Reprezentanţi ai societăţii civile din România, Ucraina şi Republica Moldova s-au întâlnit la Universitatea ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi în cadrul primei ediţii a ''Romanian - Ucrainian Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation'' (Forumul Societăţii Civile româno-ucrainene pentru dialog şi cooperare), războiul informaţional constituind tema principală a dezbaterilor.

Teo Moga, reprezentant al Centrului de Studii Europene Jean Monnet din cadrul UAIC Iaşi, gazda evenimentului, a declarat că experţi din România, Republica Moldova şi Ucraina au discutat despre "percepţiile ameninţărilor hibride şi războiul informaţional în România şi Ucraina".

"Acest eveniment este organizat alături partenerii noştri din Bucureşti şi din Ucraina. Sunt două ONG-uri destul de active care se ocupă cu astfel de proiecte cum este cel de astăzi, un forum de dialog între Ucraina şi România pe teme de cooperare în care sunt implicaţi exclusiv membri ai societăţii civile care produc în mod constant diverse studii, analize. Aşa este studiul nostru de astăzi, care are de-a face cu dezinformarea, războiul hibrid, cu această ameninţare care de foarte multe ori este asociată cu Federaţia Rusă, dar nu numai. Aşadar, astăzi avem o astfel de sesiune", a declarat presei Teo Moga.

Pe parcursul zilei de marţi discuţiile au vizat analiza alegerilor din Republica Moldova şi impactul pe care dezinformarea în războiul informaţional l-a avut asupra rezultatului scrutinului.

"Alegerile din Moldova au fost un proces foarte complicat, foarte dificil, în primul rând din cauza dezinformării masive, a propagandei care a existat în timpul campaniei electorale, şi nu numai. De altfel, un întreg spectru de astfel de instrumente de dezinformare care au afectat în mod negativ nu doar procesul electoral, dar şi în general valorile democratice, şi nu numai, societale în Republica Moldova. Cele patru partide care au intrat în parlament sunt în ordine ierarhică Partidul Socialiştilor din Moldova, pe locul doi Partidul Democrat, urmat de blocul Acum şi partidul lui Ilan Şor, care a avut şi un număr important de candidaţi independenţi care bănuiesc că vor fi vitali în configuraţia viitoare a Parlamentului", a afirmat Natalia Stercul, reprezentanta Asociaţiei de Politică Externă din Republica Moldova.

Dezinformările şi războiul informaţional înainte de alegerile din Ucraina au fost un alt subiect abordat pe ordinea de zi.

"Ucraina este din păcate un stat vulnerabil în faţa războiului hibrid şi a dezinformării ruseşti. Perioada care urmează va fi una complicată. Rusia îşi foloseşte întregul arsenal pentru a influenţa alegerile şi, evident, nu îl susţine pe actualul preşedinte, Victor Poroşenko. (...) Rusia foloseşte orice oportunitate pentru a influenţa alegerile. Cel mai bun exemplu este unul recent, cel al alegerii cântăreţului candidat pentru Eurovision în Ucraina. Rusia îi susţine în primul rând pe acei artişti care vin cu un mesaj de pacificare, de lume fără frontiere. În acest context, Rusia are o influenţă importantă în alegerea candidatului ucrainean. (...) Paradoxal, propaganda rusă în Ucraina nu este îndreptată asupra ucrainenilor, ci în primul rând este dezvoltată şi organizată pentru partenerii occidentali, spunându-le astfel că Ucraina apare ca un stat haotic, un stat care are grave probleme domestice şi astfel partenerii occidentali să îşi piardă încrederea faţă de partenerii din Ucraina", a spus Sergiy Gerasymchuk, preşedintele organizaţiei Ukrainian PRISM. AGERPRES (A - autor: Daniela Malache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)