De câteva zile un bărbat în vârstă de 38 de ani din judeţul Botoşani a început o nouă viaţă, după ce medicii de la Spitalul Dr.C.I. Parhon i-au transplantat un rinichi în urma unei prelevări făcute de la o persoană aflată în moarte cerebrală.

În cei şase ani de când face dializă şi se află pe lista de aşteptare, Constantin Bezede a fost chemat de patru ori să vină la Iaşi în vederea posibilităţii unui transplant renal. De fiecare dată însă s-a găsit alt bolnav de pe listă care să aibă o compatibilitate mai bună cu donatorul decât a sa. De fiecare dată s-a întors acasă, în comuna Ungureni, unde a sperat că într-o bună zi şansa îi va surâde şi lui.

Constantin Bezede face acelaşi drum pentru şedinţele de dializă de şapte ani, de trei ori pe săptămână. Când vocea de la telefon i-a spus că trebuie să vină la Iaşi pentru transplant, botoşăneanul a crezut că va bate drumul în zadar. Deşi au trecut câteva zile de când are un rinichi nou, nici acum nu-i vine a crede că poate începe o nouă viaţă. Cu o strângere de inimă, dar fără a-şi pierde speranţa, Constantin speră că de acum încolo îşi va putea găsi un rost şi îşi va putea întemeia şi o familie.

"M-am îmbolnăvit în 2012, la 31 de ani. E o vârstă fragedă. Practic, e începutul vieţii de adult. Am ajuns la spital direct din câmpul muncii, pentru că începusem să nu mă simt bine. Aveam crampe puternice. M-am dus la medicul de familie. El m-a trimis la nefrolog. M-au oprit la investigaţii şi nu au vrut să mă mai lase acasă pentru că ureea şi creatinina aveau valorile modificate. A doua zi dimineaţă mi-au pus un cateter şi m-au băgat în dializă", povesteşte de pe patul de spital Constantin.

Primele şedinţe de dializă s-au dovedit a fi foarte dificile pentru botoşănean. El spune că atât fizic, cât şi psihic nu era pregătit pentru astfel de proceduri. În cele din urmă şi-a dat seama că este o şansă de viaţă.

"Trei luni de zile a fost foarte greu pentru mine. Nu ştiam ce să fac, eram disperat, nu mă regăseam. De fapt, nu eram informat, nu ştiam ce e aia dializă. Nu ştiam ce e dializa. Mă gândeam numai la moarte. Ţin minte că a venit la mine o infirmieră, m-a luat de mână şi m-a întrebat 'Da' vezi?', 'Vai de mine, trebuie să îmi pierd şi vederea?'... Nu ştiam ce e aia dializă. Mă gândeam că mai am două zile şi mor. Acum pot spune că e o şansă la viaţă chiar dacă este obositoare", povesteşte Constantin.

Timp de şapte ani, de trei ori pe săptămână, Constantin urma aceeaşi rutină a şedinţelor de dializă. În tot acest timp nu a încetat să muncească, iar din când în când să îşi făurească şi vise pentru ziua în care va avea o viaţă mai bună şi va scăpa de dializă.

"Nu pot să spun că am renunţat la muncă sau la toate. Am dus o viaţă decentă. Am ţinut regim, nu am făcut eforturi, nu am încălcat regulile şi sfaturile date medici. Au fost dialize timp de şapte ani, de trei ori pe săptămână. Dacă ţineam regimul îmi era bine, dacă nu, nu", mărturiseşte bărbatul.

El spune că nu este omul care îşi pierde curajul uşor. Drept dovadă, de patru ori a fost chemat la spital pentru transplant renal. De fiecare dată însă altcineva a fost beneficiarul.

"Nu aveam de ce să îmi pierd curajul. Dacă nu era nici de data aceasta, mai veneam încă de cinci ori de acum încolo. Stăteam mereu cu telefonul la încărcat. Mereu aveam grijă să fie încărcat, să am semnal, pentru că nu aveam când să ştiu când voi primi telefon pentru a fi chemat la spital. Putea să fie luni, marţi, miercuri, să fie de Crăciun, de Paşte. Pe data de 31 anul trecut am primit telefon. Nu am putut veni pentru că aveam o infecţie dentară", mai spune bărbatul.

Telefonul a sunat şi într-o zi de la sfârşitul lunii octombrie. După ce familia unei femei de 44 de ani din Iaşi aflată în moarte cerebrală din cauza unui accident vascular cerebral a fost de acord cu donarea organelor şi ţesuturilor.

"Telefonul ăsta, al cincilea, pe care l-am primit am crezut că e pentru a face nişte analize şi credeam că mă întorc înapoi. Dar primele patru ori când veneam aici în speranţa transplantului parcă nu mai ajungeam. Aveam mari emoţii. Emoţii erau şi până veneau rezultatele analizelor, rezultatele de compatibilitate. Acum am crezut că iar voi face nişte analize şi voi pleca spre casă. O clipă nu m-am gândit că va fi şansa mea. Am aflat în timp ce mă duceau în sala de operaţie. Mi-au spus 'hai, gata, mergem', 'păi unde să mergem?', 'te operăm, mergem în sala de operaţie'. Mi-am sunat fratele, după care am intrat în sala de operaţie, am urcat pe masă, iar acolo am ieşit cu o nouă şansă la viaţă", povesteşte Constantin.

Acum, el spune că speră că îşi va putea întemeia o familie şi astfel să aibă "un rost pe Pământ".

"Încă nu am ajuns să mă gândesc la care va fi primul lucru pe care îl voi face când ies din spital. În primul rând, aş vrea să pot mulţumi familiei care a fost de acord cu donarea. Şi-au pierdut un membru de familie, e un lucru foarte dureros, dar în schimb şi-a câştigat alţi membri. Este o familie generoasă care a salvat alte vieţi şi a dat posibilitatea ca noi să avem o viaţă mai bună. Ar fi greu pentru noi fără astfel de gesturi, lista de aşteptare pentru transplant e foarte lungă. Ar fi cât mai bine ca tot mai mulţi dintre noi să facem astfel de gesturi pentru a da o şansă la viaţă altor tineri. Eu am avut o şansă. Simt că am renăscut. Dacă ar da Dumnezeu, mi-aş dori să am o familie. Ar fi frumos ca la 37 de ani să fie un nou început, cât o mai fi să trăiesc de acum încolo", mai spune bărbatul.

Constantin Bezede este unul dintre cei doi pacienţi cărora medicii le-au transplantat pe 31 octombrie rinichii prelevaţi de la o femeie aflată în moarte cerebrală. Medicii spun că operaţia a decurs bine, fără probleme. Cel de-al doilea transplant renal a fost făcut unui ieşean în vârstă de 33 de ani care din luna ianuarie a început să facă dializă din cauza unei afecţiuni cronice.

"A fost o intervenţie complexă, cele două intervenţii fiind efectuate în paralel. Din fericire, aceste eforturi ale personalului Spitalului Parhon din Iaşi au dus la schimbarea vieţii a doi oameni. Atât în numele beneficiarilor, cât şi al echipei medicale, mulţumim în mod deosebit familiei donatoare care printr-un gest altruist a reuşit să schimbe vieţi. Aceste persoane care îşi vor putea reface viaţa în urma acestor transplanturi", a spus conf.univ.dr Ionuţ Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului Dr C.I.Parhon.

Acesta este cel de-al 17 lea transplant renal efectuat la Iaşi de la începutul acestui an, şase dintre acestea fiind făcute cu organe prelevate de la persoane în moarte cerebrală. AGERPRES / (A - autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)