Pentru marcarea Centenarului Unirii, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş prezintă publicului o expoziţie unică în ţară, prin modul de realizare şi prezentare a exponatelor, în cadrul proiectului "Mureşeni în tranşeele Marelui Război", realizată în urma unei ample cercetări multidisciplinare a Primul Război Mondial în arealul judeţului Mureş.

Prin această expoziţie se urmăreşte o prezentare mai aparte a Marelui Război, dincolo de orizontul faptelor beligerante, cu accent pe viaţa de fiecare zi a celor aflaţi pe linia frontului, însă din fondurile accesate până acum Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş a putut realizat un modul al acestei ample şi inedite poveşti despre Primul Război Mondial.

Proiectul "Mureşeni în tranşeele Marelui Război" derulat de Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş, parte a Muzeului Judeţean Mureş, a beneficiat anul trecut de o finanţare de peste 70.000 de lei, de la Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de alte sume de la Consiliul Judeţean Mureş, însă ar mai avea nevoie de cel puţin 150.000 lei pentru ca tabloul Marelui Război să fie complet.

Sursa foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Dată fiind unicitatea expoziţiei, mai multe muzee din ţară s-au oferit să sprijine Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş cu tehnică de luptă şi materiale din Primul Război Mondial.

La nivelul până la care este realizată acum, inedita expoziţie începe din tranşeele Marelui Război, tranşee întărite cu nuiele, pe pereţii cărora există fotografii din acele vremuri, prelucrate la o rezoluţie foarte bună, amplasate pe panouri luminate din interior.

"Fotografiile descriu pe viu modul de construire a tranşeelor, detaliile din tranşee - rute de aprovizionare cu hrană şi muniţie, unele cu deschidere şi de peste 2,5 metri şi o înălţime de peste 2,20 metri, punctele de tragere, zonele de acces şi de adăpostire, buncărele de dormit, activitatea importantă a dulgherilor care asigurau stabilizarea şanţurilor prin construcţii de lemn. Se vede cum stă soldatul în locaşul de tragere, adâncimea tranşeelor şi funcţionalitatea acestora. Populaţia civilă, femei, adolescenţi, nu doar soldaţii săpau tranşeele. Din aceste fotografii prelucrate la rezoluţie o foarte bună se vede cum sunt făcute, plus sârma ghimpată dintre copaci, care înconjoară aceste adăposturi. Aici avem alimentaţia în tranşee, bucătăria mobilă pe roţi, şi astăzi are Armata aşa ceva, cu cazane, unul pentru ciorbă şi unul pentru felul doi, atunci când aveau aşa ceva. Sunt trei cazane pe o sobă cu lemne, se vede şi hornul şi cum se alimenta în timpul mersului. Astfel ţineau mâncarea caldă în timp ce se deplasau de la un tranşeu la altul. Aici se vede cum mănâncă soldaţii, cum stau. Vedem foarte mule detalii interesante cu ajutorul unui procesor de imagini şi cu iluminatul din spate. De această dată nu mai vedem doar poza clasică lipită pe un panou, este un sistem de leduri în spate care ca iluminează şi pune în evidenţă aceste fizionomii. Astfel vedem foarte bine care era starea de spirit, privirea oamenilor", a declarat, pentru AGERPRES, coordonatorul proiectului, cercetătorul Dorel Marc.

Fiecare parte a expoziţiei este marcată cu semne distinctive, spre exemplu, aprovizionarea cu hrană are un însemn format dintr-un spic de grâu şi o pâine, o gamelă şi o furculiţă.

"Aici avem serviciul sanitar şi igienă - fiecare panou are un text, în română şi în maghiară, în care se spune ce fel de vaccinuri primeau atunci soldaţii, ce răni provocau cartuşele, obuzele, proiectilele şi de ce tip şi cum se organiza sistemul sanitar. Avem liste de la fostul spital militar din Târgu Mureş, unde este acum Clinica de Ortopedie a fost Spitalul Militar (actualul UMF era şcoala de cadeţi). Cum erau mulţi răniţi, faptul că soldaţii erau îngrijiţi şi la liceele din oraş, actualul Liceu Bolyai, Colegiul Unirea şi la şcoala de fete romano-catolică, acum Colegiul Naţional 'Al. Papiu Ilarian'. Avem listele oficiale cu soldaţii răniţi, astfel încât familiile să ştie unde să îi caute. Aici e partea de igienă - cum făceau baie, îşi făceau uneori şi saună. Avem o groapă, un cazan şi de la aburul de acolo îşi închipuiau să facă saună. Mai vedem aici cum se despăducheau, cum se făceau extracţiile dentare", a arătat Marc.

Din expoziţia de la Târgu Mureş nu lipsesc buncărele de dormit ale soldaţilor de pe front, cu paturi supraetajate din scânduri, acoperite cu paie, iar peste paie se punea foaia de cort, pe care fiecare o avea la raniţă.

"Deschideau foaia de cort, o puneau peste paie, se acopereau cu vestonul. Dormeau îmbrăcaţi... Mai avem evidenţiate fotografii aeriene cu zone în care existau tranşee", a precizat Dorel Marc.

Acesta a spus că graţie ajutorului altor muzee, în expoziţia de la Târgu Mureş va fi adus şi armament, vor fi amenajate locuri de prezentare a atmosferei legate de front, cu sunete înregistrate, care reproduc sunetele reale cum ar fi şuieratul gloanţelor, sunetele obuzelor şi trasoarele care erau trase noaptea.

Sursa foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

"Va mai fi un alt sistem de proiecţie cu lumini, vizitatorul va fi ghidat de linii fosforescente pe circuitul care va respecta cronologia, în fiecare an ce s-a întâmplat. Poţi citi informaţiile de pe panou, vezi fotografii şi auzi şi zgomotele specifice luptei. Acest modul a fost finanţat prin fonduri de la Administraţia Fondului Cultural Naţional. Acum căutăm finanţare pentru următoarele module, cu viaţa spirituală, cu slujbele pentru îngropat morţii şi îi însoţeau în luptă, unul cu scrisorile scrise de soldaţi în timpul liber, apoi spatele frontului. O casă ţărănească, mama cu copilul citind scrisori venite de pe front. Dorim să creăm nişte efecte deosebite, o voce de actor care să imite vocea bărbatului care trimite scrisoarea. Apoi, în spatele frontului, lucrul femeilor pentru a întreţine frontul, plus circularele autorităţilor care cereau sprijinul populaţiei", a subliniat Marc Dorel.

Şefa secţiei de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş, Angela Pop, a arătat că pentru ca expoziţia să fie completă ar mai fi nevoie de încă 150.000-160.000 de lei, fiindcă proiectul este de anvergură şi este unic în ţară.

Proiectul expoziţional de la Târgu Mureş se va dezvolta în final în 8 mari module tematice, începând cu o cafenea în stilul "La belle epoque", similară celei din Sarajevo, unde a avut loc incidentul care a declanşat Primul Război Mondial.

Apoi se continuă cu modulele precum Tranşeul ca obiect arheologic/patrimoniu cultural, Sisteme de alianţă în primul război mondial; Chemarea sub arme - recrutarea, Tranşee I (1. Echipament militar în primul război mondial, camaradul etern în tranşee; Aprovizionare militară în timpul primului război mondial; Serviciul medical şi igiena; Efectele marelui război asupra vieţii cotidiene din spatele frontului, în mediul urban şi rural; Sacrificiile umane din spatele frontului: restricţii, donaţii, rechiziţii pentru front; Susţinerea războiului de către populaţia civilă; Implicarea femeilor în administrarea gospodăriei, mai ales în agricultură; Viaţa în permisie şi lăsarea la vatră; Tranşee II (1. Motivarea soldaţilor - decoraţii; 2. Viaţa spirituală în timpul primului război mondial; 3. 'Relaxare' în tranşee; 4. 'Zi liberă' în timpul luptelor; Sfârşitul războiului - Marea Unire (1. Prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar; 2. Marea Unire; 3. Rămăşiţe ale administraţiei austro-ungare; 4. Introducerea administraţiei româneşti în Transilvania; 5. Pamfletul 'Strigăt' (Kiáltó Szó); 6. Încoronarea regelui Ferdinand, drumul şi adaptarea la noul context al societăţii interbelice.

Pentru realizarea acestei expoziţii, Muzeul de Etnografie a demarat din timp o campanie pentru achiziţionarea unor piese semnificative pentru ilustrarea perioadei Primului Război Mondial în ţinuturile mureşene, constând în obiecte, fotografii, scrisori, brevete, medalii, distincţii şi alte documente legate de război.

Toate documentele şi fotografiile colectate în cadrul proiectului au fost digitalizate, astfel încât publicul poate avea acces la poveştile personale şi la modul în care se derula viaţa în tranşeele Primului Război Mondial, dar şi la date inedite referitoare la viaţa cotidiană din spatele frontului, din viaţa familiilor mobilizaţilor, efortul material şi uman depus de comunităţi pentru susţinerea războiului, date referitoare la comportamente, experienţe personale şi colective, la consecinţe ale războiului în societatea transilvană mureşeană.

La proiect şi-au adus contribuţia toate secţiile Muzeului Judeţean Mureş, fiind pus accentul pe cercetarea arhivistică a modului în care a ajuns frontul în zona judeţului Mureş, cum arăta linia frontului, dar şi cercetarea arheologică.

În cadrul săpăturilor efectuate într-un alt proiect, 'Traseul Limesului Roman în judeţul Mureş', au fost descoperite numeroase dovezi, inclusiv tranşee bine conservate, unele din Primul Război Mondial, materialele respective fiind incluse în expoziţia 'Mureşeni în tranşeele Marelui Război'.

Proiectul tehnic al expoziţiei a fost realizat de istoricul de artă de la Muzeul Judeţean Mureş, Karacsony Istvan, iar parteneri au devenit Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Arhivele Naţionale, Serviciile Judeţene Mureş, Sibiu, Cluj, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti, Universitatea din Pécs, Ungaria şi Facultatea de Medicină Militară de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş.

Pentru proiectul cultural "Mureşeni în tranşeele Marele Război" abordarea avută în vedere este una interdisciplinară în domeniile ştiinţifice ale istoriei, arheologiei, etnologiei, antropologiei şi muzeologiei şi se bazează în principal pe aplicarea rezultatelor cercetărilor obţinute în cadrul proiectului "Mureşeni în tranşeele Marele Război", finanţat de AFCN prin sesiunea II/2017.

Expoziţia valorifică rezultatele ştiinţifice dobândite prin identificarea documentelor inedite de arhivă, memorialistică, scrisori, hărţi, colecţii muzeale şi altele, date completate cu cercetarea de teren ce aduc noi informaţii referitoare la desfăşurarea războiului în această parte mureşeană a Transilvaniei, la sistemul de fortificaţii, la amplasarea tranşeelor şi referitoare la efortul material şi uman de realizare a acestora.

În acelaşi timp, expoziţia urmăreşte reprezentarea derulării vieţii cotidiene în tranşeele din teritoriul mureşean, devenit teatru de operaţiuni militare dar şi reprezentarea vieţii cotidiene din spatele frontului, din familiile mobilizaţilor, efortul material şi uman al comunităţilor depus pentru susţinerea războiului.

Cercetarea arheologică şi istorică realizată a permis reconstituirea în cadrul expoziţiei a modelului tranşeelor din arealul judeţului Mureş care a fost supus cercetării, iar cercetarea etnologică de teren şi de istorie orală a pus în evidenţă şi patrimoniul imaterial legat de evoluţia identităţilor culturale din arealul mureşean în perioade istorice de criză, evoluţia etnodemografică şi mobilitatea populaţiei, relaţiile individuale (private, de familie) şi colective (de comunitate), bulversarea sistemului de valori tradiţionale.

Muzeografii mureşeni susţin că valorificarea rezultatelor acestor cercetări în cadrul expoziţiei contribuie la introducerea acestora în circuitul ştiinţific regional, naţional şi european pentru a fi puse la dispoziţia publicului vizitator. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)