Starea pădurilor şi incidentele şocante în urma cărora mai mulţi pădurari şi-au pierdut viaţa în timp ce apărau averea silvică a statului au ţinut capul de afiş al acestui an pe domeniul de care se ocupa Ministerul Apelor şi Pădurilor şi, mai nou, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Pe de altă parte, programele guvernamentale anuale (Rabla, Rabla Clasic şi Rabla pentru electrocasnice) şi-au continuat parcursul obişnuit, în timp ce noua versiune a Programului "Casa Verde" s-a împotmolit la scurt timp după (re)lansare pe motiv de suspiciune de fraudă. Sesiunea de finanţare a fost reluată, la începutul lunii noiembrie, după două luni de stagnare.

Primăvara programelor guvernamentale şi reinventare pentru "Casa Verde"

Ca în fiecare an, în primăvară, ministerul de resort se dezgheaţă şi vine pe piaţă, concret, cu o nouă ediţie (a 15-a) a Programului Rabla Clasic, alături de extensia Rabla Plus, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice. În acest sens, din 12 aprilie (cu o întârziere de o săptămână) toţi cei care aveau la dispoziţie un autovehicul mai vechi de opt ani puteau să-l predea la Remat şi, ulterior, să-şi cumpere o maşină nouă, fie convenţională, fie hibrid sau electrică.

Lansarea ediţiei 2019 a acestor programe a avut loc la Titu, iar bugetul anunţat a fost de 350 de milioane de lei pentru 35.000 de prime de casare. Valoarea unui voucher clasic a rămas, şi în acest an, la 6.500 de lei, acesta putând fi cumulat, în funcţie de motorizare, cu un ecobonus de 1.000 de lei sau de 1.700 lei pentru maşinile hibrid. Totodată, s-a menţinut ecobonusul de 10.000 de euro acordat la achiziţionarea unei maşini nepoluante, 100% la sută electrică.

Primele ecouri ale sesiunilor Rabla din acest an nu se lasă prea mult aşteptate, iar Ministerul Mediului anunţă că ritmul în care se accesează cele două programe este mai rapid ca niciodată, respectiv peste 4.000 de prime de casare rezervate numai în prima zi de derulare.

La jumătatea lunii august, bugetul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional ("Rabla Clasic") este suplimentat cu 130 milioane lei, sumă care reprezintă aproximativ 20.000 de prime de casare.

În toamnă, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) anunţă că sesiunea de depunere a dosarelor de acceptare a persoanelor juridice în cadrul programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus a fost prelungită până la data de 11 octombrie 2019. Termenul iniţial era 30 septembrie 2019.

Un alt program considerat de succes la nivel naţional - Rabla pentru electrocasnice - revine cu cea de-a doua ediţie, dar şi cu un buget dublat, până la 40 de milioane de lei. Astfel, din data de 24 mai, în schimbul predării unui aparat electrocasnic uzat, cei interesaţi puteau intra în posesia unui tichet valoric pe baza căruia aveau posibilitatea să-şi cumpere un produs nou - de la maşină de spălat rufe sau maşină de spălat vase până la aparate de aer condiţionat sau frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare.

În acest fel, s-au acordat vouchere în valoare de 200 de lei pentru maşini de spălat rufe cu eficienţa energetică A++, 300 lei pentru maşini de spălat rufe cu eficienţa energetică A+++, 300 lei pentru maşini de spălat vase cu eficienţa energetică A++, 400 lei pentru maşini de spălat vase cu eficienţa energetică A+++, 400 lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţa energetică la răcire (A+++/ A++), 300 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficienţa energetică A++, 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficienţa energetică A+++.

De asemenea, în schimbul predării unui echipament vechi şi pentru achiziţia unui televizor cu eficienţa energetică A, consumatorul a primit un tichet valoric de 200 de lei, iar pentru aparat similar, dar cu eficienţă energetică A+, suma a crescut la 500 de lei. Înscrierile s-au putut face direct la magazin (inclusiv online), iar predarea echipamentului uzat s-a realizat la momentul livrării celui nou achiziţionat.

În aceeaşi zi cu lansarea ediţiei din acest an a Programului Rabla pentru electrocasnice, bugetul de 40 de milioane de lei s-a epuizat în 12 ore. AFM a anunţat, ulterior, că sumele aferente voucherelor neutilizate în termenul de valabilitate, precum şi diferenţele rezultate din modificarea eficienţei energetice a unui echipament aprobat la cererea beneficiarului, au redevenit disponibile pentru noi înscrieri începând cu data de 18 iunie.

Datele oficiale referitoare la acest program arată că, în total, au fost aprobate 49.118 de cereri pentru 89.193 de vouchere, iar Lista solicitanţilor admişi este publicată pe site-ul AFM.

După ani de tergiversări, cu dosare de finanţare aruncate prin sertare prăfuite la Ministerul Mediului, autorităţile reînvie Programul "Casa Verde", de data aceasta rebotezat "Casa Verde Fotovoltaice". În data de 28 august, reprezentanţii Fondului pentru Mediu informează că instalatorii validaţi în acest program pot semna contractele de participare în perioada 2 - 6 septembrie.

Noul Program "Casa Verde", destinat instalării de panouri fotovoltaice, demarează pe data de 9 septembrie şi s-a adresat persoanelor fizice, ce puteau deveni, astfel, şi producători de energie electrică.

Ministerul Mediului făcea cunoscut, la vremea respectivă, faptul că, prin bugetul alocat acestui program, vor putea fi finanţate proiecte pentru circa 33.000 de unităţi locative.

Bugetul din acest an al programului "Casa Verde Fotovoltaice" s-a ridicat la 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei de la AFM.

Prin accesarea programului, puteau fi instalate sisteme de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Dosarele de finanţare s-au depus exclusiv electronic, iar pentru fiecare proiect eligibil solicitantul a primit 20.000 de lei, indiferent de costul instalaţiei, diferenţa urmând să fie suportată de către acesta.

La scurt timp de la demararea noului program, autorităţile opresc derularea acestuia, după ce s-a constatat că o firmă reuşise să încarce online mai multe aplicaţii decât concurenţii. "Toate documentele înregistrate cu succes în aplicaţia informatică, precum şi cele înregistrate în registrul instalatorilor care nu au fost încărcate în aplicaţie până la momentul suspendării accesului în aplicaţia informatică, sunt acceptate de Administraţia Fondului pentru Mediu ca fiind depuse în termen, în vederea analizării", se menţiona într-un comunicat al AFM.

Abia după două luni, pe data de 6 noiembrie, AFM anunţă reluarea programului după lămurirea situaţiei. Din cele mai noi date, prezentate la începutul lunii noiembrie de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, reiese că toate sumele alocate acestui program au fost epuizate, cu excepţia celor pentru regiunea Bucureşti - Ilfov unde mai există disponibilitate financiară.

Controversele tăierilor ilegale de lemn şi violenţele asupra pădurarilor

Povestea Inventarului Forestier Naţional (IFN) poate fi privită din două puncte de vedere: unul al celor care contestă cu vehemenţă cifrele din document (inclusiv organizaţii care reprezintă interesele forestierilor), iar un altul al celor care sunt total de acord cu datele publicate şi care trag, constant, un semnal de alarmă cu privire la defrişările de păduri din România.

Aflat în vizită la Oradea, pe data de 16 mai, însuşi ministrul de atunci al Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, declara că nu va fi de acord cu suplimentarea bugetului IFN cu 150%, propusă de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) pentru realizarea ciclului trei al acestei statistici atât de necesară.

"Sigur că acest IFN este plătit de către Ministerul Apelor şi Pădurilor. Eu, ca un bun gospodar, responsabil de cheltuirea banului public, nu fac aceste cheltuieli fără să mă aplec, repet, responsabil pe acestea. Ce ni s-a pus la dispoziţie de către acest institut de specialitate, ICAS, ca şi cheltuieli pe care ar urma să le facă în următorii cinci ani, după analiza pe care am făcut-o cu specialiştii, cu oamenii din zona economică a ministerului, am considerat că suma solicitată este o sumă exagerat de mare. Şi bineînţeles că şi dvs m-aţi fi întrebat dacă eu aş fi semnat sau aş fi făcut demersul în sensul celor solicitate de ICAS, cum se întâmplă că un Inventar forestier făcut cu 28 de milioane în ciclul doi costă 65 de milioane în ciclul trei. Şi atunci, în mod responsabil, nu am fost de acord ca acest ciclu să coste o sumă cu 150% mai mare decât ciclul doi", afirma Deneş.

Conform legii, în România, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti realizează Inventarul Forestier Naţional (IFN), început din anul 2008. Până la momentul respectiv fuseseră definitivate două cicluri ale IFN, urmând ca, în 2019, să fie definitivată a treia sesiune.

În data de 3 noiembrie, activiştii de mediu din cadrul organizaţiilor Greenpeace România, DeClic şi Agent Green ies în stradă şi organizează Marşul pentru Păduri, tocmai pentru a atrage atenţia asupra distrugerii fondului forestier din România, precum şi pentru a cere demisia ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

Pe lista revendicărilor solicitate de către protestatari s-au aflat: monitorizarea prin satelit a pădurilor României, registru electronic în depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe toate mijloacele de transport al lemnului, camere de supraveghere în puncte cheie din reţeaua rutieră, la gatere şi la depozite de lemn. De asemenea, în viziunea activiştilor de mediu, automatizarea controlului silvic poate elimina o mare parte din mecanismele corupţiei şi ar destructura reţele infracţionale care s-au infiltrat adânc în societatea românească.

La finele lunii septembrie, Ministerul Apelor şi Pădurilor preciza, într-un comunicat de presă, că echipamentele noului Sistem Naţional Integrat de Urmărire a Trasabilităţii Materialelor Lemnoase - SUMAL au fost achiziţionate şi sunt în curs de instalare şi configurare, lansarea versiunii complete fiind preconizată pentru data de 30 iunie 2020.

Ministerul de resort preciza, totodată, că Direcţia Generală Păduri care are în responsabilitate administrarea SUMAL este, în acelaşi timp, implicată activ în implementarea noului sistem informatic - SUMAL 2, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). În intervalul 2018-2019, MAP a achiziţionat echipamente IT instalate, configurate şi găzduite de STS, precum şi o dronă cu accesorii şi un GPS.

"Termenele propuse de grupul de lucru sunt estimative şi pot suferi modificări în funcţie de complexitatea noilor funcţionalităţi ce vor fi solicitate", sublinia MAP. Şi se pare că estimările şi modificările au rămas la stadiul de... estimări...

Revenind la subiectul situaţiei pădurilor din România, şeful IFN, Gheorghe Marin, susţinea, în 24 octombrie, că DIICOT a cerut raportul acestui Inventar, după ce în spaţiul public a fost vehiculată cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tăiat anual din pădurile din România.

Pe marginea acestei cifre, directorul Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a ironizat posibilitatea ca un volum atât de mare să fie tăiat în fiecare an în pădurile din România, precum şi acuzaţiile prezentate în spaţiul public de mai mulţi ani privind ilegalităţile comise de companiile care exploatează lemn din pădurile româneşti şi care sunt suspectate de realizarea de transporturi duble cu un singur set de acte.

În replică, şeful IFN, Gheorghe Marin, a susţinut că metodologia după care s-a calculat cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tăiat anual în România a fost confirmată de către specialişti din Germania, Franţa şi Elveţia. Acesta a precizat că a transmis, anul trecut, conducerii Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Romsilva raportul care includea cifra de 38 de milioane de metri cubi şi că, ulterior, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, sub care funcţionează IFN, a îndepărtat din raport această valoare.

În data de 22 noiembrie, noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a susţinut, într-o conferinţă de presă, că, în România, se taie într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale.

La începutul lunii decembrie, Comunitatea Forestierilor - Fordaq arăta, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, că starea pădurilor din România este bună, iar conform IFN se recoltează mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii.

O analiză de specialitate a aceleaşi organizaţii arăta că cifra de 38,6 milioane de metri cubi încadrată la categoria "volum dispărut" (drain wood) nu a fost explicată, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice fiind asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 - 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.

Conform IFN, la ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn pe picior se ridică la 2,2 miliarde de metri cubi. Cantitatea de lemn recoltat din pădurile României ajunge la la 38,6 milioane mc.

IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul Conferinţei ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa (MCPFE). Documentul furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbarea climei/ Protocolul de la Kyoto (UNFCCC/ KP) şi pentru Convenţia privind diversitatea biologică (CBD).

Un alt subiect extrem de dezbătut în 2019 a fost cel al agresiunilor la care au fost supuşi paznicii de păduri. După o serie de evenimente tragice, în urma cărora şi-au pierdut viaţa mai mulţi pădurari, ucişi fiind de hoţii de lemne, la finele lunii octombrie silvicultorii din întreaga ţară au protestat la Bucureşti, în faţa Palatului Parlamentului.

În acest context, preşedintele Federaţiei Silva, Silviu Geană, a atras atenţia asupra faptului că peste 650 de silvicultori au fost agresaţi şi ameninţaţi cu moartea de către braconieri, iar şase pădurari deja şi-au pierdut viaţa la datorie în timp ce apărau pădurea. În acest sens, Geană a solicitat sprijinul procurorului general al României, Dimitrie Bogdan Licu.

În ceea ce priveşte statutul personalului silvic, preşedintele Federaţiei Silva a afirmat, la momentul respectiv, că, după mai multe dezbateri cu oficiali din comisia de specialitate din Parlament, s-a ajuns la o formulă de text mult îmbunătăţită, dar care aşteaptă votul final.

Noul ministru al Mediului, Costel Alexe, a susţinut ideea că dotarea pădurarilor cu armament de serviciu este un prim pas pentru o luptă egală cu mafia lemnului deoarece, până acum, personalul silvic era într-un dezavantaj logistic evident.

"De astăzi (27 noiembrie 2019, n.r.), cei pe care în mod popular îi numim 'pădurari' vor fi înarmaţi cu armament de serviciu. Este un prim pas pentru o luptă egală cu mafia lemnului, deoarece, până acum, personalul silvic era într-un dezavantaj logistic evident. Acest dezavantaj încă există, dar astăzi s-a făcut un pas important în echilibrarea luptei cu aceşti hoţi. Astăzi, Parlamentul României a aprobat noul Statut al Personalului Silvic", a scris Alexe, pe Facebook.

Proiectul de modificare a Ordonanţei de Urgenţă privind Statutul personalului silvic a devenit realitate în data de 27 noiembrie, când Camera Deputaţilor a adoptat documentul, astfel încât pădurarii cu atribuţii de pază să fie dotaţi cu armament de serviciu, letal sau neletal. Actul normativ a fost promulgat şi de către preşedintele Klaus Iohannis.

În 2019, Federaţia Sindicatelor Silva a organizat şase acţiuni de protest în care a solicitat modificarea şi completarea urgentă a Statutului personalului silvic. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)