Asumarea răspunderii de către Guvernul Orban pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi, depunerea de către PSD şi UDMR a unei moţiuni de cenzură, adoptarea de către Parlament a proiectului privind eliminarea pensiilor speciale pentru anumite categorii profesionale, evoluţia privind îmbolnăvirile cu virusuri gripale în România, declararea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a situaţiei provocate de coronavirusul 2019-nCoV drept ''urgenţă pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională'', precum şi prezenţa româncei Simona Halep în semifinalele turneului de tenis Australian Open reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate în intervalul 27-31 ianuarie 2020.

POLITIC
* Birourile Naţionale ale USR PLUS au decis, în şedinţa comună de alianţă, din 27 ianuarie, să solicite organizaţiilor un mandat pentru organizarea unui congres de fuziune în luna iulie 2020. De asemenea, a fost completată şi echipa executivă a Alianţei USR PLUS, membrii Comisiei comune a Alianţei fiind: Dragoş Tudorache (PLUS) - coordonare, Ionuţ Moşteanu (USR) - comunicare, Silviu Dehelean (USR) - juridic, Dragoş Neacşu (PLUS) - finanţare, Oana Ţoiu (PLUS) - politici publice, Moise Guran (USR) - campanii.
* Camera Deputaţilor a adoptat, la 28 ianuarie, cu 247 voturi pentru, niciun vot contra şi 21 de abţineri, proiectul privind eliminarea pensiilor speciale. Proiectul prevede eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrii corpului diplomatic şi consular al României, membrii Curţii Constituţionale, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Camera Deputaţilor este cameră decizională, potrivit www.cdep.ro.
La 29 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care elimină pensiile de serviciu ale magistraţilor, adoptată de Camera Deputaţilor, la 28 ianuarie.
La 30 ianuarie, Avocatul Poporului (AP) a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la aceeaşi lege care elimină pensiile speciale. Avocatul Poporului a invocat faptul că actul normativ nu a fost adoptat în şedinţa camerelor reunite a celor două camere şi că nu s-au respectat deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale.
* La 29 ianuarie Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea în parlament pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi. Pe lângă modificarea potrivit căreia primarii sunt aleşi din primul tur doar dacă întrunesc majoritatea absolută a voturilor (50%+1 dintre cei înscrişi în circumscripţia locală respectivă), proiectul a mai inclus o serie de amendamente: este permis votul cu viză de flotant, doar dacă viza nu s-a acordat cu mai puţin de 60 de zile înainte de data scrutinului; reducerea numărului de semnături pentru candidaturile independente de la 1% la 0,5%; facilitarea acreditării observatorilor la secţiile de votare; reprezentarea minorităţilor din Parlament şi a formaţiunilor politice din Parlament care au şapte senatori sau zece deputaţi în structurile Birourilor electorale, potrivit www.cdep.ro.
La 30 ianuarie, 208 parlamentari (136 deputaţi şi 72 senatori) ai PSD şi UDMR au depus moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Orban, "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", ca urmare a procedurii de asumare a răspunderii, se mai arată pe www.cdep.ro.

AFACERI EUROPENE
* Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a precizat, la 31 ianuarie, într-un interviu acordat AGERPRES, că drepturile cetăţenilor români care trăiesc în Marea Britanie vor rămâne neschimbate, cel puţin în anul de tranziţie care urmează ieşirii oficiale a Regatului Unit din Uniunea Europeană (31 ianuarie 2020). "Calendarul este destul de simplu, anume că pe parcursul acestui an, regimul de circulaţie, dreptul la muncă, dreptul la învăţătură rămân neschimbate. Românii pot în continuare să vină în Marea Britanie, până la 31 decembrie 2020, în aceleaşi condiţii ca şi până acum, urmând ca perioada de înregistrare efectivă să se prelungească până la 30 iunie 2021, urmând ca, probabil după acea dată, să intre sub un regim de imigrare diferit de cel care exista", a precizat ambasadorul.

SOCIAL
* Managerul Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş", Adrian Streinu-Cercel, a declarat, la 27 ianuarie, că aproximativ 70% dintre cazurile de infecţii cu coronavirus sunt forme uşoare şi medii şi a spus că riscul ca un astfel de caz să ajungă pe teritoriul României este "substanţial redus". Streinu-Cercel a mai subliniat că Institutul "Matei Balş" are toate capabilităţile în momentul de faţă să primească astfel de pacienţi, să îi diagnosticheze şi "să îi trateze". Nu există teste rapide pentru depistarea cazurilor de infecţie cu coronavirus, a mai precizat Streinu-Cercel.
Comisia Europeană a anunţat, la 29 ianuarie, că circa 600 de cetăţeni europeni, între care şi doi români, au cerut să fie repatriaţi din China ca urmare a epidemiei cu noul coronavirus.
La 29 ianuarie, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) - Departamentul pentru Turism a recomandat evitarea călătoriilor în provinciile chineze afectate de coronavirus, menţionând că turiştii care şi-au cumpărat vacanţe în China şi vor să îşi anuleze călătoria, au posibilitatea să îşi recupereze integral sumele plătite către operatorii de turism, se arată într-un comunicat de presă al MEEMA.
La 30 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că epidemia provocată de noul coronavirus 2019-nCoV apărut în China şi care s-a răspândit în mai multe regiuni ale lumii constituie o ''urgenţă pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională'', cerând totuşi să nu se limiteze călătoriile, relatează AFP. OMS a mai declarat alertă de ''urgenţă pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională'' pentru gripa porcină H1N1 în 2009, virusul Zika în 2016, febra Ebola (2014-2016) şi Republica Democratică Congo în 2018, potrivit site-ului https://www.who.int/.
* Cabinetele medicale şcolare au raportat, la 28 ianuarie, 1.404 cazuri de gripă sezonieră, potrivit unui anunţ al primarului general al Capitalei, Gabriela Firea. Astfel, 185 de cazuri s-au înregistrat în sectorul 1; 152 - în sectorul 2; 224 - în sectorul 3; 205 - în sectorul 4; 240 - în sectorul 5; 397 - în sectorul 6. Numărul este valabil doar pentru şcolile de stat.
Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a afirmat, la 29 ianuarie, că în maximum zece zile vor fi distribuite Direcţiilor de sănătate publică 35.000 de doze de vaccin antigripal.
La 30 ianuarie, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, a anunţat că numărul persoanelor care au murit din cauza gripei a ajuns la zece. Ultima persoană care a murit din cauza gripei este un copil în vârstă de 12 ani din Bucureşti, fără condiţii medicale preexistente cunoscute, nevaccinat antigripal, confirmat cu virus gripal tip A, în curs de subtipare.

JUSTIŢIE
* Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, la 29 ianuarie, sesizarea PSD privind proiectul referitor la Institutul Naţional al Magistraturii pentru care Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea în Parlament, la 12 decembrie 2019. CCR a admis, cu unanimitate, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind unele măsuri aplicabile în anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii este neconstituţională, se arată pe site-ul https://www.ccr.ro/. În sesizarea de neconstituţionalitate depusă de PSD se arată că prin Decizia nr. 1.557 din 3 noiembrie 2010, "Curtea Constituţională a statuat că la modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii se poate ajunge in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă nu mai este posibilă".
* Tribunalul Bucureşti a respins, la 29 ianuarie, cererea lui Liviu Dragnea de recuzare a judecătorului care soluţionează contestaţia la executarea pedepsei în dosarul "DGASPC Teleorman". Avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut la Tribunalul Bucureşti, recuzarea judecătorului care îi soluţionează contestaţia la executarea pedepsei. Apărătorii au susţinut că judecătorul ar fi semnat o cerere adresată de Forumul Judecătorilor din România către Consiliul Superior al Magistraturii de apărare a independenţei sistemului judiciar faţă de două categorii de afirmaţii făcute de Liviu Dragnea "într-o manifestaţie publică şi într-o emisiune politică".
* Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), Ion Ştefan, s-a prezentat la 31 ianuarie, la DNA, acesta afirmând că a venit în faţa procurorilor anticorupţie din proprie iniţiativă. "În cadrul unei emisiuni, aseară (n.r. - 30 ianuarie), domnul Cristescu (social-democratul Radu Cristescu - n.r.) m-a acuzat că aş avea relaţii neprincipiale cu un cetăţean din Satu Mare, care a făcut o tranzacţie cu Consiliul Judeţean Satu Mare, care a primit printr-o hotărâre de guvern, HG 974, o sumă de bani de la Guvernul României pentru cumpărarea Bibliotecii judeţene din Satu Mare. Şi, de aici, că tranzacţia de la Satu Mare s-a făcut nu ştiu cum şi aşa mai departe. Eu nu am fost în emisiune, ci am înţeles, prin telefon, că eram acuzat că, vezi Doamne, sunt într-o relaţie neprincipială cu unul dintre acţionari sau ... nu ştiu exact ce e acolo. Şi atunci, pentru a lămuri situaţia, l-am invitat pe domnul Cristescu la DNA, la ora 8.00, să ne întâlnim, dacă dânsul are dovezi, are vreo vorbă, cea mai mică informaţie că eu aş fi, într-un fel sau altul, că aş avea vreo legătură cu acest caz - atunci eu sunt dispus să renunţ la imunitate, să fiu cercetat, să se facă lumină în acest caz", a precizat Ion Ştefan.
Un comunicat al MLPDA din aceeaşi zi arată că ministrul Ion Ştefan, a mers la DNA pentru a clarifica situaţia unei hotărâri a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019, pentru Consiliul Judeţean Satu Mare.

ECONOMIC
* Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat, la 28 ianuarie, că România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste estimarea autorităţilor din luna noiembrie, când s-a efectuat cea de-a doua rectificare de buget. Un nivel mai mare al deficitului bugetar a fost consemnat doar în anul de criză 2010, când bugetul s-a închis cu un un sold negativ de 6,5% din PIB. În 2018, deficitul bugetar a fost 2,88% din PIB.
* La 29 ianuarie, Curtea de Conturi a României a transmis parlamentului Raportul public pe anul 2018 şi Raportul de activitate pe 2019.
Astfel, în 2019, Curtea de Conturi a României a realizat 2.291 de rapoarte de audit şi peste 5.400 de rapoarte de follow-up privind activitatea entităţilor în anul 2018. Au fost auditate 2.246 de instituţii publice sau operatori economici cu finanţare de la bugetul de stat, fiind identificate 18.176 de cazuri de abateri, nereguli sau erori, în scădere cu 4% faţă de anul anterior, potrivit site-ului http://www.curteadeconturi.ro/.
* Potrivit Raportului anual al mobilităţii forţei de muncă în cadrul UE, publicat la 30 ianuarie de Comisia Europeană, România a rămas statul membru al UE care trimite în blocul comunitar cele mai multe persoane active, înregistrând în 2018 o creştere de 7% al numărului de români activi care s-au deplasat recent, comparativ cu 2017. Al doilea mare grup de persoane active care s-au deplasat recent sunt polonezii, dar ei au înregistrat o scădere de 6% faţă de 2017. Studiul mai arată că peste 50% din persoanele care s-au mutat recent în alt stat membru UE au fost români, polonezi, italieni sau portughezi, iar împreună ei reprezintă 6,1 milioane de persoane.

SPORT
* Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul trei mondial, s-a calificat, la 27 ianuarie, la Melbourne, în sferturile de finală ale turneului Australian Open, primul de Mare Şlem al anului, după 6-4, 6-4 cu belgianca Elise Mertens, cap de serie numărul 16. La 29 ianuarie, Simona Halep s-a calificat în semifinalele turneului de tenis Australian Open, după ce a învins-o pe estoniana Anett Kontaveit cu 6-1, 6-1, în cadrul aceluiaşi turneu. La 30 ianuarie, Simona Halep a fost învinsă de spaniola Garbine Muguruza cu 7-6 (10-8), 7-5, în semifinalele turneului Australian Open. La 30 ianuarie, tenismanul român Nicholas David Ionel s-a calificat, alături de austriacul Leandro Riedi, în finala probei de dublu a juniorilor la turneul Australian Open, în urma victoriei cu 7-5, 6-4 în faţa cuplului elveţian Jerome Kym/Dominic Stephan Stricker.

CULTURĂ
* Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunţat, la 31 ianuarie, că a luat decizia de reluare a procedurii includerii zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. "În urma analizei şi consultărilor am luat decizia ca înscrierea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO să fie reluată. Notificarea va fi depusă azi", a spus Gheorghiu în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la sediul Ministerului Culturii.
* Lucrări de Pablo Picasso, Salvador Dali, Henri Matisse, Amadeo Modigliani, Marc Chagall şi Andy Warhol au fost adjudecate, la 30 ianuarie, la licitaţia unei selecţii de grafică europeană din două colecţii, organizată de Artmark la Palatul Cesianu-Racoviţă. Printre lucrările adjudecate la sume ridicate s-au numărat: cromolitografiile "Vahine şi calul alb" de Paul Gauguin - la 3.750 de euro, "Femei din Avignon" de Pablo Picasso - la 2.750 de euro, "Alice Marinne" de Pablo Picasso - la 2.000 de euro, "Rosa Papillonaea" de Salvador Dali - la 2.250 de euro, "Modelul" de Amedeo Modigliani, "Vreme ameninţătoare" şi "Memoria călătoriei" de Rene Magritte - fiecare la 2.000 de euro etc. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)