Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că este în interesul întregii comunităţii maghiare să fie puternic reprezentată în Parlamentul European şi precizează că formaţiunea sa a beneficiat în campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi de sprijinul premierului Ungariei, Viktor Orban, precum şi de al altui partid maghiar din Transilvania, PCM.

El face referire, într-un interviu acordat AGERPRES, şi la Iniţiativa Cetăţenească Minority SafePack, menţionând că "minorităţile autohtone şi soarta lor" reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european.

"Cum există acquis comunitar pentru lucruri care pur şi simplu nu au ce căuta la nivel european, această chestiune care vizează 50-60 de milioane de persoane poate fi dusă la nivel european şi acest lucru îl vom propune noi. Şansele, sigur, depind şi de noi, depind de capacitatea noastră de a explica, capacitatea noastră de a crea parteneriate. Vă daţi seama, dacă Bruxellesul ne spune cum trebuie să tăiem porcul înainte de Crăciun... Până n-am intrat în UE, noi n-am ştiut cum să facem, chiar am avut nevoie de această reglementare. Soarta unor comunităţi importante ar trebui să fie la fel de importantă cum e tăierea porcului sau curbura castravetelui care ajunge în coşul omului când se duce la piaţă. Sunt nişte chestiuni care trebuie regândite la nivelul UE", explică liderul UDMR.

Kelemen Hunor vorbeşte şi despre referendumul pe Justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, reiterând că îndeamnă electoratul maghiar să voteze "DA".


AGERPRES: Care este rezultatul discuţiilor purtate cu celelalte formaţiuni maghiare din Transilvania, PPMT şi PCM, în privinţa susţinerii reciproce pentru alegerile europarlamentare? Va beneficia lista de candidaţi ai UDMR şi de sprijin din partea votanţilor PPMT şi PCM pe 26 mai?
Kelemen Hunor: Cu PCM avem o înţelegere, avem o colaborare. Ei au trimis pe listele noastre doi parlamentari în Parlamentul României şi susţin candidaţii noştri de pe lista UDMR la europarlamentare. Acest lucru înseamnă că votanţii, cei care vin la vot - şi noi sperăm că vor veni cât mai mulţi - vor vota lista UDMR. Cu cealaltă formaţiune politică nu avem o înţelegere. Ei nu au nici primari, nu prea au nici consilieri, capacitatea lor de mobilizare este destul de restrânsă, dar noi le-am explicat şi lor, şi am explicat şi simpatizanţilor lor, că aici este vorba de o reprezentare a comunităţii maghiare, nu e o chestiune partinică, nu e o chestiune de partid. Şi sunt convins că prin mobilizare şi cei care la alegerile locale, unde e o competiţie şi la noi şi eventual votează cu celelalte partide, de data aceasta vor veni şi vor vota cu UDMR, fiindcă interesul nostru este să avem reprezentare în Parlamentul European. Acea reprezentare va fi a comunităţii maghiare, nu vor fi reprezentanţii mei sau reprezentanţii UDMR. Ei vor reprezenta comunitatea maghiară din România şi vor activa într-un grup politic de centru-dreapta, cum noi am făcut şi până acum, la PPE.

AGERPRES: Vizita din această lună a premierului Ungariei, Viktor Orban, parcă prima într-o campanie electorală pentru europarlamentare, a fost pentru a susţine UDMR sau şi pe celelalte formaţiuni maghiare din Transilvania?
Kelemen Hunor: Nu este prima dată. Şi în 2014 a venit şi am avut o conferinţă de presă şi un program scurt la Satu Mare, la europarlamentare. Şi atunci a spus ce a zis şi acum. Şi în 2016 a venit, tot la Satu Mare, am avut un mesaj comun înainte de parlamentare. Nu este prima dată, doar că acum s-a potrivit mai bine această vizită, fiindcă era şi Summitul de la Sibiu. El oricum venea la Sibiu şi atunci l-am invitat, l-am rugat ca înainte şi după să facem un program comun şi a acceptat, cum şi noi în 2018, cu mijloacele noastre modeste şi cu forţa noastră de convingere i-am ajutat. Este adevărat, eu nu neg acest lucru, dar suntem parteneri, nu suntem duşmani. Suntem parteneri de ani de zile şi aşa cum la europarlamentare fiecare formaţiune politică care are parteneri în diferite state membre din UE se foloseşte de aceste parteneriate, aşa mi se pare normal. Deci, nu se poate să vorbim noi de un spaţiu comun, dacă nu e comun din toate punctele de vedere, nu numai economic, ci şi politic, când vine vorba de europarlamentare. Au venit şi alţii din PPE, am avut şi mesaje, am dat şi eu un mesaj pentru Manfred Weber, probabil că socialiştii i-au susţinut pe socialişti, cei din ALDE pe ALDE, Macron îl susţine pe Cioloş şi Cioloş îl susţine pe Macron. Sunt lucruri absolut normale, fără aceste parteneriate nu funcţionează nici Europa, nu funcţionează nici Parlamentul European. Pe de altă parte, bineînţeles că este în interesul comun să avem o reprezentare puternică maghiară în Parlamentul European.

AGERPRES: Credeţi că va mai fi loc pentru revenirea FIDESZ în PPE după momentul 26 mai? Sunt foarte multe voci şi calcule referitoare la o intrare a FIDESZ într-un grup cu orientare eurosceptică, după momentul alegerilor. UDMR va rămâne în orice condiţii alături de PPE?
Kelemen Hunor: Este o situaţie care până în 26-27 mai nu are nicio relevanţă, fiindcă există o decizie de autosuspendare a FIDESZ din PPE. Şi la această întrebare vor răspunde, probabil, când va fi cazul, cei din FIDESZ, nu pot să răspund eu în locul lor. Complicată va fi situaţia după 26 mai, aşa cum se vede. Să vedem cine va avea majoritate, ce alianţe trebuie formate ca să obţii majoritatea în PE. Dacă lucrurile merg bine, PPE va avea câteva mandate peste socialişti, dar nu va fi o majoritate extrem de mare. Este nevoie de o coaliţie în doi sau în trei chiar, să vedem ce grupuri vor apărea acolo, fiindcă până la urmă în Europa, în acest moment, există trei grupuri politice mari de umbrelă: PPE pentru centru-dreapta, există socialiştii pentru stânga şi există ALDE pentru liberali, care înţeleg că va dispărea după. Alte formaţiuni paneuropene, să le zic aşa, nu există în acest moment, fiindcă verzii nu au, conservatorii nu au, populiştii nu au. Raportul de forţe îl vom vedea doar după 26 mai.

Noi suntem cei mai vechi membri din România în PPE, alţii au venit după noi din zona socialistă, din zona liberală şi fac eforturi şi astăzi să-şi însuşească valorile creştin-democrate. Pentru unii merge, pentru alţii nu prea. În acest moment, la noi nu există nicio discuţie, nicio preocupare în sensul de a căuta altceva decât avem în acest moment. Eu m-aş bucura ca toate reformele care se vor întâmpla în UE - şi se vor întâmpla - să fie aşezate pe valorile creştin-democraţiei, pe de o parte, şi PPE să meargă mai mult spre centru-dreapta decât spre stânga. Dar acest lucru îl vom vedea după europarlamentare.

AGERPRES: Care este stadiul absorbţiei fondurilor europene în judeţele cu populaţie majoritară maghiară? Există proiecte mari, strategice, cu fonduri UE, care au schimbat mult în bine viaţa acestor comunităţi în ultimul deceniu? UDMR şi candidaţii săi au în vedere pentru viitor să susţină astfel de proiecte şi care ar fi acestea?
Kelemen Hunor: Dacă ne uităm la absorbţia fondurilor europene, trebuie să aducem câteva nuanţe. Pe de o parte, sunt acele fonduri care merg direct către agricultori. Acolo absorbţia este aproape 100% şi acolo stăm extrem de bine, nu e nicio problemă. Sunt în jur de 70.000 de fermieri, agricultori care primesc astfel de ajutoare şi de fiecare dată noi spunem că trebuie păstrate, chiar trebuie crescute aceste ajutoare, să ajungem la nivelul mediu măcar din UE, fiindcă avem un potenţial uriaş şi, în sfârşit, după 100 de ani, agricultorii primesc ceva, că până acum tot li se lua ceva. Este un lucru de mare folos, e un beneficiu după ce am intrat în UE. Pe partea cealaltă, la programele operaţionale regionale, noi stăm foarte bine, comunităţile noastre, judeţele noastre, nu putem să ne plângem. Tot ce s-a putut s-a realizat şi chiar sunt comune care sunt în primele două-trei poziţii la nivelul comunelor: Joseni, dacă nu mă înşel, din Harghita, Remetea la fel. Mai sunt şi alte comune şi, dacă mergeţi acolo, veţi vedea o schimbare radicală.

Din programele operaţionale regionale, noi am atras fonduri, şi municipiile reşedinţă de judeţ, fiindcă ele au alte posibilităţi, nu intră în competiţie cu celelalte reşedinţe de judeţ. Şi Sfântu Gheorghe, şi Miercurea Ciuc au atras foarte multe proiecte. Când vorbim de programele operaţionale mari, infrastructură majoră, acolo stăm catastrofal. Când vorbim de aceste proiecte de coeziune, România, la modul general, stă catastrofal, şi Harghita-Covasna-Mureş, fiindcă acolo nu judeţele atrag fondurile, ci Guvernul României. Deci, nu stau bine. Când vorbim de autostrăzi, acestea nu trec prin Harghita şi Covasna, când vorbim de infrastructură mare feroviară, iarăşi nu suntem cei care am beneficia. Dar, din păcate, nu beneficiază nimeni. De aceea, noi am propus un lucru: redirecţionarea, restructurarea acestor fonduri, am cerut oficial de la premierul Dăncilă să ceară de la UE, pe baza principiului flexibilităţii, să pună cel puţin două miliarde de euro din POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare) în POR, fiindcă în Programele Operaţionale Regionale, în fiecare judeţ autorităţile locale au proiecte pregătite, dar nu există finanţare, au proiecte bine puse la punct în toate judeţele, inclusiv în Harghita-Covasna, Mureş, în Sălaj, Bihor, Satu Mare, dar nu mai există bani. Noi am spus: 'Alocaţi două miliarde, cereţi şi veţi obţine aprobare de la Bruxelles'. Fiindcă, până la urmă, lucrurile sunt extrem de simple, s-a mai întâmplat, se întâmplă peste tot. Şi atunci, alocaţi câte 50 de milioane, dacă am împărţi frăţeşte, pentru fiecare judeţ, pentru fiecare program operaţional regional şi atunci vom absorbi şi aceste fonduri. Asta ar fi o posibilitate uriaşă.

Eu cred că în această perioadă cât s-a putut am făcut, dar birocraţia de la Bucureşti, din administraţia centrală, frânează şi pentru noi multe proiecte şi aceste criterii birocratice nu sunt dictate de la Bruxelles. Aici, cei care spun altceva mint sau greşesc. Bruxelles cere nişte criterii foarte simple, clare. De exemplu, Bruxelles nu cere să pui ştampilă şi semnătură pe fiecare pagină când ai un proiect de 2.000 de pagini. Asta este invenţia Bucureştiului. Să nu spună că cere Bruxellesul! Şi de aceea, dacă undeva nu ai pus o ştampilă sau ai uitat să semnezi pe cele 2.000 de pagini, pe o chestiune formală, proiectul este aruncat la coş de către autorităţi. De aceea, reducerea birocraţiei ne-ar ajuta pe noi toţi. Noi am mai propus, dar să vedem cine va fi la guvernare şi cine va negocia pentru următorul proiect de buget la nivelul UE, să avem, aşa cum avem şi pentru municipiile reşedinţă de judeţ, fonduri separate, să avem şi pentru judeţe, să avem şi pentru oraşele mici. Fiindcă cei care au suferit în această perioadă sau cei care au avut mai puţine şanse şi mai puţini bani sunt oraşele mici, de 15-20.000 de locuitori, fiindcă ei dacă intră în competiţie cu oraşele mari, sigur că pierd. Comunele aveau şi au în continuare prin POR posibilitatea de a se dezvolta şi deja sunt şi la noi în Harghita, în jurul municipiului Gheorgheni, comune cum sunt Lueta, Remetea, Joseni, chiar Suseni, Ditrău, care arată mai bine decât oraşul Gheorgheni, fiindcă au avut resursele financiare, iar Gheorgheniul nu a accesat fonduri, fiindcă era în competiţie cu oraşe mult mai mari şi de aceea criteriile de eligibilitate nu erau în favoarea lui. De aceea, intrând în tematica europeană mai adânc, noi credem că pentru perioada următoare România ar trebui, când discută despre buget, să ceară fonduri separat şi pentru judeţe şi pentru oraşele mici.

AGERPRES: Lorant Vincze, candidatul de pe poziţia a doua, considerată eligibilă de către analişti, este preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), dar şi cel care coordonat iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack. Care credeţi că sunt perspectivele continuării acestei iniţiative pe fondul noului raport de forţe din PE de după 26 mai? Consideraţi că va putea avea mai mult succes?
Kelemen Hunor: Noi niciodată nu am promis că va fi un parcurs lin. Noi am spus că de acolo de unde noi am pornit cu celelalte minorităţi autohtone din Europa, în jur de 50 de milioane de persoane, acolo nu există drum construit, noi construim acest drum. Nu va fi uşor şi nu creăm iluzia că de la o zi la alta se va întâmpla. UE este în faţa unor reforme uriaşe, poate aceste schimbări care vor urma pot fi comparate cu ce s-a întâmplat în anii '70-'80, când Comunitatea Europeană s-a transformat în această construcţie - Uniunea Europeană. Eu cred că şi tratatele vor fi modificate, că altfel nu se poate. Şi dacă ne uităm la ce provocări există în UE, legate de economie, de securitate, legate de siguranţa fiecărei comunităţi, de problemele demografice, de ecologie, sigur că vor fi decizii care vor fi împinse la nivel european şi vor fi decizii care vor fi lăsate în competenţa autorităţilor naţionale, în competenţa statelor membre. Va fi o discuţie extrem de mare. Noi credem că aşa cum, de exemplu în Italia sau în Finlanda, relaţia majoritate-minoritate, după ce s-a rezolvat, în anii '70 în Tirolul de Sud, s-a văzut că nimeni nu a pierdut, nici italienii, cei care sunt majoritari, nici vorbitorii de limbă germană, nici ladinii. Din cea mai săracă regiune, într-un deceniu şi jumătate a devenit poate cea mai bogată sau una dintre regiunile cele mai bogate din Italia.

Dacă se rezolvă această problematică şi relaţia dintre majoritate şi minoritate, minoritatea nu se simte în pericol în ceea ce priveşte identitatea în ţara în care trăieşte, atunci toate aceste energii pot fi canalizate în dezvoltare, în bunăstare. Este şi o chestiune economică, dincolo de o chestiune politică şi morală. Este şi o chestiune de securitate, este o chestiune care ajută şi din punct de vedere demografic, fiindcă nu vor pleca oamenii din cauza tensiunilor. Eu cred că, dacă acest lucru a funcţionat în Europa Occidentală, trebuie să funcţioneze şi în România şi acest lucru trebuie ridicat la nivel european. Cum există acquis comunitar pentru lucruri care pur şi simplu nu au ce căuta la nivel european, această chestiune care vizează 50-60 de milioane de persoane poate fi dusă la nivel european şi acest lucru îl vom propune noi. Şansele, sigur, depind şi de noi, depind de capacitatea noastră de a explica, capacitatea noastră de a crea parteneriate. Vă daţi seama, dacă Bruxellesul ne spune cum trebuie să tăiem porcul înainte de Crăciun... Până n-am intrat în UE, noi n-am ştiut cum să facem, chiar am avut nevoie de această reglementare. Soarta unor comunităţi importante ar trebui să fie la fel de importantă cum e tăierea porcului sau curbura castravetelui care ajunge în coşul omului când se duce la piaţă. Sunt nişte chestiuni care trebuie regândite la nivelul UE. Legat de Minority SafePack, eu cred că dacă stăm bine cu argumentele vom reuşi să explicăm de ce credem că minorităţile autohtone şi soarta lor trebuie ridicată la nivel european.

AGERPRES: Pe fondul acesta al creşterii euroscepticismului în Europa, pe fondul ascensiunii partidelor extremiste, pe fondul Brexitului, credeţi că există pericolul dezintegrării UE? Şi pentru minoritatea maghiară din Europa ar fi mai rea sau mai bună dezintegrarea UE, în care variantă ar putea să-şi protejeze mai bine drepturile?
Kelemen Hunor: Într-o abordare mai generală, că altfel e greu să intrăm în amănunte, eu cred că UE trebuie să fie mai puternică, trebuie să fie mai bine gândită, construită. De aceea, avem nevoie de reforme, fiindcă altfel, într-o competiţie globală, din punct de vedere economic - dar aici mă gândesc şi la ecologie, energie, securitate - niciun stat din UE singur nu va reuşi. Nici Germania, nici Franţa, Italia, ţările cele mai puternice, fiindcă competitorii sunt SUA, China, India, Rusia şi încă nu am vorbit de statele din America latină. Eu cred că, din acest punct de vedere, nu există altă soluţie decât unitate. Nici pentru România nu ar exista nicio alternativă. România, în afara UE - cu români, cu maghiari, cu noi toţi - am ajunge foarte repede la soarta Ucrainei sau Moldovei. Suntem la periferie, nu suntem un stat cu o economie puternică şi nu am avea capacitatea de a ne apăra de toate influenţele care vin din afara UE. Deci, nu există alternativă.

Din punctul meu de vedere, cine se gândeşte la o alternativă la UE încearcă să arunce ţara în haos şi în dezordine totală. Am fost european convins, rămân european convins. Iar când critic anumite chestiuni, nu o fac fiindcă sunt eurofob. Nu sunt! Euroscepticismul nu e eurofobie, euroscepticismul eventual înseamnă că doreşti să schimbi ceva, doreşti să faci mai bine, nu trebuie să fii un 'yes man' şi să spui tot timpul că totul e OK, că totul e frumos, când vezi că sunt probleme. Deci, nu există alternativă şi eu nu cred că în acest moment dezintegrarea UE ar fi un pericol real. Există, într-adevăr, pe termen mediu, pe termen lung, un oarecare pericol de a slăbi UE, dar dezintegrarea nu cred că se va întâmpla şi sper că britanicii vor rămâne în UE. Au ei acest umor, că pleacă, dar când pleacă de fapt rămân. Sper că rămân, până în octombrie găsesc o soluţie să rămână în UE, fiindcă e nevoie de ei şi cred că şi ei au nevoie de UE. Din punctul meu de vedere, ar trebui să se întâmple o reaşezare în Marea Britanie în ceea ce priveşte abordarea relaţiilor cu UE şi ar trebui să rămână acolo.

AGERPRES: Cum se va raporta minoritatea maghiară la referendumul solicitat de preşedintele Klaus Iohannis?
Kelemen Hunor: Legat de referendum, noi susţinem în continuare că trebuie să te duci la vot, fie că este vot politic, alegeri sau că e referendum. Noi spunem să mergeţi la vot, să votaţi şi la europarlamentare - acolo spunem să votaţi UDMR - şi la referendum şi acolo recomandăm să votaţi cu 'DA' la ambele întrebări. Asta este poziţia noastră, mesajul nostru. Şi adăugăm încă ceva: rezultatele referendumului pot fi aplicate dacă se face şi revizuirea Constituţiei. Trebuie spus şi acest lucru oamenilor, ca să ştie că pe 27 mai nu se va schimba nimic, dar ştim ce doreşte populaţia României şi, după aceea, trebuie revizuită Constituţia, ca să pui în aplicare rezultatele referendumului. Mesajul nostru este: Da, mergeţi la vot, votaţi UDMR şi recomandăm să votaţi 'DA' la ambele întrebări de la referendum.

AGERPRES: Credeţi că rezultatul alegerilor europarlamentare poate schimba ceva şi în ceea ce priveşte actuala coaliţie de guvernare?
Kelemen Hunor: Se va schimba, nu se va schimba majoritatea? Sunt două posibilităţi. Să se schimbe majoritatea: prin vot politic - astăzi ne pregătim de europarlamentare, care nu schimbă în principiu raporturile din Parlamentul României, acest lucru se va întâmpla peste un an şi jumătate, la parlamentare, până atunci există o majoritate stabilită în 2016, de către votul românilor. Noi am avut o opţiune de fiecare dată, UDMR, nu noi am votat nici PSD, nici PNL, nici USR, deci din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt foarte clare: găteşti din ceea ce găseşti în cămară. N-ai, degeaba vrei reţete din gastronomia moleculară dacă tu ai doar făină, ulei şi slană în cămară. A doua posibilitate, să schimbi majoritatea între cele două alegeri, este posibilă dacă se rupe coaliţia, dacă pleacă parlamentarii, aşa cum se întâmplă în România, între cele două scrutinuri, ca păsările migratoare, unii dintr-o parte zboară în partea cealaltă. Dacă se schimbă majoritatea, se pierde guvernarea. Atâta pot să vă spun. Dar nu ştiu ce se va întâmpla după 26 mai. Dacă PSD-ALDE va pierde majoritatea din punct de vedere matematic, atunci va pierde şi guvernarea la un moment dat. Poţi să construieşti o nouă majoritate dacă există o idee, un program la care oamenii spun: 'Domnule, ne aliem şi facem tot posibilul să punem acest program în aplicare' sau dacă există un lider puternic, un lider care coagulează o majoritate. În acest moment, din păcate, în politica românească eu nu văd nici liderul, nici programul. Dar vom vedea după 26 mai.

AGERPRES: Schimbarea acestei majorităţi, a coaliţiei de guvernare, poate să fie influenţată şi de decizia din 27 mai a ÎCCJ în cazul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea?
Kelemen Hunor: E zona în care, indiferent despre cine este vorba, eu nu pot să fac speculaţii şi nu vreau, nu doresc. Instanţa va decide, deciziile se respectă, nu este treaba noastră. Cel puţin nu este treaba UDMR să speculăm ce se va întâmpla într-un alt partid. E treaba lor. Nu ştiu, vom vedea, nu pot, nu vreau să speculez.

AGERPRES: Cum vedeţi situaţia de la Cimitirul din Valea Uzului?
Kelemen Hunor: Aşa cum am spus de la bun început, cum am scris în adresa trimisă către Viorica Dăncilă şi am discutat şi cu ea şi cu liderii coaliţiei, este responsabilitatea lor. Nu ei au creat personal această problemă, dar este responsabilitatea lor. Am cerut stoparea lucrărilor de acolo şi refacerea situaţiei anterioare. De aici trebuie să plecăm. Fiindcă acolo există două chestiuni distincte. Una administrativă, şi acolo primarul din Dărmăneşti de mult este în zona penală, nu ştiu de ce nu s-a autosesizat nimeni în acest moment sau de ce nu a făcut o sesizare prefectul, fiindcă a intrat pe teritoriul administrativ al altei comune, nu a avut niciun aviz pentru aceste lucrări. Deci, este în zona penală, trebuie restabilită situaţia anterioară, asta este solicitarea noastră. A doua chestiune este una morală şi intră peste mormintele soldaţilor care şi-au pierdut viaţa în 1916, din armata austro-ungară, sunt rămăşiţe identificate. Şi să intri într-un spaţiu sacru şi faci acolo nişte lucrări care nu se fac, nici pentru amintirea soldaţilor români care şi-au pierdut viaţa în Al Doilea Război Mondial mai încolo, cu 10-12 km mai jos, spre Dărmăneşti. Nu face bine să se ştie că sub crucile care au fost ridicate în memoria lor sunt alţi soldaţi. Nimeni nu este împotriva ridicării unui monument în amintirea, cinstirea, omagierea soldaţilor români care şi-au pierdut viaţa acolo, dar nu trebuie să faci peste alte morminte. Poţi să extinzi cimitirul, poţi să găseşti alte soluţii.
AGERPRES/(A - autor: Marius Septimiu Avram, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Irina Giurgiu)