței artificiale poate face publicul să pună la îndoială chiar și informațiile autentice. Claudia Nicolae a arăta
TNB anunță că a încetat contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa
Teatrul Național 'I.L. Caragiale' București a informat joi că, începând cu data de 17 noiembrie, contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa a încetat. 'În urma unei solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Teatrul Național &
Ministrul Culturii - întâlnire cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță; discuții despre finanțări europene
Infrastructura culturală mobilă în mediul rural, formarea specialiștilor în restaurare și soluțiile verzi pentru conservarea monumentelor istorice se numără printre propunerile pentru viitoare finanțări europene discutate de ministrul Culturii, Ioana Ciocan, cu eurodeputatul Nicu Ștefănuță, lider al Grupului Verzilor și membru în Comisia pentru bugete a Par
Directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală: Consumul cultural este în scădere
Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, unul dintre coordonatorii 'Barometrului de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale', lansat joi la Teatrul Național, a afirmat, referindu-se la consumul cultural, că acesta 'este în scădere'. 'Adevărul este că suntem
Sălaj: Tezaure de monede vechi de peste 2.000 de ani, descoperite de detectoriști, expuse la Muzeul din Zalău
Tezaure de monede dacice, romane, grecești și medievale, descoperite în ultimii ani în mai multe localități din Sălaj cu ajutorul detectoarelor de metale, pot fi văzute de public în cadrul unei expoziții temporare vernisate, joi, la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Istoricul Cosmin Popa, despre învățămintele falsificării alegerilor din 1946: Istoria nu se termină niciodată
Istoricul Cosmin Popa, cercetător științific la Institutul de Istorie 'Nicolae Iorga' al Academiei Române, a afirmat, joi, la 80 de ani de la alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, că istoria nu se termină niciodată și că oricând pot interveni schimbări dramatice de tabere în prezentul unei țări. Popa, specializat în isto
Sibiu/Premieră la Londra: Zece portrete de Jan van Eyck, inclusiv tabloul de la Brukenthal
Tabloul 'Omul cu tichie albastră', din colecția Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, a fost prezentat la vernisajul expoziției 'Van Eyck: The Portraits', la National Gallery din Londra, au anunțat
Symphactory Orchestra, dirijată de Tiberiu Soare, în deschiderea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României, la ICR
Un concert susținut de Symphactory Orchestra, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, alături de soprana Marta Sandu Ofrim, va deschide luni, 23 noiembrie, de la ora 18:30, în Sala Mare a Institutului Cultural Român (ICR), seria manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României, organizate în rețeaua reprezentanțelor ICR și în colaborare
Vlad Zamfirescu pleacă de la conducerea Teatrului Bulandra: A venit momentul să închei acest capitol
Actorul Vlad Zamfirescu, managerul Teatrului Bulandra, a anunțat că va pleca de la conducerea instituției, după șase ani și jumătate. 'Dragi prieteni, după șase ani și jumătate în care am avut onoarea de a conduce Teatrul Bulandra, am hotărât că a venit momentul să închei acest capitol al vieții mele profesionale și să la
REPORTAJ Maramureș: Șură transformată în galerie de artă; artistul Ioan Leș din satul Tulghieș - original
La aproape 80 de ani, artistul plastic Ioan Leș, acum stabilit în satul Tulghieș din județul Maramureș, a reușit să surprindă lumea artistică locală deschizând o adevărată galerie de pictură în șura gospodăriei sale, situată la peste 30 de kilometri de municipiul Baia Mare. Galeria de artă din șura familiei Leș a devenit un p
Ministrul Culturii a discutat cu Roxana Mînzatu despre protejarea locurilor de muncă din sectorul cultural
Finanțarea culturii în bugetul UE 2028-2034, protejarea locurilor de muncă din sectorul cultural și accesul mai echilibrat la fondurile europene au fost principalele teme ale discuției dintre Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și ministrul Culturii, Ioana Ciocan. 'România susține menținerea unui
Iosif Marin Balog - numit secretar de stat în Ministerul Culturii
Iosif Marin Balog a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, începând cu 18 noiembrie. 'Prin această numire, Ministerul Culturii își consolidează echipa cu un specialist care îmbină cercetarea academică, experiența managerială și cunoașterea directă a patrimoniului cultu
Patriarhul Daniel și directorul IOCC au discutat despre dificultățile întâmpinate de instituțiile creștine ortodoxe filantropice
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, l-a primit, miercuri, la Reședința Patriarhală, pe directorul executiv al International Orthodox Christian Charities (IOCC), din Statele Unite ale Americii, Constantine Triantafilou, dificultățile cu care se confruntă instituțiile creștine ortodoxe cu rol filantropic în societățile contemporane figurând, printre
Paftaua de aur din necropola Curtea de Argeș - printre obiectele expuse de joi la Muzeul de Istorie a României
Podoabe, accesorii vestimentare, vase de masă, obiecte liturgice și piese descoperite în tezaure, precum paftaua de aur din necropola princiară de la Curtea de Argeș, se regăsesc în expoziția 'De mare preț. Aur și argint în Țara Românească, Moldova și Transilvania, în secolele XIV-XVII', disponibilă pentru public începând de









