Retrospectiva evenimentelor interne: 12-18 octombrie 2019
Desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de prim-ministru, de către preşedintele Klaus Iohannis, începerea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, participarea preşedintelui României la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, validarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european, aducerea în ţară a sicriului cu osemintele Reginei-Mamă Elena şi decesul marii actriţe Tamara Buciuceanu sunt o parte dintre cele mai importante evenimente interne, desfăşurate în intervalul 12-18 octombrie 2019.
POLITIC
* La 15 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe liderul PNL, Ludovic Orban, în funcţia de prim-ministru: "După consultările cu partidele politice parlamentare şi formaţiunile politice parlamentare, am tras concluzia pe care am spus-o şi după prima rundă de consultări - că se conturează un guvern în jurul PNL". Şeful statului a subliniat că PNL a fost singurul partid care, în cadrul consultărilor, s-a arătat dispus să îşi asume guvernarea pentru perioada următoare, "de tranziţie" până la alegerile parlamentare.
La rândul său, premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat că Executivul pe care îl va conduce va da românilor "cinste, competenţă, integritate, dedicare în servirea interesului public şi soluţii la marile probleme" cu care se confruntă ţara. În plus, Ludovic Orban a vorbit despre un guvern cu 15-16 ministere şi o restrângere a numărului de agenţii, autorităţi şi secretari de stat.
În replică, în aceeaşi zi preşedintele PSD, premierul demis Viorica Dăncilă, a declarat că partidul său nu poate gira un guvern minoritar liberal, care nu are un program de guvernare, ci numai nişte "noţiuni generale, nişte lozinci". Totodată, Viorica Dăncilă a precizat că partidul pe care îl reprezintă a luat decizia de a nu se prezenta în Parlament la votul de învestitură a noului guvern.
Începând cu 16 octombrie, liberalii au început negocierile cu toate formaţiunile semnatare ale moţiunii de cenzură pentru susţinerea noului guvern. După întâlnirea cu reprezentanţii PMP, Ludovic Orban, a declarat că există disponibilitatea din partea acestora de a pune specialişti la dispoziţia noului guvern şi că urmează să se stabilească care va fi acest nivel de implicare.
Tot la 16 octombrie, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a explicat că poate susţine în Parlament învestirea Guvernului Orban, dar nu necondiţionat. Printre condiţii se numără menţinerea cotei unice de impozitare, continuarea marilor proiecte de infrastructură, fără ordonanţe de urgenţă privind Justiţia şi lipsa reprezentanţilor PMP din Cabinet.
În ziua de 17 octombrie, Ludovic Orban a precizat că s-a înţeles cu liderii Pro România asupra asupra mai multor puncte, cum ar fi reducerea subvenţiei pentru partide. La rândul său, Victor Ponta, a declarat că premierul desemnat ar trebui să strângă semnături pentru noul Guvern de la partidele de dreapta, aşa cum a făcut la moţiunea de cenzură, după care, dacă mai are nevoie de alte voturi, să discute şi cu el.
Tot la 17 octombrie, preşedintele liberalilor s-a întâlnit cu liderii UDMR, afirmând că au avut o discuţie în care s-au înţeles pe foarte multe puncte, atât în ceea ce priveşte elemente ale politicii fiscale, cât şi referitor la poziţia faţă de anumite articole din Ordonanţa 114. De cealaltă parte, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că o eventuală susţinere a unui guvern sub conducerea liberalului Ludovic Orban va fi stabilită de grupurile parlamentare UDMR, fiind necesar şi un acord scris.
La 18 octombrie, preşedintele USR, Dan Barna, a declarat, după negocierile avute cu reprezentanţii PNL, că a existat o "deschidere explicită" a premierului desemnat pentru măsurile susţinute de USR, printre care "fără penali", primari în două tururi şi recursul compensatoriu, şi că aceasta a fost "o primă discuţie", urmând ca la începutul săptămânii viitoare să aibă loc încă o rundă de consultări.
* Campania pentru alegerile prezidenţiale a început la 12 octombrie şi se încheie la 9 noiembrie, ora 7.00. În cursa prezidenţială s-au înscris 14 candidaţi, o noutate a scrutinului din 2019 fiind aceea că românii din diaspora pot vota pe parcursul a trei zile. Potrivit BEC, ordinea pe buletinele de vot este următoarea: Klaus Iohannis - Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu - Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna - Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, John-Ion Banu - Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu - Alianţa UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici - independent, Ramona-Ioana Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă - Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu - independent.
* Startul campaniei electorale pentru susţinerea lui Klaus Iohannis la un nou mandat la Preşedinţia României a fost dat la Suceava. La 16 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis şi-a publicat programul cu care candidează pentru un nou mandat, intitulat "Împreună pentru România normală", în care propune, între altele, modernizarea instituţiilor statului, revizuirea legislaţiei şi continuarea luptei anticorupţie. Programul cuprinde 10 capitole şi urmează să fie lansat la 27 octombrie.
* Prim-ministrul Viorica Dăncilă, preşedintele PSD, a participat la evenimentul de lansare a candidaturii pentru Preşedinţia României, la Romexpo. Cu acest prilej, a anunţat că va lupta pentru a "scăpa România de cel mai toxic preşedinte pe care l-a avut". Dăncilă a apreciat că Preşedinţia României a fost "prea mult timp un turn de fildeş în care aleşii s-au ascuns de popor, a fost un buncăr al intereselor obscure şi al jocurilor de culise". Ea a adăugat că îşi doreşte să transforme această instituţie "într-un simbol al transparenţei şi al bunei credinţe".
* La 16 octombrie, plenul Senatului a respins, în calitate de primă Cameră parlamentară sesizată, proiectul iniţiat de parlamentari USR privind alegerea primarilor în două tururi.
AFACERI EUROPENE
* În zilele de 17 şi 18 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. Pe agenda de discuţii a reuniunii se află subiecte care se referă, în principal, la viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, ultimele evoluţii în procesul privind retragerea Marii Britanii din UE, următorul ciclu instituţional la nivel european, combaterea schimbărilor climatice, extinderea Uniunii, precum şi relaţia cu Turcia. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că acordul privind ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar anunţat nu schimbă nimic în ceea ce îi priveşte pe românii din Marea Britanie şi s-a declarat optimist că acest acord va fi aprobat în Consiliul European. Preşedintele României a avut o întrevedere cu omologul francez, Emmanuel Macron, în marja reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (17-18). Şeful statului s-a mai întâlnit şi cu preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
* Laura Codruţa Kovesi a fost validată în funcţia de procuror-şef european pentru un mandat de 7 ani. Decizia Conferinţei Preşedinţilor Parlamentului European a venit după ce şi Consiliul Uniunii Europene a confirmat, la 14 octombrie, numirea Laurei Codruţa Kovesi în această funcţie. Biroul Procurorului Public European, care se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
JUSTIŢIE
* La 16 octombrie, şapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au transmis plenului CSM o propunere pentru revocarea judecătoarei Lia Savonea din funcţia de preşedinte, pe motiv că aceasta a nesocotit "în mod manifest" atribuţia de reprezentare "care impune echilibru, onestitate şi neutralitate". În aceeaşi zi, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit pentru data de 15 ianuarie continuarea discuţiilor asupra acţiunilor formulate de Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea de către fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi şi de către fostul adjunct Marius Iacob a unor abateri disciplinare.
* La 16 octombrie, instanţa supremă a admis o cerere formulată de Elena Udrea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din Codul de procedură penală, în cadrul unei căi extraordinare de atac prin care fostul ministru solicită rejudecarea de la zero a dosarului "Gala Bute", în care avea o condamnare de 6 ani închisoare.
* La 17 octombrie, Liviu Dragnea a depus la Curtea de Apel Bucureşti, prin avocat, o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în dosarul în care fostul lider al social-democraţilor contestă noua conducere a PSD, stabilită la Congresul din 29 iunie.
* La 14 octombrie, medici de la INML au fost audiaţi la sediul IGPR, în dosarul de la Caracal, în legătură cu modul în care au fost efectuate expertizele privind fragmentele osoase descoperite în butoiul din locuinţa lui Gheorghe Dincă şi la liziera pădurii.
* Au intrat în vigoare reglementările privind sancţionarea celor care scriu mesaje, transmit live, filmează sau vorbesc la telefon sau orice alt dispozitiv mobil în timpul condusului. Noile reguli se aplică atât conducătorilor de autovehicule - autoturisme, autobuze, tiruri, motociclete -, cât şi pentru cei care conduc alte categorii de vehicule, cum ar fi bicicletele.
ECONOMIC
* La 14 octombrie, Guvernul a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei pentru municipiul Bucureşti în vederea asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat populaţiei. De asemenea, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 48,05 milioane de lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate.
SOCIAL
* La 18 octombrie, regina-mamă Elena a fost repatriată pentru a fi reînhumată la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, Familia Regală anunţând doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie. Cortegiul funerar a plecat de la aeroport spre Palatul Elisabeta, unde sicriul a fost depus în Sala Regilor, iar familia regală s-a rugat la catafalc. Cortegiul s-a deplasat apoi spre Curtea de Argeş, iar sicriul Reginei Elena să fie depus în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală în aceeaşi zi. Cu ocazia acestui eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că demersul Casei Regale de a repatria osemintele Reginei-Mama Elena a României (1896-1982) este "un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară şi de patriotism civic".
* La 15 octombrie, a avut loc la Paris inaugurarea "Promenadei Regina Maria a României" (în franceză: Marie de ROUMANIE, 1875-1938, Reine de Roumanie), pe o porţiune a cheiului Senei, în faţa Turnului Eiffel. Iniţiativa numirii unui spaţiu din capitala Franţei după Regina Maria a aparţinut Ambasadei României la Paris care, în urmă cu un an, a trimis propunerea Primăriei Paris. Decizia a fost luată la 8 iulie 2019, în unanimitate. Ceremonia de inaugurare a Promenadei a avut loc în prezenţa Familiei Regale, a unor înalţi oficiali francezi, ambasadori şi reprezentanţi ai corpului diplomatic, jurnalişti şi numeroşi membri ai comunităţii româneşti.
* La 17 octombrie, Liviu Pop, pădurar în cadrul Direcţiei Silvice Maramureş, a fost ucis într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ, în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori. În aceeaşi zi, Organizaţiile Greenpeace, Agent Green şi Declic au anunţat că organizează, în 3 noiembrie, Marşul pentru Păduri, în semn de protest faţă de faptul că din ce în ce mai mulţi pădurari devin victime ale hoţilor de lemn.
* Începând cu 11 octombrie şi până în dimineaţa zilei de 15 octombrie, aproximativ 220.000 de credincioşi din ţară şi străinătate s-au rugat la moaştele Sf. Parascheva, ţinute în baldachinul din curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi. În toată această perioadă, peste 800 de persoane au necesitat îngrijiri medicale, 65 dintre acestea ajungând la spital.
CULTURĂ
* La 15 octombrie, marea actriţă Tamara Buciuceanu s-a stins din viaţă, la vârsta de 90 de ani. Teatrul Naţional din Bucureşti a transmis un mesaj în memoria actriţei: "Începând de ieri, ştim că Tamara Buciuceanu Botez a plecat să se reîntâlnească cu Raluca Zamfirescu şi Aimee Iacobescu, cu Mihai Fotino şi Victor Moldovan, dar şi cu Alice Caracostea, şi cu regizorul Ion Cojar. Cu toate acestea, astăzi, ca şi mâine de altfel, stăruim, vom stărui în aşteptare... Drum lin printre stele, acolo unde este nu doar locul îngerilor, ci şi al marilor actori! Şi permiteţi-ne, mare Doamnă a Comediei româneşti, să mai zăbovim o vreme în aşteptarea noastră... de dincolo de Arlechin", se arată în mesajul TNB.
SPORT
* La 14 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a antrenorului Viorel Filimon şi a sportivelor Irina Ciobanu, Adina Mihaela Diaconu, Daniela Dodean Monteiro, Elizabeta Samara şi Bernadette Cynthia Szocs pentru rezultatele obţinute la Campionatele Europene de Tenis de Masă de la Nantes.
* La 15 octombrie, selecţionatele României şi Norvegiei au terminat la egalitate, 1-1 (0-0), pe Arena Naţională din Bucureşti, în Grupa F a preliminariilor EURO 2020 la fotbal. În faţa a aproape 30.000 de copii, România a scăpat printre degete o victorie importantă, dar rămâne în cursa pentru calificare.
* La 14 octombrie, selecţionata de tineret a României a învins formaţia Irlandei de Nord cu scorul de 3-0 (0-0), pe Stadionul ''Anghel Iordănescu'' din Voluntari, în Grupa a 8-a a preliminariilor Campionatului European de fotbal Under-21 din 2021. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Sofia Vicoveanca, vocea emblematică a folclorului bucovinean, aniversează 85 de ani (23 septembrie)
Sofia Vicoveanca, pe numele său de naștere Sofia Fusa, este una dintre cele mai mari și mai iubite voci ale muzicii populare românești. Artista s-a născut la 23 septembrie 1941, în Toporăuți, o localitate aflată în apropierea Cernăuțiului, arată radiobucovina.ro. Familia ei s-a mutat ulterior în zo
PERSONALITATEA ZILEI: Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân
Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân (născut în 1355) și-a început domnia (1386-1418) la 23 septembrie 1386, când predecesorul și fratele său Dan I a fost ucis într-o luptă, la sud de Dunăre, cu țarul bulgar de la Târnovo, Șișman, potrivit volumului ''Istoria românilor'' (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Gi
FENOMENE ASTRONOMICE: Echinocțiul de toamnă (23 septembrie)
Echinocțiul de toamnă se produce la 23 septembrie 2025, la ora 3 și 5 minute, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, conform Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu'' - https://astro-ursean
23 septembrie - Ziua internațională a limbajului semnelor (ONU)
Ziua internațională a limbajului semnelor este marcată anual, la 23 septembrie, de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru a atrage atenția asupra rolului limbilor semnelor în exercitarea deplină a drepturilor omului de către persoanele surde. Ziua a fost instituită prin Rezoluția A/RES/72/161 a Adunării Generale a ONU, adoptată prin consens la 19 decembrie 2017, po
Președintele Nicușor Dan susține intervenția națională la Adunarea Generală a ONU (23 septembrie)
Președintele Nicușor Dan are programate, în perioada 20-23 septembrie, mai multe întâlniri și participări la evenimente organizate la New York, în contextul lucrărilor celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială. Președintele României va sus
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 septembrie
Ortodoxe Zămislirea Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv. Xantipa și Polixenia Greco-catolice Conceperea Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Padre Pio Romano-catolice Ss. Pius din Pietrelcina, pr.; Zaharia și Elisabeta Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pome
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 septembrie
Este a 266-a zi a anului 2026. Au mai rămas 99 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 04 m și apune la 19 h 12 m. Luna răsare la 17 h 48 m și apune la 03 h 10 m. Echinocțiul de toamnă la 03 h și 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Violonistul Isaac Stern
Unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX, Isaac Stern s-a născut la 21 iulie 1920, în Kremeneț, Ucraina, în familia lui Solomon și Clara Stern. Familia Stern s-a mutat în Statele Unite ale Americii, la San Francisco, când Isaac avea doar un an, conform https://theviolinchannel.co
22 septembrie - Ziua internațională a informării cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică (LMC)
Ziua internațională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day), o inițiativă a organizațiilor de pacienți din întreaga lume, este marcată anual la 22 septembrie pentru a crește gradul de informare cu privire la această formă rară de cancer, dar și pentru a sărbători progresele realizate în tratarea bolii.
22 septembrie - Ziua mondială fără mașini
Ziua mondială fără mașini este marcată anual la 22 septembrie și reprezintă o inițiativă dedicată reducerii, cel puțin temporare, a utilizării autoturismelor în orașe și promovării mersului pe jos, a bicicletei și a transportului public. În 2026, ziua încheie Săptămâna europeană a mobilității, desfășurată între 16 și 22 septembrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 septembrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf. Sfințit Mc. Foca, episcop de Sinope Greco-catolice Sf. ep. m. Foca Romano-catolice Ss. Maurițiu, ofițer, și îns. m.; Silvan, pustnic Sfântul Sfinți
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 septembrie
Este a 265-a zi a anului 2026. Au mai rămas 100 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 03 m și apune la 19 h 13 m. Luna răsare la 17 h 25 m și apune la 02 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
21 septembrie - Ziua internațională a păcii
La 21 septembrie, este marcată Ziua internațională a păcii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Sărbătorită anual pe plan mondial, ziua a fost instituită în 1981, prin adoptarea, în unanimitate, a Rezoluției 36/67 a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, textul Rezoluției 55/282 a ONU din 7 septembrie 2001
21 septembrie - Ziua mondială Alzheimer
Ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, în cadrul Lunii Mondiale a Alzheimerului. Potrivit Federației internaționale a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer - Alzheimer's Disease International (ADI), atât în perioada premergătoare, cât și în ziua propriu-z
21 septembrie - Ziua Munților Apuseni
La 21 septembrie este celebrată, începând din acest an, Ziua Munților Apuseni. Evocând memoria lui Avram Iancu, inițiatorii legii, un grup de deputați și senatori PSD și PNL, consideră că o zi pentru Munții Apuseni, în data de 21 septembrie, contribuie la promovarea unui sentiment local și național de mândrie, stimulând dezv













