Casa primului primar român al municipiului Alba Iulia, Camil Velican, şi în care în decembrie 1918 au avut loc primele şedinţe de lucru ale Consiliului Dirigent - guvernul Transilvaniei desemnat de către Marele Sfat Naţional - se degradează pe zi ce trece, în loc să fie un punct de atracţie pentru cei care ajung în oraşul Marii Uniri.

Imobilul a fost construit la începutul secolului al XX-lea şi are o valoare simbolică deosebită pentru că a găzduit mai multe întâlniri ale fruntaşilor ardeleni care au discutat o serie de probleme organizatorice legate de Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, precum şi şedinţele de la Alba Iulia ale organismului desemnat drept Guvern al Transilvaniei. În ciuda acestei încărcături istorice, clădirea nu a avut şansa să se numere printre obiectivele restaurate cu finanţare acordată de autorităţile centrale în contextul Centenarului.

Situată în zona centrală a oraşului, în "partea de jos", casa a fost cumpărată în 2016, cu 120.000 de euro, de către autorităţile locale. Se preconiza atunci ca, până la 1 decembrie 2018, să fie amenajată Casa Memorială "Camil Velican". După finalizarea documentaţiei tehnice, autorităţile locale au inclus obiectivul pe lista înaintată la Guvern cu proiectele propuse pentru finanţare.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

"L-am trecut pe (lista cu - n.r.) obiectivele pe care doream să le restaurăm. Din păcate, nu a fost finanţat atunci. (...). A fost scoasă de pe lista acelui, defunct acum, Departament Centenar. Nu s-a finanţat. (...). Am făcut toate demersurile", a declarat, pentru AGERPRES, viceprimarul Gabriel Pleşa.

El a menţionat că, în timpul mandatului ministrului George Ivaşcu la Cultură, i s-a promis, la sfârşitul anului trecut, că va fi unul din primele trei obiective refinanţate cu banii care nu s-au cheltuit până la 31 octombrie 2018, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

"Din păcate, atunci, Ministerul Finanţelor a luat banii care nu s-au cheltuit, pentru că aveau probleme cu deficitul şi nu s-au mai dat. În iarnă am făcut un alt drum, la noul ministru al Culturii, Daniel Breaz. S-a aşteptat bugetul. După ce a venit bugetul, se pare că nu au găsit banii necesari. Am obţinut o promisiune că, totuşi, la rectificarea bugetară de la jumătatea anului vom obţine, dacă nu total, cel puţin parţial. Deocamdată, nu avem sumele să vedem dacă este aşa sau nu este aşa. Dar, din ceea ce am aflat, telefonic şi pe alte surse, nu ar fi bani, niciun 'leuţ' alocat, şi, atunci, am pornit un alt demers. Am început discuţiile cu Consiliul Judeţean Alba, să încercăm un parteneriat. Împreună, printr-un proiect comun, să reuşim să facem acest memorial, practic, al Unirii - Casa Camil Velican", a explicat viceprimarul Pleşa.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Suma necesară restaurării se ridică la 700.000 de euro, potrivit acestuia. Dacă ar exista banii pentru restaurare, lucrările ar putea fi terminate cam într-un an, a estimat Gabriel Pleşa.

"Lună de lună, obiectivul se deteriorează, sunt plante care cresc. Acoperişul necesită reparaţii. Sunt elemente originale de acum 100 de ani pe care vrem să le conservăm, adică să redăm publicului cât mai mult din atmosfera vremii. Imobilul e bine poziţionat. Are o poveste frumoasă, pe care mulţi români nu o cunosc", a spus viceprimarul.

În viitorul muzeu, ce va purta denumirea de Casa Memorială "Camil Velican" sau Memorialul Unirii, se vor regăsi numeroase obiecte de mobilier, tablouri şi obiecte personale ce au aparţinut familiei Velican.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Pleşa a precizat că autorităţile locale au reuşit să achiziţioneze de la urmaşii legali ai lui Camil Velican, o nepoată din Cluj, care, între timp a decedat, câteva obiecte de mobilier original - o vitrină cu trei uşi şi două fotolii cu tapiţerie de piele, care trebuie recondiţionate.

Masa, scaunele şi cele două scrinuri care existau în sufrageria unde s-au semnat şi ţinut lucrările premergătoare Unirii se află, din 1976, la Muzeul Naţional de Istorie, unde nu sunt însă expuse. Edilul susţine că cei de la muzeu s-au arătat de acord ca, după restaurarea imobilului, să le dea, într-o formă sau alta, în custodie sau închiriere, pentru Casa Memorială.

Autorităţile din Alba Iulia intenţionează să cumpere de la urmaşi şi câteva tablouri originale. De asemenea, vor să intre şi în posesia peniţei de aur cu care s-a semnat Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi a călimarei în care a fost cerneala folosită în acest scop, pentru a fi expuse în casă.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

De menţionat că anul trecut a fost restaurat, alături de monumentele funerare ale fotografului Unirii, Samoilă Mîrza, şi stegarului Marii Uniri, Ion Arion, cavoul familiei Velican. Acesta are şase locuri de veci, dar aici se află acum doar osemintele avocatului Camil Velican, decedat în 1937, la vârsta de 58 de ani.

Odată cu venirea regimului comunist la putere, soţia sa, Georgeta, a fost persecutată şi arestată. În anul 1950, casa i-a fost naţionalizată, Georgeta Velican fiind evacuată din ea în doar patru ore. În 1952, i s-a impus domiciliu obligatoriu la Ocna Mureş. A decedat în 1968, în casa nepoatei din Cluj. A primit post mortem titlul de "luptător pentru rezistenţa anticomunistă". Se are în vedere reînhumarea osemintelor sale în cavoul familiei din Alba Iulia, a menţionat viceprimarul Gabriel Pleşa.

Avocatul Camil Velican a fost membru în Partidul Naţional Român, fiind cooptat în Consiliul Naţional Român, calitate în care a participat activ la pregătirile pentru Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. El a primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen, aflate în retragere din România, obţinând acordul ca acestea să ocolească Alba Iulia, pentru a nu tulbura buna desfăşurare a Marii Adunări Naţionale.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

"Casa familiei Velican a devenit unul dintre principalele locuri stabilite pentru primirea delegaţilor şi de întâlnire a fruntaşilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. (...). A fost aleasă această casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituţiilor din oraş fiind ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii. (...). Consiliul Dirigent a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918. În semn de mulţumire pentru deosebita solicitudine a gazdelor, Iuliu Maniu le-a adresat o carte poştală cu semnăturile a 12 dintre membrii Consiliului Dirigent. N-au semnat episcopul Iuliu Hossu, episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio Pop, aceştia fiind la Bucureşti pentru prezentarea către Regele Ferdinand a actului Unirii. În semn de amintire a acestui măreţ eveniment, Iuliu Maniu a mai dăruit gazdelor peniţa sa de aur, cu care a semnat Actul Unirii la 1 Decembrie 1918", potrivit unui articol semnat de către nepoata lui Camil Velican, Elena Giurgiuman, şi apărut într-o revistă cu profil istoric din Alba Iulia - Dacoromania.

Potrivit istoricilor, Marele Sfat Naţional, a ales, în 2 decembrie 1918, Consiliul Dirigent, compus din 15 membri şi condus de Iuliu Maniu. Şedinţa a avut loc în clădirea Tribunalului, actualul Palat al Justiţiei, unde se află sediile Curţii de Apel Alba Iulia, Consiliului Judeţean şi Prefecturii Alba. În casa lui Camil Velican s-au desfăşurat, până în 4 decembrie, şedinţele de lucru ale acestuia.

Ca o recunoaştere a valorii lui organizatorice, Camil Velican a fost numit pe 3 decembrie 1918 primar al oraşului Alba Iulia, devenind, totodată, şi primul primar român din acest oraş. Între 1922-1926 a ocupat funcţia de prefect, calitate în care a organizat festivităţile încoronării din octombrie 1922.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Pe plan politic, a fost organizatorul Partidului Naţional Liberal în Alba. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Adrian Dădârlat)