REPORTAJ/Tehnici noi în transplantul cardiac şi peste 80 de transplanturi de cord în 20 de ani, la IUBCvT Târgu Mureş
Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) din Târgu Mureş a sărbătorit, joi, 20 de ani de la realizarea primului transplant cardiac, de atunci fiind realizate aici 82 de transplanturi de cord şi introduse o serie de tehnici în premieră în România.
Specialiştii IUBCvT Târgu Mureş speră ca prin activităţile ştiinţifice organizate la aniversarea a 20 de ani de la realizarea primului transplant de cord să se dea un restart activităţii de transplant din România, mai ales că, de câţiva ani, doar centrul mureşean mai desfăşoară activitate de transplant de cord în ţara noastră.
"E un moment aniversar, ne bucurăm de prezenţa unor oaspeţi din SUA, Germania, Croaţia, Ungaria, colegi chirurgi cardiologi care ne-au fost alături în această activitate şi de la care avem de învăţat. Vineri şi sâmbătă avem organizat un program ştiinţific. Sperăm ca acest eveniment să marcheze un restart în activitatea de transplant din România sau cel puţin să dăm un semnal în acest sens, să arătăm că acest lucru se poate face şi în România şi cu rezultate foarte bune, dar, în acelaşi timp, să arătăm că această activitate trebuie susţinută nu numai cu vorbe, ci şi cu fapte. Sunt convins că există toate premisele ca acest lucru să se întâmple. În 20 de ani au fost 82 de transplanturi cardiace, nu pare o cifră foarte mare, ne-am dori să fie cel puţin dublu. Este totuşi o cifră mare şi este rezultatul unei experienţe care s-a acumulat în timp. Important este că în această perioadă de 20 de ani s-a creat un colectiv multidisciplinar, care este pregătit ca în orice moment să aibă intervenţia de transplant. Rezultatele vorbesc, avem pacienţi transplantaţi care supravieţuiesc deja de 20 de ani şi acest lucru ne dă convingerea că suntem pe drumul cel bun. Numărul de transplanturi poate părea mic, deşi nu este, raportat la condiţiile şi la sistemul în care se desfăşoară această activitate, sistem care nu este cel mai încurajator pentru dezvoltarea medicinei de performanţă în România. Facem între 6 şi 10 transplanturi pe an, fiecare procedură înseamnă o viaţă salvată şi nu există un preţ pentru a salva o viaţă", a declarat şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul IUBCvT Târgu Mureş, profesor doctor Horaţiu Suciu.
Doctorul susţine că un singur centru de transplant cardiac într-o ţară ca România este foarte puţin, fiind nevoie de cel puţin trei centre.
"Din păcate, suntem singurul centru din ţară care are capacitatea de a efectua astfel de intervenţii în mod curent. Convingerea mea este că avem nevoie de cel puţin trei-patru centre de transplant în România. Noi suntem mândri şi onoraţi că putem să facem această medicină de excelenţă şi putem să o facem în continuare", a arătat dr. Suciu.
IUBCvT Târgu Mureş s-a înfiinţat în decembrie 1995, alături de cele de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.
În perioada iunie-septembrie 1999, la Târgu Mureş au fost efectuate primele prelevări multiple de organe, în 24 octombrie 1999 dr. Radu Deac l-a asistat pe dr. Şerban Brădişteanu la primul transplant cardiac din România, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, iar în data de 14 noiembrie 1999, după trei prelevări succesive de cord de la donator, s-a efectuat primul transplant cardiac ortotopic la Târgu Mureş.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Doctorul Radu Deac a spus că apariţia IUBCvT acum 20 de ani a fost unul dintre momentele importante, dar această activitate s-a dezvoltat pe parcursul a 50 de ani.
"Ce face deosebit acest institut? În primul rând performanţa, toate procedeele de vârf ale domeniului cardiovascular, atât din punctul de vedere al diagnosticului, cât şi al tratamentului, dar în special operarea a numeroase boli cardiace la adulţi, adolescenţi, copii, nou-născuţi chiar, până la transplantul cardiac, care este înlocuirea totală a inimii unui om, în care IUBCvT a avut o prioritate absolută, pentru că cercetările au început în anii '60 şi abia în 1999 s-au desăvârşit şi s-a trecut la etapa clinică. În 23 august 1964, când lumea era la defilare, noi făceam transplant pe animale. Acel efort a condus la realizările de astăzi (...). Dovadă că este singurul centru care continuă să facă transplant cardiac. Această evoluţie îndelungată a dovedit că rezultatele au fost pe măsura acestei pregătiri îndelungate, faptul că avem pacienţi la 15-20 de ani operaţi după transplant în stare de bună sănătate, trăiesc o viaţă normală, este o satisfacţie care greu poate fi egalată de orice alt domeniu. (...) În general, în ştiinţă este bine să ne caracterizeze modestia. Toţi oamenii de ştiinţă gândesc, au idei, probabil unele le-am făcut concomitent cu alţii. Da, sunt priorităţi şi chiar în transplantul de inimă avem tehnici pe care le-am introdus pentru prima dată şi sperăm să fie validate în timp, să fie utilizate şi de alte centre în scopul perfecţionării rezultatelor", a afirmat dr. Radu Deac.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
El a menţionat că în IUBCvT Târgu Mureş există oameni pe care i-a format iar aceştia fac performanţă, ceea ce reprezintă garanţia faptului că această instituţie de elită va dăinui în viitor şi se va perfecţiona.
Alături de doctorul Horaţiu Suciu, pe lângă Radu Deac a crescut şi doctorul Sorin Paşcan, actualul şef al Secţiei ATI din cadrul IUBCvT Târgu Mureş, care a ţinut să remarce o serie de cazuri excepţionale, cum este şi cel din 2014, când a fost introdusă prima "inimă artificială", adică un dispozitiv de reglare a debitului cardiac, o premieră pentru România.
De acest procedeu a beneficiat pacientul Radu Florin Curcă, acum în vârstă de 49 de ani, care acum are o viaţă absolut normală.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
"În 2014 pacientul avea contraindicaţii pentru transplant la acel moment şi l-am pus temporar pe acest dispozitiv de asistare. A stat până în 2016, au fost multe evenimente şi complicaţii. (...) Ceea ce ne-a mobilizat pe toţi a fost dorinţa domnului Curcă de a se face bine. Ne-a întrecut toate aşteptările", a afirmat dr. Paşcan.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
În decembrie 2014, la IUBCvT Târgu Mureş, echipa condusă de doctorul Horaţiu Suciu, asistat de dr. Bojan Biocina, din Croaţia şi dr. Peter Branecky, din Germania, a introdus un nou procedeu de implantare a unor dispozitive de reglare a debitului cardiac, în premieră în România.
Dispozitivul s-a introdus printr-o procedură cardiovasculară în interiorul ventriculului stâng; acesta absorbea tot sângele din ventricul, punând în repaus muşchiul inimii, care nu mai făcea faţă acestei sarcini.
În 2016, pacientul care a beneficiat de prima inimă artificială a primit o inimă nouă, după ce toate funcţiile organismului i s-au reglat şi nu mai exista riscul să îşi piardă viaţa în timpul operaţiei.
Doctorul Horaţiu Suciu susţinea atunci că aşa-numita inimă artificială a fost foarte bine tolerată de organismul pacientului şi că, fiind un pacient tânăr, la acea vreme avea de 46 de ani, transplantul era singura metodă prin care putea fi vindecat.
Pacientul Radu Florin Curcă, venit pentru control la IUBCvT, a declarat, joi, că "inima lui Nicolae are 27 şi mergem înainte".
"Între timp mi-am luat permisul de conducere, mi-am rupt mâna cu barosul... am activităţi normale. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al doctorilor de aici am supravieţuit, în ciuda numeroaselor dificultăţi. Am avut un accident cerebral, am umblat vreo opt luni pe holuri până mi-am revenit, apoi a venit inima, apoi am fost şi în comă, dar mi-am revenit", a spus Radu Florin Curcă.
IUBCvT din Târgu Mureş are 24 de ani de la înfiinţare şi, pe lângă cele 82 de transplanturi de cord realizate în 20 de ani de activitate în domeniu, operează pe cord peste 300 de copii pe an şi a avut circa 160.000 de pacienţi.
Prima operaţie pe cord închis pentru stenoză mitrală - operaţie fără suportul circulaţiei extracorporeale, fără oprirea inimii - a fost făcută la Clinica Chirurgie I din Târgu Mureş în 29 martie 1957, de către o echipă mixtă din Bucureşti şi Târgu Mureş, formată din prof. dr. Nicolae Hortolomei, prof. dr. Dan Setlacec, prof. dr. Papay Zoltan şi prof. Maros Tiberiu. Această intervenţie avea loc după patru ani de la efectuarea primei operaţii de acest gen din România, la Bucureşti, de către o echipă coordonată de prof. dr. Nicolae Hortolomei.
Acest gen de intervenţii a continuat la Târgu Mureş şi în anii '60 sub conducerea conf. dr. Ioan Pop D. Popa, iar în 1964 la Staţia Experimentală a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a fost iniţiată activitatea operatorie experimentală pe cord deschis cu ajutorul circulaţiei extracorporeale. Aici au fost efectuate primele transplanturi cardiace ortotopice pe animal de către dr. Radu Deac, iar studiile sale au fost publicate în Revista Medicală din acel an.
În data de 5 aprilie 1973 a avut loc prima operaţie pe cord deschis în Târgu Mureş, iar din echipa operatorie au făcut parte şi prof. dr. Ioan Pop D. Popa şi dr. Radu Deac, care efectuaseră stagii de pregătire în străinătate. După această intervenţie, la Clinica Chirurgie II şi Chirurgie cardiovasculară au mai fost efectuate încă 16 operaţii pe cord deschis, iar în data de 14 noiembrie 1999 a fost efectuat primul transplant cardiac. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bacău: Spitalul din Buhuși, atractiv pentru pacienți din alte județe; o treime nu sunt băcăuani
Mai bine de o treime din pacienții Spitalului 'Prof. Dr. Eduard Apetrei' din Buhuși nu sunt din județul Bacău, însă aceștia se adrează unității sanitare pentru condițiile foarte bune de cazare și tratament. Managerul unității sanitare, Constantin Poiana, a declarat marți, pentru AGERPRES, că procentul pacienților din afara județului Bacău care au
Colegiul Medicilor: Sănătatea românească are nevoie de asumarea pe termen lung pe proiectele ce aduc dezvoltare
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România (CMR) afirmă că dezvoltarea unui sistem medical solid depinde de o abordare strategică a domeniului sănătății, care să mențină acest sector ca prioritate constantă. În opinia organizației, politicile din sănătate au nevoie de stabilitate, continuitate și o direcție clară, orientată spre rezultate în beneficiul
Forumul Român Pro-Vaccinare: Acoperirea vaccinală în România a scăzut la un nivel îngrijorător
Acoperirea vaccinală în România a scăzut la un nivel îngrijorător, au atenționat marți reprezentanții Forumului Român Pro-Vaccinare cu prilejul Săptămânii Mondiale a Vaccinării (24-30 aprilie). Forumul face apel la întreaga comunitate medicală și la partenerii din sănătate publică să mențină știința în centrul discuții
INSP: Evaluarea riscurilor profesionale - un instrument esențial în prevenirea accidentelor de muncă
Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă baza unui management eficient al securității și sănătății în muncă și este un instrument esențial pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, afirmă reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) cu ocazia
Bihor: Spitalul clinic municipal din Oradea - reabilitat energetic cu fonduri de peste 47 milioane de lei
Primăria Oradea a anunțat, marți, finalizarea lucrărilor de reabilitare energetică a Spitalului Clinic Municipal 'Dr. Gavril Curteanu', realizate cu fonduri de peste 47 milioane de lei, din care 30 de milioane de lei au reprezentat finanțare europeană. Potrivit unui comunicat al primăriei, implementarea proiectului 'Creșterea performanței energetic
Ministerul Sănătății: Prioritățile ministrului interimar Cseke Attila - investițiile, salarizarea, actele normative aflate pe circuitul de avizare
Investițiile din sănătate, salarizarea personalului medical pe criterii de performanță, analizarea și accelerarea actelor normative aflate deja pe circuitul de avizare interministerială sunt prioritățile ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Potrivit unei postări pe pagina de
Galați: Spitalul Municipal Tecuci, dotat cu echipament medical de ultimă generație pentru depistarea rapidă a osteoporozei
Ambulatoriul Spitalului Municipal ''Anton Cincu'' din Tecuci a fost dotat cu un osteodensitometru, echipament medical de ultimă generație destinat depistării rapide a osteoporozei și a altor afecțiuni ale oaselor, a anunțat, luni, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Potrivit acestuia, investiția face parte d
Rogobete: Acest mandat se încheie, dar munca pentru un sistem de sănătate mai corect nu se oprește aici
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat luni că, deși mandatul său s-a încheiat, va continua să lucreze pentru un sistem medical 'mai corect', subliniind că reforma nu depinde de o funcție, ci de continuitate. 'Astăzi am predat mandatul la Ministerul Sănătății. A fost o perioadă intensă, în care fiecare decizie
Specialiștii trag un semnal de alarmă în legătură cu importanța vaccinării și susțin ferm imunizarea
Specialiști din domeniul medical au subliniat luni, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlament, importanța vaccinării și necesitatea consolidării programelor de imunizare pentru protejarea sănătății publice. Evenimentul, intitulat 'Fiecare viață protejată contează', a fost organizat de Asociația Română pentru Educație Pediatrică &icir
Olt: Deficit de stomatologi în mediul rural - 15 cabinete în 104 localități
Cabinetele stomatologice din mediul rural din județul Olt sunt insuficiente, la sate fiind deficit de medici dentiști, potrivit directorului Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Olt, Sorina Oancea, care a îndemnat autoritățile locale să încerce atragerea stomatologilor prin punerea la dispoziție a spațiilor și chiar și a aparaturii. În prezen
Sibiu/Specialist în adicții: Sondajul din municipiul reședință arată o poziție clară împotriva jocurilor de noroc
Rezultatul sondajului organizat de Primăria Municipiului Sibiu privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș este 'categoric' și oferă un semnal clar pentru decizia Consiliului Local de luni, consideră Holger Lux, medic psihoterapeut și președinte al Centrului de tratament pentru dependența de alcool și alte droguri din cadrul Asociației Crucea Albast
Rogobete: Infecțiile nosocomiale sunt prea mult ascunse în România
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, a pledat vineri pentru raportarea corectă a infecțiilor nosocomiale din spitale, subliniind că în timpul mandatului său au fost realizate investiții de aproape 2 miliarde de lei pentru prevenirea acestora. 'Investițiile (...) vor schimba, nu peste noapte, dar vor schimba înfățișarea secțiil
Rogobete: Când mi s-a recomandat să tai 10% din veniturile doctorilor, relația cu premierul s-a deteriorat
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri că relația sa cu premierul Ilie Bolojan 's-a deteriorat' în momentul în care i s-a recomandat fie să taie 10% din veniturile personalului medical, fie să dea afară 10% dintre aceștia. Rogobete a avut vineri o conferință de presă în care și-a prezentat bilanțul ce
Iași: Tudor Gheorghe, externat din Spitalul de Neurochirurgie
Managerul Spitalului Clinic de Urgențe 'Prof.Dr. Nicolae Oblu' din Iași, dr Lucian Eva, a declarat, vineri, presei, că artistul Tudor Gheorghe a fost externat din unitate. Potrivit acestuia, cântărețul și compozitorul Tudor Gheorghe a ajuns la spital vineri dimineața, după ce a suferit câteva leziuni minore care au necesita
Olt: Neurologul Renică Diaconescu, care a salvat pacienți în stare vegetativă, solicită secții de recuperare în spitale
Medicul neurolog Renică Diaconescu, șeful Secției Neurologie de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Slatina, a susținut joi, într-o conferință de presă, necesitatea unor secții de recuperare, în contextul în care a prezentat cazul a doi pacienți salvați în acest an și recuperați în proporție de peste 70% după ce au ajuns în stare vegetat








