INTERVIU/Corneliu Porumboiu: Nu aştept o execuţie de la un actor, ci să vină cu ceva nou; ideal e să îţi potenţeze munca
Regizorul Corneliu Porumboiu a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că este foarte deschis cu oamenii cu care lucrează la un anumit proiect şi aşteaptă de la aceştia să vină cu ceva nou, să aducă ceva în plus, care să îi potenţeze munca.
"Nu aştept o execuţie de la un actor. Nu, aştept să îmi aducă ceva în plus. (...) Ideal e să îţi potenţeze munca ta şi să vină cu ceva nou în spiritul tău şi să ducă mai sus proiectul, că altfel n-am avea nevoie. Dacă probabil aş fi super bun, aş rămâne la literatură", a mărturisit el în interviu.
Porumboiu vorbeşte despre proiectele din cinematografie ca despre o "călătorie personală".
"Scopul nu e în viaţa asta să intri la Cannes sau să nu intri. Să fim serioşi! Şi sunt regizori care, dacă te uiţi în cariere internaţionale, au început foarte bine şi s-au pierdut sau sunt regizori care au explodat la un al patrulea film. E un lucru prea personal ăsta, e o călătorie personală", recunoaşte regizorul.
Cel mai nou film al lui Corneliu Porumboiu - "La Gomera" - a fost proiectat pentru prima dată în România, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF).
Regizorul povesteşte, în interviul acordat AGERPRES, cum a mers la cursuri de 'el silbo' - un limbaj fluierat -, pentru a se documenta şi cum, într-un fel, a readus, în "La Gomera", personajul lui Vlad Ivanov din "Poliţist, adjectiv".
AGERPRES: Cum ai intrat în povestea din "La Gomera"?
Corneliu Porumboiu: Am văzut un reportaj la un moment dat, la o televiziune, eram în Franţa, la socri, am văzut un reportaj despre limbajul fluierat. Asta s-a întâmplat chiar acum 10 ani, după "Poliţist, adjectiv", în vara aia. Şi am început să mă interesez. Am citit câte ceva, nu prea se găsesc lucruri pe internet. Am găsit o carte, mi-a tradus-o cineva din spaniolă. Până la urmă am ajuns şi pe insulă, acolo am găsit pe cineva. Ei fac cursuri de 'el silbo' pe insulă, la şcoală. Am intrat în contact cu şeful catedrei. Şi am fost şi la cursuri, la cursuri pentru copii, la cursuri pentru profesorii care vin din Spania şi care predau pe insulă şi cam aşa am început uşor-uşor.
AGERPRES: Şi primul cuvânt pe care l-ai învăţat în limba asta care a fost?
Corneliu Porumboiu: Mama (râde - n.r.). Nu, nu fluier, din păcate eu nu fluier, n-am învăţat.
AGERPRES: Deci ai studiat ca să ştii ce să pui în film.
Corneliu Porumboiu: Da, şi după aia am văzut cum fac, că nu prea există în zona asta academică foarte multe lucrări, mergând şi la cursuri şi am şi văzut.
AGERPRES: Filmul acesta arată preocuparea ta pentru lumea poliţiştilor din nou şi pentru limbaj din nou. L-ai văzut un fel de "Poliţist, adjectiv" varianta ... fluierată?
Corneliu Porumboiu: De când am început, am scris mai multe variante. Între "Poliţist, adjectiv" şi "Metabolism" m-am apucat de el, dar nu mi-a plăcut, l-am lăsat deoparte, între "Metabolism" şi "Comoara" iar am revenit pe subiect şi după aia la un moment dat am zis: "Cum ar fi să iau personajul ăla din 'Poliţist'?" - care rămăsese pentru mine cumva în aer, şeful ăla de poliţie pentru care totul era foarte clar, ştia foarte bine să vorbească, manipula uşor. Cum l-aş regăsi pe ăsta peste zece ani?
AGERPRES: Şi l-ai pus într-un loc în care nu mai controla nimic.
Corneliu Porumboiu: Nu mai crede nimic (...) şi am zis: "Cum l-aş regăsi pe ăsta după atâta timp?". Şi cam aşa am plecat, cu limbajul şi cu asta în minte, după "Comoara", şi a mers bine.
AGERPRES: Vlad Ivanov a fost actorul care a fost clar în mintea ta?
Corneliu Porumboiu: Da, când m-am gândit la chestia asta, da.
AGERPRES: Şi când l-ai sunat să îi spui?
Corneliu Porumboiu: Nu mai ştiu cum a fost, cred că i-am dat de citit şi după aia am început să discut cu el.
AGERPRES: Ai spus în conferinţa de presă de la Cannes că a durat un an castingul.
Corneliu Porumboiu: Păi eu căutam fizionomii puternice. De exemplu, la Zsolt mă interesa să am un actor român care stă în străinătate, cumva făcea parte din biografia personajului: unul care a plecat şi lucra cu ăia. L-am găsit până la urmă pe Sabin pe net. L-am văzut, am văzut şi alţi actori între timp. Cu Gilda am văzut multe actriţe din România. A durat, am avut variante, am căutat.
AGERPRES: Femeia fatală, jucată de Catrinel Marlon, cum era în mintea ta, ca regizor?
Corneliu Porumboiu: Am văzut şi aici variante. Catrinel a avut de la început ... e o tipă foarte puternică, am lucrat foarte bine cu ea.
AGERPRES: Cum te-ai raportat la genul poliţist clasic din cinematografie, când ai scris scenariul? Ai luat mici citate-clişeu să le integrezi?
Corneliu Porumboiu: M-am gândit aşa, să fac un film despre o lume în care cumva toţi joacă la dublu. Şi m-am gândit după aia la noir, am văzut filme noir clasice. Gândindu-mă iar, am zis că fiecare joacă un rol. Gilda, de exemplu, îşi asumă rolul de femme fatale, îl joacă foarte bine, are un control. Câteva personaje aveau principiul ăsta. Plecând de la un principiu de-ăsta, după aia, lucrând efectiv, se naşte ceva. După aia am zis că şi la nivel de mizanscenă trebuie să ajung în zona asta şi am vrut să păstrez şi o doză de distanţă, cumva, să nu fie super-realist. Şi estetic - fiind o călătorie a personajului principal, fiind pe capitole filmul, ca un puzzle - am vorbit cu soţia mea, care e director artistic, a fost ideea ei să facem ca fiecare capitol să aibă o altă culoare, care să nu fie dominantă, dar să joace, să caracterizeze un personaj. Tudor (n.r. - Mircea), DoP-ul, a văzut, am discutat de mult cu el despre filmul ăsta. Am revăzut filme clasice, Hitchcock, mai ales "Notorious". S-a construit în timp, lucrând la el de atâta vreme, au venit ideile astea pe parcurs.
AGERPRES: Ce te aduce înapoi la scrierea unui scenariu, la care tot adaugi de-a lungul anilor? Ai crezut vreodată că o să renunţi la scenariul ăsta?
Corneliu Porumboiu: Sincer, am fost fascinat de limbaj. Este şi o temă, de multe ori apare asta. În "A fost sau n-a fost?" oamenii ăia încearcă să îşi dea seama despre ce vorbesc, ce înseamnă aia revoluţie. După aia, în "Poliţist" vezi cumva cum manipulezi ideologic limbajul. Era chestia asta că limbajul e funcţional şi tu îl foloseşti. Şi mai avea lucrul ăsta interesant, limbajul ăsta fluierat, era ceva metaforic, te întorci la ceva din trecut, într-o lume hiper-tehnologizată, tu te întorci la o chestie primară cu un anumit soi de poezie. Dacă auzi limbajul în sine (sună) ca nişte păsări. Şi mi-a plăcut asta dintotdeauna şi de aia am şi stat pe subiect, că sunt alte subiecte la care renunţ la un moment dat. Între fiecare film pe care l-am făcut şi următorul au existat subiecte la care am renunţat. La ăsta m-am întors. Nu ştii niciodată, a fost ceva în spate acolo care a ţinut subiectul ăsta.
AGERPRES: Tema limbajului s-a încheiat la tine?
Corneliu Porumboiu: Nu cred, nu ... sau nu ştiu.
AGERPRES: Vlad Ivanov a învăţat să fluiere câteva cuvinte?
Corneliu Porumboiu: A învăţat să fluiere chiar bine. A fost profesorul de el silbo în Bucureşti, a făcut training două săptămâni şi cu el şi cu Catrinel şi după aia au ţinut legătura pe Skype. Şi Vlad, nu ştiu dacă a mai practicat în alt film, dar a prins foarte bine. Dacă la alţi actori am mai dublat, la el poate două-trei chestii le-am dublat. Oricum, el a învăţat şi ungureşte, d-apăi... şi slovacă, are ureche muzicală, e foarte bun, a prins repede.
AGERPRES: Vorbind de Vlad Ivanov, în toată paleta asta de roluri pe care le are în filmul românesc, unde crezi că este rolul pe care i l-ai dat tu aici?
Corneliu Porumboiu: E un personaj aici care în toată situaţia asta în care el consideră că îşi controlează destinul ... cred că e ceva. Poate că n-a fost un contre-emploi sau ceva extraordinar, dar să lucrezi atâta, face un rol foarte bun. Într-o anumită cheie am lucrat bine. Acum cred că trebuie întrebat el.
AGERPRES: Ca regizor, cum eşti cu actorii, îi pui să muncească precum la sport, îi inspiri, cum te vezi tu?
Corneliu Porumboiu: Foarte deschis. Dacă un actor îmi dă ceva, încerc să folosesc, că până la urmă asta şi aştept. Adică nu aştept o execuţie de la un actor. Nu, aştept să îmi aducă ceva în plus. Şi chiar îmi place când un actor îmi dă o chestie - "Bă, la asta nu m-am gândit!"- de la o nuanţă în joc până la - dacă discuţi cu el despre rol: "Uite, aş vedea aici ..." Îmi plac lucrurile astea foarte mult şi asta aştept, până la urmă. Asta aşteptăm de la orice colaborator, că e o muncă de echipă. Ideal e să îţi potenţeze munca ta şi să vină cu ceva nou în spiritul tău şi să ducă mai sus proiectul, că altfel n-am avea nevoie. Dacă probabil aş fi super bun, aş rămâne la literatură. Îmi place asta şi aştept asta de la colaboratorii principali, de la DoP (n.r. - director of photography). Adică, stabilim nişte direcţii - partea de scenografie, costume - şi după aia caută şi vin cu alte propuneri. Asta e frumos, e o muncă de echipă. La fel şi montajul, la fel şi castingul.
AGERPRES: La Cannes ai luat Camera d'Or, apoi ai fost în Un Certain Regard unde ai luat premii, iar acum ai fost în competiţie. Ai parcurs tot...
Corneliu Porumboiu: Cannes-ul (râde).
AGERPRES: Care a fost diferenţa între a fi în competiţie şi a fi în altă secţiune, emoţional, artistic?
Corneliu Porumboiu: Competiţia capătă, din ce în ce mai mult, importanţă mai mare. Atenţia e mult mai mult îndreptată pe competiţie, se scrie mult mai mult. În ultimii ani se resimte asta. În rest, noi funcţionăm foarte simplu - la noi contează cel mai mult următorul proiect, nu contează trecutul la un regizor în ziua de azi. Şi pentru mine e important că filmul ăsta a fost selectat acolo, din fericire a fost interes de distribuţie în foarte multe ţări. Asta mă interesează până la urmă, că nu sunt cu premiile. Evident, un premiu ajută mult, depinde şi ce premiu, la cum vinzi un film. În altă ordine de idei, mai ales dacă vii dintr-o cultură minoră, dacă nu ai o rampă de lansare la Cannes sau la un festival de Clasa A, se distribuie mai greu filmul. Şi asta a funcţionat şi, pe de altă parte, e o lume în care locul pentru film de limbă străină e din ce în ce mai mic. Şi competiţia asta a ajutat filmul, s-a lansat bine. Urmează alte festivaluri importante, gen Toronto, care sper să ajute filmul. Până la urmă, interesul meu e să ajungă la cât mai mulţi spectatori.
AGERPRES: Ca artist a fost mai puţin confortabil în competiţie decât în Un Certain Regard? Un Certain Regard e mai artistică...
Corneliu Porumboiu: E o zonă poate mai de cercetare sau poate mai îndrăzneaţă formal. Evident, competiţia atrage mai mult în zona asta de distribuţie şi aşa zic şi cei din cadrul festivalului - ei în competiţie pun filme care au un fel de şansă a distribuţiei mai mare. Eu aş fi vrut să fiu şi cu "Poliţist" în competiţie. N-a fost. Nu depinde de mine. Sau puteam să nu fiu deloc, deşi filmul e foarte bun (râde - n.r.). E un proiect, eu, când termin un proiect, mă gândesc la următorul, nu prea-mi place să-mi revăd filmele. Ăsta a fost lansat unde trebuie, cronicile au fost bune. Mă interesează următorul.
AGERPRES: Ai vorbi cu vreunul dintre membrii juriului despre filmul tău? Sau ai vorbit?
Corneliu Porumboiu: N-am vorbit. Pe unii dintre ei îi ştiu, i-am mai întâlnit. Aş fi curios - "Cum ţi s-a părut filmul?". Dar, pe de altă parte, n-o să mă duc să-i zic "Domne, n-am luat eu premiu".
AGERPRES: Tu ai ajuns la Cannes prima dată când cinematografia română era băgată în conceptul de "noul val". Cum a evoluat acum imaginea cinematografiei române şi cât de greu ţi-a fost să ieşi din "pătrăţica noul val"?
Corneliu Porumboiu: Nu contează, mi se pare normal, pentru că e o cultură minoră şi e normal ca cei de afară, apărând oamenii ăştia în 2000 de unde nu te aşteptai cu o serie de filme, evident că i-au zis că e "noul val". Eu cred că regizorii ăştia din "noul val", fiecare a luat-o pe drumul lui şi pentru mine sunt foarte diferiţi. Îmi plac filmele, unele foarte mult, fiecare încearcă în zona lui. Eu văd mult mai detaliat. Pe de altă parte, şi acum mă întreabă lumea "Cum e cu noul val?". Nu consider că e un val în sensul ăla programatic şi până la urmă vorbim de indivizi, de creatori şi de drumul fiecăruia. Important cred că e că avem mulţi regizori buni, asta e important în România. Dacă ne uităm, e o chestie creativă, vin din urmă şi alţi regizori. Astea cu comparaţiile - ăla-i mai bun sau ăla - mi se par provinciale. Totuşi vorbim de nişte regizori care au făcut câteva filme, au un univers al lor, fiecare se duce în zona aia. Că unul e selecţionat la Cannes sau unul la Berlin mie îmi spune mai puţin. Din interior văd ca parcurs personal. Unii regizori - şi sunt câţiva în România foarte buni - pot să facă un film mediu, după aia pot să facă ceva extraordinar. Din interior văd altfel toată povestea asta.
AGERPRES: Pentru regizorii noi crezi că ideea de ''noul val'', din care ai făcut parte, a fost ceva care i-a reţinut?
Corneliu Porumboiu: Nu ştiu, că n-am vorbit cu ei pe tema asta, dar ca în orice domeniu artistic evident că se poate crea un soi de... E păcat să nu fie poate şi un soi de emulaţie, poate după aia un soi de dialoguri. Până la urmă, sunt câţiva regizori care au pus anumite cărămizi. Să nu vorbim că şi înainte avem o tradiţie, avem câţiva regizori foarte mari, de la Pintilie, Daneliuc, Veroiu, Nae Caranfil îmi place. Pentru un tânăr regizor e important să vadă şi să asimileze lucruri şi după aia să îşi facă ale lui. Scopul nu e în viaţa asta să intri la Cannes sau să nu intri. Să fim serioşi! Şi sunt regizori care, dacă te uiţi în cariere internaţionale, au început foarte bine şi s-au pierdut sau sunt regizori care au explodat la un al patrulea film. E un lucru prea personal ăsta, e o călătorie personală.
*** Filmul "La Gomera" spune povestea lui Cristi (Vlad Ivanov), un ofiţer de poliţie care ajunge în insula La Gomera, în Spania, pentru a învăţa limbajul el silbo, o formă de comunicare prin fluierat, specifică zonei. Misiunea lui este de a-l elibera pe Zsolt, un afacerist controversat aflat în arest în Bucureşti.
Filmul a fost proiectat în premieră mondială în competiţia Festivalului de la Cannes şi în avanpremieră naţională la TIFF. În toamna acestui an va rula în cinematografele româneşti. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Constanța: 11 weekenduri cu concerte de muzică clasică într-o clădire de patrimoniu, la prima ediție a Cazino Music Festival
Cazino Music Festival, noul festival internațional de muzică sub direcția artistică a lui Ioan Holender, începe pe 12 septembrie la Cazinoul din Constanța, publicul putând participa timp de 11 weekenduri la concerte de muzică clasică, până pe 22 noiembrie. Potrivit organizatorilor, 'diversitate muzicală, noblețe, profesionalism, deschider
Mureș: Peste 135 de meșteri populari se reunesc la Sărbătoarea Meșteșugurilor Ardelenești
Cetatea Târgu Mureș va găzdui, în perioada 18-20 septembrie, cea de-a IV-a ediție a Sărbătorii Meșteșugurilor Ardelenești, un eveniment de referință dedicat culturii populare, la care și-au anunțat participarea peste 135 de meșteșugari, a informat, vineri, Fundația Casa Tradițiilor Ardelenești. Ediția din acest an aduce în prim-plan universul
Hunedoara: Cetatea Deva, redescoperită prin muzică în cadrul proiectului 'Cadențe clasice'
Cinci artiști, reuniți în trupa Blue Noise, vor susține sâmbătă, în incinta 1 a Cetății Deva, un concert în care se vor folosi doar de propriile voci, în cadrul unui proiect cultural prin care publicul este invitat să descopere, din interior, frumusețea monumentului istoric medieval. Proiectul intitulat 'Cadențe clasice la Dev
Vaslui: Interes crescut pentru spectacolele din cadrul Festivalului Umorului; abonamentele, epuizate în două ore
Vasluienii au manifestat un interes mare pentru spectacolele de comedie care vor fi prezentate în cadrul Festivalului Umorului 'Constantin Tănase', abonamentele puse în vânzare de organizatori fiind epuizate în doar două ore, iar cumpărătorii au venit să facă rândul încă de la primele ore ale dimineții. 'Nu pot s
Bihor: Zilele Culturii Slovace, în Cetatea Oradea; trei zile de tradiții, muzică și gastronomie
Cetatea Oradea găzduiește, în perioada 18-20 septembrie, 'Zilele Culturii Slovace', un eveniment dedicat tradițiilor, culturii și gastronomiei slovace, cu spectacole folclorice, expoziții, concursuri gastronomice și manifestări cultural-religioase. Potrivit unui comunicat al Visit Oradea, organizatorii acestui eveniment își propun să aducă
Guvernul a aprobat finanțarea participării culturale a României la Satul Francofoniei 2026
Guvernul a aprobat, în ședința de vineri, suplimentarea bugetului Ministerului Culturii din Fondul de rezervă pentru organizarea participării culturale a României la Satul Francofoniei 2026, care va avea loc la Phnom Penh, în Regatul Cambodgiei, în perioada 13-17 noiembrie, în marja celui de-al XX-lea Summit al Francofoniei.
Brașov: S-a deschis Festivalul DrAMAtic - 10 zile de spectacole de teatru și concerte cu artiști din țară și străinătate
Un concert de fanfară a animat, vineri la prânz, Piața Teatrului din Brașov, semnalând publicului deschiderea DrAMAtic International Festival care propune publicului, nouă spectacole de teatru și trei concerte, susținute timp de 10 zile de peste 200 de artiști din România, Grecia și Republica Moldova.
Ministerul Culturii: Vila Regală din Mamaia - mai aproape de a reveni în viața culturală și turistică națională
Consiliul Local al Municipiului Constanța a aprobat Protocolul de colaborare privind valorificarea culturală și turistică a Vilei Regale a Reginei Maria din Mamaia, încheiat între Ministerul Culturii, Municipiul Constanța și Patrimoniu Constanța Litoral SRL, informează Ministerul Culturii. 'Clădirea a fost declarată de interes
Bihor: 'Povești din cartiere', proiect al Bibliotecii județene pentru 'o hartă vie' a orașului
Biblioteca Județeană 'Gheorghe Șincai' Bihor lansează proiectul 'Povești din cartiere', o serie de înregistrări dedicate orădenilor și poveștilor lor de viață, profesionale și de familie, care vor fi povestite în studioul de podcast al Bibliotecii Județene. Potrivit unui comunicat transmis de Biblioteca Județeană
Ministerul Culturii: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034
România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, a anunțat, vineri, Ministerul Culturii. 'Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034. România are o experiență apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 20
Alba: Artiști din șapte țări, la Festivalul Internațional de Teatru APOLLO
Companii din șapte țări participă, de vineri până duminică, la Alba Iulia, la cea de-a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru APOLLO, desfășurat în acest an sub egida #yoUthNITED - Alba Iulia Capitala Tineretului din România 2026. Potrivit organizatorilor, zeci de artiști din șapte țări vor oferi publicului un pr
A VII-a ediție a festivalului RADAR, între 24 și 27 septembrie, la ARCUB - Hanul Gabroveni
Cea de-a VII-a ediție a festivalului RADAR are loc între 24 și 27 septembrie, la ARCUB - Hanul Gabroveni din București, și reunește instalații internaționale de lumină, laser, AI, sunet și artă interactivă, performance-uri live și o nouă ediție RADAR KIDS. Potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES, ediția din acest an aduce la Bucure
Sector 6: Lansări de carte și întâlniri cu autori, în weekend, în Piațeta Favorit, la 'Grădina cu Cărți'
Lansări de carte, întâlniri cu autori, lecturi, dezbateri, momente artistice, muzică, activități creative și ateliere pentru copii se regăsesc în programul evenimentului 'Grădina cu Cărți', care va avea loc, de vineri până duminică, în Piațeta Favorit. Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 6 transmis joi, evenime
Sezonul Goncourt: o nouă sărbătoare a literaturii franceze în România și Republica Moldova
Institutul Francez din România anunță lansarea, în această toamnă, a primei ediții a Saison Goncourt / Sezonul Goncourt, un nou proiect anual dedicat literaturii franceze contemporane, care reunește, pe parcursul a trei luni, întâlniri cu autori, dezbateri și evenimente literare în România și Republica Moldova. Potrivit unui
Bihor: Festivalul Internațional de Teatru Oradea, în perioada 10 - 20 septembrie, ediție cu o dublă aniversare
Festivalul Internațional de Teatru Oradea (FITO), ce are loc în perioada 10 - 20 septembrie, este o ediție aniversară care marchează 10 ani de la înființarea manifestării și 50 de ani de la prima ediție a Festivalului de Teatru Scurt, a anunțat joi, într-un comunicat, Teatrul 'Regina Maria' din Oradea, organizator al evenimentului.










