Peste 10.000 de persoane, aproape toate din Ungaria, au trecut pe parcursul anului 2018 pragul casei în care s-a născut unul dintre cei mai mari poeţi maghiari, Ady Endre, din judeţul Satu Mare, numărul fiind unul record.

Ady Endre este şi astăzi unul dintre cei mai importanţi poeţi maghiari ai secolului XX, operele sale fiind traduse în 42 de limbi. El s-a născut în 22 noiembrie 1877 într-o familie de ţărani destul de înstăriţi din satul Eriu Metenţ, care atunci se afla în Comitatul Sălaj din Regatul Ungariei. Astăzi, satul în care s-a născut, situat între municipiul Carei şi oraşul Tăşnad, îi poartă numele. Satul este unul destul de sărăcăcios, plin de case trecute de un secol, multe dintre ele dărăpănate, gata să se prăbuşească. Populaţia este îmbătrânită, trăieşte în linişte, doar autocarele cu turişti şi elevi le mai conturbă liniştea. În centrul localităţii se află, bine îngrijit, complexul memorial Ady Endre, întreţinut de Szilagyi Eniko, angajată a Muzeului Judeţean.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

Complexul muzeal este alcătuit din două case, una veche de peste 250 de ani, în care s-a născut Ady Endre şi a copilărit, şi alta construită la începutul secolului trecut, în care s-a mutat familia şi unde a stat şi marele poet când s-a întors acasă de la Budapesta sau Paris. Casa veche este din chirpici, cu lut pe jos şi acoperiş din paie, şi găzduieşte o serie de obiecte ce au aparţinut familiei, paturi, mese, mobilier, iar pe pereţi se află zeci de fotografii ale familiei, în special cele cu copilul Endre. Pe peretele exterior se află un basorelief din piatră al marelui poet.

"Anul trecut am avut 10.668 de vizitatori. Sunt mai multe agenţii de turism care aduc turişti. Fac circuit în nordul Ardealului, Satu Mare, Maramureş, chiar şi Ucraina, sau merg la mănăstirile din Moldova. Obiectele au aparţinut familiei. Casa are peste 250 de ani. Anul trecut am avut record, n-au fost niciodată aşa de mulţi. 5.000 - 6.000 cam aşa au fost în general. Acum au fost foarte mulţi datorită faptului că în Ungaria este un program pentru copiii de clasa a VII-a ca să meargă în afara graniţelor acolo unde locuiesc maghiari. Deja de la 1 februarie vor fi grupuri, până în mai. Două treimi din vizitatori sunt copii şi doar o treime sunt adulţi, dar şi aceştia cu agenţii de turism", a declarat Szilagyi Eniko, pentru AGERPRES.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

Numărul turiştilor a crescut foarte mult după ce guvernul Ungariei a lansat programul prin care decontează elevilor o parte din cheltuieli. Astfel, mulţi elevi din zonele apropiate vin cu clasa să vadă cum arată locurile unde a copilărit marele poet a cărui operă o studiază la şcoală.

Casele familiei Ady au ajuns în proprietatea statului român graţie mamei marelui poet, care a lăsat scris în testament ca acestea să fie puse la dispoziţie dacă cineva va dori să amenajeze aici un complex memorial. Astfel, după un incendiu care a distrus acoperişul de paie al vechii locuinţe, pictorul Aurel Popp, prieten de-o viaţă cu Ady Endre, foarte influent la vremea respectivă, a avut grijă ca imobilul să fie refăcut şi transformat în muzeu.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

"În 1957 a fost organizată prima expoziţie. Atunci Aurel Popp a avut iniţiativa să se facă casa memorială. A cunoscut familia, l-a cunoscut pe el. În casa veche a trăit o familie şi în 1953 acoperişul a ars. Au copt pâine şi de acolo s-a produs, de la horn. În testamentul mamei aşa este: casa trebuie să rămână cum a fost, nicio modificare nu se poate face iar în cazul în care cineva vrea să facă un loc de comemorare pentru băiatul său, casa să fie la dispoziţie. Deja s-a gândit la asta", a mai spus Szilagyi Eniko.

Noua casă, în care s-au mutat în 1908, este după o structură specifică vremii, însă interiorul a fost redecorat după un model nemaiîntâlnit în zonă, adus de mama poetului din Debrecen, cu pereţi coloraţi, plini de modele.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

Despre urmaşii familiei nu se ştiu foarte multe lucruri publice. Nici Ady Endre şi nici fratele său, Lajos, n-au avut copii. Complexul din judeţul Satu Mare a fost vizitat însă de o nepoată, stabilită la Paris.

"Niciunul dintre băieţi nu au avut copii. Aici în sat nici nu prea au avut rudenii, au fost veniţi de prin altă arte. Numai bunica din partea mamei era de aici. La Paris este o doamnă care îi este nepoată, a fost aici. Dânsa s-a mutat de la Budapesta la Paris, acolo s-a căsătorit, a fost de două ori aici", a mai spus Szilagyi Eniko.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

Duminică, 27 ianuarie, s-au împlinit 100 de ani de la moartea lui Ady Endre, care este îngropat la Budapesta. Mai mulţi oameni de cultură s-au întâlnit şi au depus jerbe la bustul din faţa casei.

Preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Nord Vest, Felician Pop, a declarat că figura sa a fost una foarte importantă în evoluţia poeziei maghiare şi europene de la începutul de secol XX. El a devenit celebru destul de devreme şi a avut prieteni poeţi români, printre care a fost şi Octavian Goga, cu care a avut o relaţie foarte strânsă. În ciuda problemelor vremii, marcate de război şi probleme interetnice Ady Endre a menţinut relaţii apropiate cu Octavian Goga, dovadă că acesta îi cumpără conacul din Ciucea, îl salvează şi ajunge ca poetul român să îşi dorească să fie înmormântat aici.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

"Din păcate, în ultima perioadă putem vedea un fenomen de enclavizare a culturii. Trebuie precizat că Ady Endre a fost un poet care a trudit la deschiderea unor largi perspective spirituale. Omul, timpul şi spaţiul au fost pentru Ady Endre unităţi de măsură universal valabile, iar în acest context cunoaşterea mai aprofundată a universului lui liric nu poate să ducă la o separare, ci mai degrabă la o apropiere între cele două culturi care s-au dezvoltat în acest areal geografic, culturi niciodată concurente şi de multe ori complementare", a spus Felician Pop.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

Probabil cele mai definitorii versuri pentru pentru Ady, care trec dincolo de interpretări vremelnice ale unor critici, sunt cele sculptate pe o placă de marmură, chiar la intrarea în casa în care s-a născut: "Când ne vom strânge laolaltă/ Maghiari şi nemaghiari, dar fraţi?/ Când răsuna-va glasul nostru/ Al celor frânţi şi împilaţi?" AGERPRES /(AS - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)