Ministerul Justiţiei s-a confruntat, în 2019, cu schimbări la nivelul conducerii, ceea ce a dus şi la modificări de viziune asupra mai multor aspecte din sistemul judiciar, printre care şi cea privind activitatea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

La mai bine de doi ani de la preluarea mandatului, Tudorel Toader şi-a depus demisia, în fruntea MJ fiind numită Ana Birchall, iar ulterior, după venirea la guvernare a liberalilor, funcţia de ministru al Justiţiei a fost ocupată de Cătălin Predoiu.

***

La începutul lunii ianuarie, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea legii anticorupţie, pentru transpunerea unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului din iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, directivă ce trebuia transpusă în dreptul intern până la data de 6 iulie 2019.

"Această directivă înlocuieşte, începând cu data de 6 iulie 2019, Convenţia elaborată în temeiul articolului K 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 1995 (în continuare, Convenţia PIF), convenţie care a fost transpusă în România prin introducerea 'Secţiunii 41 - Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene' în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, completarea cadrului legal realizându-se prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003", se preciza în proiect.

Astfel, arăta MJ, prin dispoziţiile unei secţiuni distincte, Secţiunea 41, au fost incriminate noi fapte, precum: folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau care au ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din aceste bugete, respectiv omisiunea, cu ştiinţă, de a furniza datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

***

Pe 14 martie, MJ anunţa că a demarat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

S-au înscris patru candidaţi: Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

În data de 10 aprilie, imediat după susţinerea interviurilor, Ministerul Justiţiei anunţa că urmează să reia procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de procuror general al României, după ce comisia condusă de Tudorel Toader i-a respins pe cei patru procurori care şi-au depus candidatura.

O nouă procedură de selecţie a fost anunţată pentru perioada 12 aprilie - 8 mai, însă aceasta a fost suspendată după plecarea lui Tudorel Toader la jumătatea lunii aprilie şi numirea Anei Birchall ca interimar.

"Am decis revocarea următoarelor proceduri: procedura de selecţie a procurorului general şi procedura de selecţie a adjunctului la Eurojust", declara Ana Birchall pe 30 aprilie.

Pe data de 2 decembrie, Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, a anunţat demararea unei noi proceduri de selecţie pentru propunerea de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie (poziţie rămasă vacantă după revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi în iunie 2018) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (poziţie rămasă liberă după demisia lui Felix Bănilă din fruntea instituţie la începutul lunii octombrie).

Procedura se desfăşoară în perioada 2 decembrie - 22 ianuarie 2020.

Opt persoane s-au înscris în cursa pentru numirea procurorului-şef al Parchetului General: Ionel Corbu, Florin-Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu-Marian Drilea-Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache, Răzvan Horaţiu Radu

Pentru şefia DNA candidează Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionuţ Botnaru şi Nistor Călin, iar pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT - Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.

***

Aducerea în ţară a fostului primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre, din Madagascar, pentru a-şi ispăşi pedeapsa de nouă ani de închisoare primită în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, a pus din nou Ministerul Justiţiei în prim-plan.

Pe 8 mai, Ana Birchall declara că Ministerul Justiţiei a primit o informare de la Biroul Interpol prin care se confirmă că Radu Mazăre a fost arestat provizoriu în Madagascar, iar două zile mai târziu anunţa că au fost primite de la instanţele româneşti documentele prin care s-a constatat îndeplinirea condiţiilor legale pentru extrădarea acestuia. În data de 20 mai, Radu Mazăre a fost adus în România, după ce o escortă formată din poliţişti români s-a deplasat în Madagascar pentru preluarea lui.

***

Ideea desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a început să fie luată în calcul odată cu venirea la MJ a Anei Birchall şi concretizată prin memorandumul înaintat de Cătălin Predoiu în şedinţa de Guvern din 27 decembrie.

În luna septembrie, ministrul Justiţiei de la acea dată Ana Birchall afirma că există două concluzii preliminare majoritare ale Grupului de lucru din cadrul MJ privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care nu susţin funcţionarea SIIJ în actuala formă.

"Acum ceva vreme am constituit un grup de lucru interministerial la nivelul Ministerului Justiţiei, coordonat direct de ministrul Justiţiei. (...) Am solicitat puncte de vedere atât de la instituţiile relevante din sistemul judiciar - toate de altfel -, cât şi de la asociaţiile profesionale. Această analiză a cuprins recomandările GRECO, recomandările MCV, Comisiei de la Veneţia şi alte recomandări venite de la fiecare român care ne-a scris în această perioadă. (...) Vă spun din concluziile preliminare, pentru că sunt două concluzii destul de interesante, care au majoritatea, şi niciuna nu susţine funcţionarea în această formă a acestei instituţii (SIIJ - n.r.)", preciza Birchall.

Pe 27 decembrie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, preciza, la începutul şedinţei de Guvern, în legătură cu memorandumul propus privind desfiinţarea SIIJ, că aceasta este o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public prin modul de reglementare a funcţionării.

El afirma că decizia Curţii Constituţionale privind SIIJ vizează compatibilitatea actului de înfiinţare a acesteia cu Constituţia, iar funcţionalitatea şi competenţele SIIJ exced competenţelor CCR.

"S-a discutat mult în legătură cu o decizie a Curţii Constituţionale prin care a constatat că secţia este constituţională, ceea ce nu contrazice cu nimic ceea ce s-a expus aici, pentru că CCR s-a pronunţat cu privire la compatibilitatea cu Constituţia, nu şi cu privire la funcţionalitatea acestei secţii şi la activitatea ei excedând competenţele CCR. Deci nu este nimic contradictoriu între toate aceste critici care au venit din partea magistraţilor, din partea organismelor europene partenere României, care au semnalat viciile de construcţie încă din start, respectiv prevederile din decizia CCR", spunea el.

Cătălin Predoiu arăta că înfiinţarea acestei secţii, prin Legea 207 din 2018 care a modificat Legea 304 din 2004, a creat o structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar contextul în care au fost promovate aceste modificări a fost unul plin de tensiune, "fără consultare publică, cu reacţii foarte virulente din partea multor magistraţi care s-au opus modificărilor". AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)