Numărul pacienţilor afectaţi de polenul ambroziei este în continuă creştere, avertizează medicul alergolog Poliana Leru, care atrage atenţia şi asupra faptului că acest tip de alergie poate afecta pe oricine este expus, chiar dacă nu are un istoric alergen.

"Ambrozia este o problemă de sănătate publică şi de mediu. Nu este o problemă nouă. Vorbim despre ambrozie din punct de vedere medical de decenii. Eu mă ocup în mod special de alergia la ambrozie de peste 10 ani. În Occident, este o problemă intens dezbătută şi care preocupă lumea medicală, lumea ştiinţifică, de peste 30 de ani. Este o buruiană, care, fiind o plantă invazivă, s-a tot extins progresiv. Pe măsură ce s-a extins, oamenii au început să se sensibilizeze la polenul pe care planta îl produce în perioada de înflorire. Pacienţii au început să vină mult mai repede decât în anii trecuţi. În anii trecuţi, veneau după doi - trei ani, când sufereau, în aceeaşi perioadă - vara. La început, îmi spuneau că sunt răciţi, acum au început deja să îmi spună: 'cred că am alergie la ambrozie!'", a declarat, pentru AGERPRES, medicul specialist.

Mai mult decât atât, alergia la ambrozie poate duce la hipersensibilizarea organismului şi creează cadrul propice pentru dezvoltarea unor alte alergii, potrivit informaţiilor prezentate de Poliana Leru.

"Atunci când expunerea la un alergen de mediu este intensă şi când alergenul este unul puternic, cum este polenul de ambrozie, poate să se producă o alergie şi la cei care nu au avut, până atunci, niciodată şi care nu se ştiau alergici. Cumva, acesta este un aspect nou, surprinzător şi, în acelaşi timp, îngrijorător al alergiilor produse de ambrozie: faptul că din ce în ce mai mulţi oameni care nu se ştiau alergici devin alergici la ambrozie. Le modifică sistemul lor imunitar şi le creează o susceptibilitate crescută şi faţă de alte alergii", a subliniat medicul.

Ea a făcut referire şi la nevoia unei strategii naţionale de combatere şi de control în cazul ambroziei, care să fie susţinută de instituţiile de sănătate publică şi completată de o serie de măsuri administrative.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Privind în jur şi văzând cât de multă ambrozie există în oraş, este deja cam târziu. Pentru a recupera timpul, ar trebui ca legea să se aplice extrem de prompt şi foarte consecvent. M-aş fi aşteptat să existe sute de amenzi în acest an. (...) Legea spune ca proprietarii de terenuri să îşi cureţe terenurile până la data de 30 iunie. Este un termen. Ar fi trebuit să cureţe terenul de ambrozie. M-aş fi aşteptat să existe sute de amenzi pentru că nu au fost curăţate terenurile. (...) Ar trebui să se aplice ceea ce eu numesc o strategie naţională de combatere şi de control al plantei, pe de o parte ca factor agresor de mediu şi, pe de altă parte, a bolilor pe care le produce ea, alergiilor respiratorii, bolilor alergice. Pentru asta avem nevoie de o strategie, de ceva mult mai coerent, de susţinerea instituţiilor de sănătate publică, avem nevoie de cercetare, avem nevoie de mecanisme de control al acestor legi şi de măsuri administrative", a susţinut medicul alergolog.

Potrivit specialistului, numărul persoanelor care se adresează alergologilor cu privire la efectele ambroziei se dublează de la an la an. De obicei, spune Poliana Leru, simptomele apar în perioada august - septembrie.

În Bucureşti, oamenii afectaţi de alergii s-au adunat, la sfârşitul săptămânii trecute, într-un protest în Parcul Kiseleff, dar au creat şi o platformă online unde semnalează locurile în care ambrozia este abundentă şi unde şi cum ar trebui intervenit.

"Este un semnal de alarmă care trebuie tras din ce în ce mai mult. Trebuie mediatizat foarte mult pentru că oamenii chiar nu cunosc cum arată ambrozia. Problema cea mai mare este faptul că legea care există în momentul de faţă, Legea 62/2018, nu dă dreptul autorităţilor să poată interveni pe terenurile proprietate-privată pe care această plantă creşte, pentru a o eradica", a afirmat unul dintre protestatari.

Cei afectaţi de alergia la ambrozie subliniază faptul că nu este vorba despre "un moft", ci că problema cu care ei se confruntă este una care le afectează în mod real sănătatea.

"Autorităţile ar trebui să ne ajute an de an. Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii sunt cele trei autorităţi care ar trebui să ducă, periodic, campanii de informare privind aceste efecte ale buruienii de paragină. Le fac? Nu le fac! De aceea suntem noi, astăzi, aici", a declarat Ionela Năstase, organizator al protestului.

Evenimentul care a avut loc în Parcul Kiseleff - "Tu ştii cum arată ambrozia?" - este parte din campania de informare "Viaţa fără ambrozie", care are ca scop creşterea gradului de conştientizare a importanţei aplicării Legii 62/2018.

Organizatorii estimează că, în România, populaţia expusă la polenul de ambrozie atinge aproximativ 6 milioane de oameni.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Ambrozia mai este cunoscută sub denumirile populare de iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei. Este o plantă cu talia semi-înaltă de 50 - 100 cm, uneori chiar mai înaltă la maturitate, cu rădăcina pivotantă foarte dezvoltată de 1,2 - 1,5 metri. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen şi până la 30.000 de seminţe, care îşi păstrează calităţile germinative până la 40 de ani. Este suficientă o concentraţie de polen în aer de sub 30 de grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacţie alergică. În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3 - 4 ani). Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august - septembrie.

Potrivit Legii 62/2018, în scopul distrugerii ambroziei şi prevenirii răspândirii acesteia, proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole vor desfăşura periodic, cel târziu până la data de 30 iunie a fiecărui an, lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări şi metode specifice. Aceste măsuri se menţin până la sfârşitul perioadei de vegetaţie a ambroziei. Beneficiarii lucrărilor de construcţii au obligaţia ca pe terenurile afectate de lucrări să ia măsurile necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii ambroziei. Fiecare proprietar (stat sau privat) trebuie să îşi întreţină terenurile, să nu le lase în paragină. Amenzile sunt cuprinse între 750 şi 5.000 de lei în cazul persoanelor fizice şi între 5.000 şi 20.000 de lei în cazul celor juridice.AGERPRES/(AS - autor: Mihuţ Năstăsache, imagine: Cătălin Soci, Alfred Schupler, montaj: Traian Codruț Arsenescu, editor: Andreea Rotaru, editori online: Adrian Dădârlat)