Cinci tinere din România şi din Cipru s-au întrecut în finala primului Concurs Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", organizat la Reghin pentru promovarea viorilor făurite aici, locul I şi vioara de maestru revenindu-i Dorei Lăpuşte, studentă la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.

Directorul Casei de Cultură din Reghin, Vasile Conţiu, gazda Concursului Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că în finală s-au calificat cinci concurente, fiind departajate cu greu de juriu, iar Dora Lăpuşte a fost urmată în clasament de Maria Marica, de asemenea de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, pe locul III s-a clasat Florentina Stoica, elevă din Ploieşti, fiind acordate şi două menţiuni, pentru Annisia Iacovou din Cipru şi Theodora Ciurezu din Braşov.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES FOTO

Câştigătoarea concursului, Dora Lăpuşte, pe lângă premiul de 1.500 euro a ales astfel una dintre cele 11 viori de maestru expuse la Casa de Cultură din Reghin, evaluată la 5.000 euro, care purtau doar numere, nu şi numele lutierilor, astfel încât competitorii să nu fie influenţaţi în alegerea lor.

Vioara de maestru aleasă a purtat numărul 9, iar în final a aflat că aceasta este construită de unul dintre cei mai titraţi lutieri mureşeni, Francisc Gyorke, cel care, în anul 2012, a ocupat locul III la secţiunea contrabas a concursului de la Cremona.

Primele trei locuri au primit ca trofeu replica în miniatură a Monumentului Viorilor din municipiul Reghin, realizată chiar de sculptorul Barothi Adam, cel care a şi conceput monumentul în urmă cu aproape 20 de ani, înalt de peste 7,30 metri şi pentru care s-au folosit 660 de kilograme de bronz.

Juriul Concursului Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc" a fost alcătuit din personalităţi ale lumii muzicale naţionale şi internaţionale, precum doctor docent Kapás Géza la Academia de Muzică "Liszt Ferenc" Budapesta, Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, prof. univ. dr. Nicuşor Silaghi de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" Cluj-Napoca, maestrul Florin Ionescu Galaţi şi Vasile Conţiu, directorul Casei de Cultură Reghin.

"Nivelul concurenţilor a fost foarte bun pentru prima ediţie. Juriul a decis să trimită cinci concurenţi în finală, am avut câteva dezbateri serioase. Dacă am trimis cinci, înseamnă că şi al şansele a fost la diferenţă mică de punctaj. În concurs au fost numai fete", a declarat, pentru AGERPRES, profesor universitar doctor Nicuşor Silaghi  de la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.

Cât despre cele peste 50 de instrumente muzicale cu coarde şi arcuş - incluzând viori, viole, violoncele şi contrabaşi, inclusiv o serie de viori de colecţie aparţinând celui care a fondat prima fabrică de viori la Reghin, Roman Boianciuc, expuse în premieră de către Asociaţia Lutierilor din România, în expoziţia primului Concurs Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc' de la Reghin - profesorul Nicuşor Silaghi, cel care a testat fiecare instrument în parte, a spus că este încântat, fiind încântat de mare parte din exponate.

Foto:(c) Dorina Matiş/AGERPRES FOTO

"Unele instrumente impresionează prin calitatea sunetului, altele prin forţă, prin strălucire, unele răspund mai uşor, altele mai greu, fiecare are calităţi - am remarcat câteva, una a domnului Boinaciuc (violă din 1973, restaurată, n.r.), una a domnului Claudiu Mare, îmi place că întruneşte cele mai multe calităţi, are şi strălucire, are şi forţă şi răspunde uşor, deci din toate registrele satisface. Patru viole mi-au plăcut în mod deosebit. Mă bucur că Asociaţia Lutierilor din Români a salvat viola domnului Boianciuc pentru că am înţeles că era propusă la casare şi era păcat, e un gest foarte frumos. E ca şi cum ai salva viaţa cuiva şi care merită să trăiască fiindcă face bine celor din jur. Viorile sunt nu toate foarte echilibrate, însă eu am distins 3-4 dintre ele. Evident că toţi am vrea să avem instrumente de milioane de euro, dar avem viori care prin sunet, dacă nu acum, în viitor, vor fi comparabile cu viorile italiene. Sunt diferite, fiecare are calităţile ei, sunt lucrate foarte frumos, unele sunt remarcabile atât ca aspect, cât şi ca sunet. Sunt mulţumit de ce văd, cred că sunetul ar trebui să fie primordial. Eu aş lua cu mine vreo şase din expoziţie", a susţinut prof. univ. dr. Nicuşor Silaghi.

Dintre cele trei viori ale lui Roman Boinaciuc care au fost expuse la Reghin pe perioada concursului, una aparţine familiei lutierului, iar două au fost găsite între instrumentele propuse de casare la o filarmonică din ţară, fiind restaurate de către membrii Asociaţiei Lutierilor din România.

Expoziţia de la Reghin a fost realizată de cei 27 de membri ai Asociaţiei Lutierilor din România, care includ şi fabricile specializate, nu doar lutierii, şi au fost expuse 30 viori, 10 viole, 10 violoncele şi câţiva contrabaşi, plus o gamă de chitare şi mandoline aparţinând Hora Reghin.

Cât despre viorile lui Roman Boianciuc, construite în 1973, recuperate şi restaurate de Asociaţia Lutierilor din România, se doreşte ca acestea să rămână în patrimoniul asociaţiei, care se angajează ca în schimbul instrumentelor care erau pe punctul de a fi casate, să confecţioneze o violă nouă.

"Ne bucurăm că am reuşit să aducem în oraş viorile construite de maestrul Roman Boianciuc, le-am cules din diferite locuri din ţară, într-o stare destul de proastă, ne-am angajat să le reparăm şi să le aducem într-o stare de funcţionare. S-a şi cântat pe ele, părerile sunt bune şi ne bucurăm că am reuşit să le restaurăm, ne bucurăm că ne-au ieşit. Dacă concursul de interpretare se numeşte Roman Boianciuc, atunci şi noi ne-am simţit obligaţi să ne aducem aportul, pentru că ceea ce înseamnă construcţia de viori în Reghin a pornit de la domnul Roman Boianciuc. Atunci am venit cu partea noastră de expoziţie şi cu sprijin, în sensul că Marele Premiu este o vioară de maestru construită de unul dintre lutierii din Reghin. Au fost construite 11 viori de maestru, fiecare poartă un număr pentru a nu influenţa sau favoriza pe cineva, iar câştigătorul îşi alege singur vioara. Numele lutierului va fi dezvăluit după ce se va face alegerea instrumentului", a declarat preşedintele Asociaţiei Lutierilor din România, Claudiu Mare.

Pentru promovarea viorilor confecţionate la Reghin, oraş considerat Cremona României, organizatorul Festivalului Internaţional "Virginia Zeani", Marian Jurgiu, a iniţiat în premieră Concursul Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", pentru violoniştii tineri cu vârste de până în 26 de ani, a cărui finală s-a încheiat în urmă cu o seară.

"Concursul s-a adresat tinerilor violonişti români şi străini, cu vârsta de până la 26 de ani (concurenţi născuţi nu mai devreme de anul 1993). După experienţa cu Festivalul Regal de Operă 'Virginia Zeani', care a devenit emblema culturală a judeţului Mureş, onorând cea mai mare voce a României şi una dintre cele mai mari din lume, în persoana Virginiei Zeani, iată că a venit vremea ca să dăm Reghinului locul pe care îl merită pe harta lumii, acela de 'Cremona' României, iar viorilor fabricate aici o valoare mult mai mare decât cea din prezent. Ne-ar plăcea ca într-o buna zi, peste ani, despre Cremona să se spună că este Reghinul Italiei. Am demarat astfel un alt proiect cultural complex prin care, pe de o parte, printr-un concurs internaţional de vioară am dorit să oferim o rampă de lansare pe marile scene ale lumii tinerilor violonişti, iar pe de altă parte, împreună cu lutierii din Reghin să dăm o valoare în plus viorilor confecţionate la Reghin", a declarat directorul general al Concursului Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", Marian Jurgiu.

Concursul-festival a fost conceput ca având trei componente, una dintre acestea fiind cea de concurs, jurizat de un juriu internaţional, una de expoziţie de viori a lutierilor din Reghin şi una de concerte.

Marian Jurgiu a arătat că şi prin acest nou concurs internaţional se doreşte atât onorarea celei mai mari voci din lume, cea a Virginiei Zeani, născută la Solovăstru, în judeţul Mureş, cât şi a celui mai bun lemn de confecţionare a instrumentelor muzicale, care se găseşte pe Valea Gurghiului.

"Şi iată cum, la nici 10 kilometri distanţă, avem una din cele mai mari voci din lume şi cel mai bun lemn de confecţionare a instrumentelor, a viorii în special", a subliniat Jurgiu.

În etapa preliminară a competiţiei au fost evaluaţi concurenţii pe baza uni repertoriu ales de către ei, care a cuprins două părţi contrastante din cele "Şase Sonate şi Partite" de Johann Sebastian Bach, un studiu sau capriciu la alegere de Paganini, J.Dont, P.Gaviniés, H.Wieniawski etc..

În semifinală, cei admişi au prezentat o parte de concert cu cadenţă de W.A.Mozart (K.217, K.218, K.219) şi o piesă la alegere din cele trimise pe înregistrare în etapa preliminară. În finală, cei circa 30 de concurenţi admişi au prezentat o piesă romantică sau prima parte dintr-un concert romantic, cu acompaniament de pian.

Regulamentul concursului a prevăzut ca pe tot parcursul competiţiei repertoriul se execută după partitura originală sau în variante publicate şi autorizate de compozitor/editorul oficial, însă fără ca vreunul dintre competitori să aibă în faţă partitura.

Regretatul Roman Boianciuc este cel care a contribuit la înfiinţarea primei fabrici de viori din România, actuala "Hora" Reghin şi la formarea multor lutieri din ţara noastră, a fost laureat al Premiului de stat pentru lutierie şi a participat la concursurile internaţionale din Polonia şi Franţa din anii 1963 şi 1966. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)