Franţa a colaborat foarte strâns şi cu încredere cu autorităţile române pe parcursul pregătirilor pentru preluarea Preşedinţiei, iar prezidarea Consiliului Uniunii Europene înseamnă să fii în centrul atenţiei europenilor, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul francez al Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau.

Oficialul francez a vorbit despre unul dintre cele mai importante dosare ce vor fi sub medierea Preşedinţiei române - cadrul financiar multianual.

"Să nu ne grăbim să obţinem cu orice preţ un buget înainte de alegeri. Având în vedere caracterul inedit al acestui buget, cu noi priorităţi şi ieşirea Regatului Unit, acesta nu poate fi finalizat în bune condiţii înainte de alegerile europene", a spus Loiseau.

Ea a mai făcut referire şi la gestionarea crizei migranţilor. "Ne bazăm pe preşedinţia română pentru ca un răspuns european să fie oferit cât mai curând posibil", a afirmat ministrul francez.

Totodată, oficialul francez a vorbit şi despre aspiraţiile României de a accede la spaţiul Schengen, în contextul unei nevoi de reformare a acestuia. "România are locul ei în spaţiul Schengen", a evidenţiat Loiseau.

În contextul desfăşurării, în timpul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene şi a Sezonului România-Franţa, ea a afirmat că "pentru numeroşi francezi, România înseamnă mai mult Ionesco şi Cioran decât vampiri".


AGERPRES: Franţa este unul din actorii proeuropeni ai UE. Cum România a preluat pentru prima dată Preşedinţia Consiliului UE, care este, să îi spunem, sfatul pe care ţara dumneavoastră l-ar putea da României, în calitate de mediator, pentru următoarele şase luni?
Nathalie Loiseau: România prezidează în acest semestru Consiliul Uniunii Europene, într-un moment foarte important pentru viitorul nostru comun. În martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească Uniunea Europeană, iar în mai vor avea loc alegeri europarlamentare de o importanţă capitală. Preşedinţia română a UE va avea, de asemenea, misiunea dificilă de a face să avanseze discuţiile privind bugetul european post-2020.

Franţa, care a exercitat de mai multe ori Preşedinţia Consiliului UE, a colaborat foarte strâns şi cu încredere, cu autorităţile române pe parcursul pregătirilor pentru preluarea Preşedinţiei. Prezidarea Consiliului Uniunii Europene înseamnă să fii în centrul atenţiei europenilor. Acest lucru cere energie, o amplă viziune europeană, dar şi să fii exemplar atât faţă de proprii cetăţeni, cât şi faţă de europeni. De asemenea, Preşedinţia implică mai ales să ai grijă să fii imparţial pentru a permite depăşirea clivajelor şi găsirea unor compromisuri benefice pentru întreaga Uniune Europeană. Bineînţeles, determinarea României de a respecta valorile europene în cadrul legislaţiei naţionale şi de a se asigura de respectarea lor în cadrul Uniunii Europene pe parcursul Preşedinţiei sale va fi esenţială. Şi este unul dintre criteriile în funcţie de care va fi evaluat succesul Preşedinţiei române.

AGERPRES: Totodată, în timpul Preşedinţiei române are loc Sezonul cultural Franţa-România, un pas important în parteneriatul româno-francez. Motto-ul Sezonului este unul care îndeamnă la "depăşirea clişeelor". Care sunt clişeele de care francezii ar trebui să scape atunci când vorbesc despre România şi care sunt cele la care românii ar trebui să renunţe când fac referire la Franţa?
Nathalie Loiseau: Sezonul România-Franţa 2019 are o semnificaţie simbolică specială, deoarece este primul sezon încrucişat organizat de Franţa cu o ţară din Uniunea Europeană. Dincolo de ataşamentul nostru comun pentru Francofonie, legăturile dintre ţările noastre sunt extrem de puternice, din punct de vedere istoric şi cultural. Cu toţii avem clişee, unii cu privire la alţii. Acestea îşi au originea într-o anumită lipsă de cunoaştere reciprocă. Numeroasele evenimente din acest sezon încrucişat vor permite îmbunătăţirea imaginii şi a percepţiei pe care ţările noastre le au una despre cealaltă. Franţa nu înseamnă doar Edith Piaf sau Napoleon, nici România doar Dracula sau Maria Tănase: pentru numeroşi francezi, România înseamnă mai mult Ionesco şi Cioran decât vampiri!

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Franţa este un susţinător al intrării României în spaţiul Schengen, odată cu o reformă a spaţiului Schengen, după cum a spus preşedintele Macron, în cadrul vizitei sale la Bucureşti. O Preşedinţie de succes a Consiliului UE va aduce România mai aproape de acest deziderat?
Nathalie Loiseau: Ne dorim, mai presus de orice, o reformă a spaţiului Schengen, care nu funcţionează în prezent aşa cum ar trebui. Discuţiile în această privinţă, la care România este asociată, sunt în curs la Bruxelles. Acest proces de reînnoire a spaţiului Schengen nu este încă finalizat. După cum a explicat preşedintele Emmanuel Macron, în august 2017, în timpul vizitei sale la Bucureşti, pe viitor, România are locul ei în spaţiul Schengen.

AGERPRES: Unul dintre cele mai grele dosare pe care va trebui să le medieze România, odată cu preluarea Preşedinţiei Consiliului UE este Brexit. Recent, aţi spus că Franţa se pregăteşte pentru o variantă de Brexit fără acord. În acest caz, al unui Brexit fără acord, care este aspectul esenţial asupra căruia ar trebui sa convină ţările UE rămase în blocul comunitar?
Nathalie Loiseau: Mai întâi de toate, acordul negociat între cele 27 de state membre şi Theresa May este cel mai bun acord posibil şi, de altfel, singurul. Acesta protejează interesele şi valorile europenilor şi britanicilor şi pregăteşte o viitoare cooperare strânsă cu Regatul Unit. Sperăm că va fi ratificat în curând de către parlamentarii britanici.

În faţa incertitudinii actuale, este responsabilitatea guvernelor statelor membre şi a Comisiei să se pregătească pentru scenariul unei ieşiri a Regatului Unit fără acord. Cuvintele cheie în această situaţie sunt anticiparea şi coordonarea. Anticiparea, pentru a nu ne trezi pe 29 martie seara. Şi coordonarea, deoarece unele măsuri vor fi la nivel naţional şi altele la nivel comunitar; este aşadar o chestiune de coordonare între statele membre şi cu Comisia Europeană. În orice caz, măsurile instituite sunt temporare şi urmăresc limitarea consecinţelor lipsei unui acord. Dar ele nu pot fi mai favorabile decât cele propuse în acordul de retragere pe care Consiliul European şi autorităţile britanice l-au aprobat.

AGERPRES: Pe masa Preşedinţiei Consiliului se află şi dosare precum cadrul financiar multianual şi Politica Agricolă Comună. În acelaşi timp, avem şi alegeri europarlamentare. Credeţi că ar putea fi îngreunate negocierile pe aceste dosare, în sensul că unele dezbateri ar putea căpăta nuanţe electorale?
Nathalie Loiseau: Obiectivul este de a ne pune de acord asupra unui buget bun care să permită să răspundem numeroaselor provocări apărute la nivel european, cum ar fi chestiunea migraţiei, încălzirea globală sau terorismul. Să nu ne grăbim să obţinem cu orice preţ un buget înainte de alegeri. Având în vedere caracterul inedit al acestui buget, cu noi priorităţi şi ieşirea Regatului Unit, acesta nu poate fi finalizat în bune condiţii înainte de alegerile europene. De asemenea, nu cred că, din punct de vedere democratic, este un semnal bun ca priorităţile şi mijloacele alocate acestora să fie decise înainte ca alegătorii să se fi exprimat, acesta fiind, de altfel şi sensul concluziilor Consiliului European din decembrie care a stabilit toamna anului 2019 ca termen limită.

Franţa este foarte ataşată Politicii Agricole Comune (PAC), deoarece considerăm că aceasta este condiţia suveranităţii Uniunii Europene în domeniul alimentar. Menţinerea bugetului PAC la nivelul actual UE-27 este esenţială pentru ca agricultura europeană să răspundă numeroaselor provocări cu care trebuie să se confrunte, în ceea ce priveşte mediul, lupta împotriva schimbărilor climatice, protecţia biodiversităţii sau sănătatea. Aceasta este o prioritate pentru Franţa, pentru numeroase state membre, dar şi pentru România.

AGERPRES: Franţa este un actor important în UE în ceea ce priveşte migraţia, un alt dosar major pe masa Preşedinţiei române. Care este poziţia Franţei privind împărţirea poverii financiare a gestionării migraţiei?
Nathalie Loiseau: Următorul nostru buget trebuie să permită finanţarea programelor care vor oferi un răspuns adecvat şi comun la noile provocări la nivel european, deci este perfect justificat ca acest buget să poată oferi o finanţare sporită pentru a face faţă provocării migraţiei. Consolidarea controlului frontierelor externe şi cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit a migranţilor necesită resurse. În plus, considerăm că un stat membru şi în special, o comunitate din cadrul acestuia, care se angajează să primească şi să integreze migranţi, trebuie să poată beneficia de finanţări europene suplimentare.

AGERPRES: În acelaşi context, cât de ascuţită este dezbaterea privind cotele de migranţi, din perspectiva Franţei? Spre exemplu, Franţa şi Italia au un dialog foarte dur pe tema migraţiei.
Nathalie Loiseau: În Europa, solidaritatea este un principiu esenţial, care se aplică şi în materie de migraţie. Această solidaritate implică primirea solicitanţilor de azil relocaţi, chiar dacă alte forme de contribuţie sunt posibile de îndată ce suficiente state membre participă la relocare. Ne bazăm pe preşedinţia română pentru ca un răspuns european să fie oferit cât mai curând posibil. Alegătorii europeni vor avea în vedere această temă atunci când se vor pronunţa în mai: să le arătăm că Europa poate să acţioneze pe subiecte concrete, chiar şi pe cele mai sensibile!

***
Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Nathalie Loiseau, s-a aflat în aceste zile într-o vizită la Bucureşti.

România a marcat joi preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, printr-o ceremonie organizată la Ateneul Român, la care au fost prezenţi preşedintele român, Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, premierul Viorica Dăncilă, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, al Parlamentului European, Antonio Tajani şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Irina Giurgiu)