Rusia-Ucraina, ani de relaţii tumultoase
Rusia şi Ucraina, ale căror relaţii se confruntă cu o creştere bruscă a tensiunilor după capturarea de către Moscova a trei nave ucrainene în strâmtoarea Kerci, port de acces la Marea Azov, au avut o relaţie tumultoasă de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, relatează AFP.
La 1 decembrie 1991, Ucraina se pronunţă prin referendum pentru independenţa de Uniunea Sovietică, independenţă recunoscută a doua zi de către preşedintele rus Boris Elţîn. La 8 decembrie, Rusia, Ucraina şi Belarus semnează un acord de înfiinţare a unei Comunităţi a Statelor Independente (CSI).
Dar după prăbuşirea fostei URSS, la 25 decembrie 1991, Ucraina se va strădui timp de cinci ani să se sustragă tutelei politice veche de 300 de ani a marelui său vecin.
Ţara nu se implică pe deplin în CSI, percepută ca o structură dominată de Rusia în încercarea de a readuce în sfera sa de influenţă fostele republici sovietice.
La 31 mai 1997, Rusia şi Ucraina au semnat un tratat de prietenie şi cooperare, fără a elimina totuşi ambiguitatea din relaţiile lor: legăturile Kievului cu NATO.
Tratatul şi textele auxiliare reglementează în special litigiul spinos asupra divizării fostei flote sovietice a Mării Negre ancorate în Sevastopol, în Crimeea. Rusia va rămâne proprietarul majorităţii navelor, dar va plăti Ucrainei chirie pentru utilizarea portului Sevastopol.
Rusia, care rămâne cel mai important partener comercial al Kievului, îşi va păstra totuşi "arma economică" faţă de Ucraina, total dependentă de petrol şi gaze ruseşti.
La 9 iulie, NATO şi Ucraina semnează o "Cartă de parteneriat specific", care prevede reuniuni politice constante şi o cooperare specială între cele două părţi. Preşedintele Elţîn susţine acest acord, reafirmându-şi totodată opoziţia faţă de aderarea Ucrainei sau a oricărei alte foste republici sovietice la Alianţa Nord-Atlantică.
În 2004, alegerile prezidenţiale din Ucraina, marcate de fraudă şi câştigate de candidatul favorabil Rusiei, Viktor Ianukovici, provoacă proteste fără precedent. Scrutinul este anulat.
Victoria din 26 decembrie a opozantului pro-occidental Viktor Iuşcenko, liderul ''revoluţiei portocalii'', marchează începutul unei noi ere politice în Ucraina, după zece ani de conducere a preşedintelui Leonid Kucima, pro-Moscova.
În ianuarie 2005, Viktor Iuşcenko efectuează prima sa vizită în Rusia într-un gest de reconciliere.
În ianuarie 2006, gigantul rus Gazprom încetează livrările către Ucraina după câteva luni de litigii asupra preţului. Sistarea livrărilor întrerupe aprovizionarea mai multor ţări europene, în plin sezon rece. Gazprom acuză Ucraina - care neagă - că ar "lua ilegal" din gazul destinat Europei.
În ianuarie 2009, Rusia a oprit din nou livrările de gaze către Ucraina pentru neplata datoriilor şi a oprit complet tranzitul către Europa prin teritoriul ucrainean. O nouă întrerupere a furnizării de gaz are loc în 2014.
În noiembrie 2013, suspendarea bruscă de către guvernul pro-rus al lui Viktor Ianukovici a negocierilor privind un acord de asociere cu Uniunea Europeană, urmată de refuzul său de a-l semna, declanşează o mişcare de protest pro-europeană. Piaţa centrală din Kiev, Maidan, devine centrul revoltei.
Revolta se încheie în februarie 2014, cu refugierea în Rusia a preşedintelui Ianukovici urmată de destituirea sa, după moartea a aproximativ 100 de demonstranţi şi 20 de poliţişti în ciocniri violente.
Pe 26 februarie 2014, au loc confruntări între pro-ruşi şi pro-ucraineni la Simferopol, capitala Peninsulei Crimeea, republică autonomă şi rusofonă din sudul Ucrainei.
Forţe speciale ruseşti controlează punctele strategice şi îi forţează pe militarii ucraineni să depună armele sau să se alăture noilor forţe sub controlul Moscovei.
La 16 martie, în urma unui referendum, nerecunoscut de Kiev şi de Vest, s-a decis anexarea Crimeei de către Rusia, care a fost pusă în practică două zile mai târziu de Moscova.
La 6 aprilie 2014, a izbucnit o rebeliune pro-rusă în două regiuni industriale din estul Ucrainei, cu populaţie majoritar rusofonă.
Kievul şi occidentalii acuză Rusia de sprijinirea rebelilor prin trimiterea de forţe şi echipamente peste graniţă, într-o zonă în care Ucraina nu deţine controlul. Moscova neagă, recunoscând doar prezenţa unor ''voluntari'' ruşi care au plecat să lupte din proprie iniţiativă. În conflict, care durează de patru ani şi jumătate, au fost ucişi peste 10.000 de oameni. AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Explozii la Kiev în timpul unei alerte de rachete balistice
Explozii au răsunat marți dimineață devreme la Kiev, după ce forțele aeriene ucrainene au declanșat o alertă de rachete balistice în capitală, potrivit unor jurnaliști ai AFP de la fața locului. Acești jurnaliști au auzit aproximativ zece explozii puternice consecutive și au văzut sclipiri de lumină pe cerul orașului. Forț
Secretarul american al Armatei Terestre și-a depus demisia
Secretarul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, Dan Driscoll, și-a prezentat demisia, după luni de tensiuni cu ministrul apărării, Pete Hegseth, a confirmat luni Casa Albă pentru AFP. Informația a fost dezvăluită inițial de Wall Street Journal, fiind ulterior preluată de mai multe media americane. Întrebată d
Trump nu exclude o 'revizuire' a poziției americane cu privire la Insulele Falkland
Președintele american Donald Trump a anunțat luni că nu exclude posibilitatea de a 'revizui' poziția de neutralitate a SUA cu privire la Insulele Falkland (Malvine), arhipelag din Oceanul Atlantic aflat în prezent sub control britanic, dar asupra căruia și Argentina își revendică suveranitatea, notează AFP. Până &icir
Franța: Fostul prim-ministru Edouard Balladur a murit la vârsta de 97 de ani
'Un servitor exigent' pentru Franța, 'un mare om de stat', 'o referință': fostul premier francez Edouard Balladur a încetat din viață luni la vârsta de 97 de ani, a anunțat familia sa pentru AFP. Edouard Balladur a fost ultimul prim-ministru al lui Francois Mitterrand, din martie 1993 până în mai
Prezență surpriză a ministrului rus de finanțe la summitul G-20 din SUA
Ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a fost prezent luni la summitul G-20 organizat în SUA, unde a purtat discuții cu omologul său american pe tema Ucrainei, provocând iritarea țărilor europene, relatează AFP. Participarea lui Anton Siluanov nu a fost făcută publică înainte ca acesta să apară în mijlocul altor delega
Israelul a încheiat cu Grecia unul dintre cele mai mari contracte de vânzare de arme din istoria sa
Israelul a anunțat luni încheierea unui contract de vânzări de arme cu Grecia în valoare de circa 3 miliarde de euro, în pofida criticilor internaționale exprimate împotriva acestui stat după războiul din Gaza, relatează AFP. Acest acord se înscrie în cadrul noului sistem de apărare aeriană intitulat &
SUA: Trump îi critică pe cei care se opun construcției de centre de date
Președintele american Donald Trump i-a criticat luni pe cei care se opun construcției de centre de date în SUA, un subiect care a ajuns pe agenda alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, relatează AFP. ''Singurul motiv pentru care locuitorii SUA trebuie să se opună centrelor de date este dacă vor să rămână î
Polonia: Parchetul deschide o anchetă pentru un act ''cu caracter terorist'' după un incendiu la o fabrică de drone
Parchetul polonez a anunțat luni lansarea unei anchete pentru ''infracțiune cu caracter terorist'' în urma unui incendiu produs în noaptea precedentă la o fabrică de drone de la Skarzysko-Kamienna, în centrul țării, relatează AFP. Agenții de pază ai fabricii, care aparține unui important grup privat specializa
NATO: O stagiară canadiană suspectată de spionaj rămâne în arest preventiv în Belgia
O femeie canadiană acuzată că a spionat în timp ce lucra ca stagiară la NATO va rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, a anunțat luni Biroul procurorului federal belgian, ptrivit Reuters. Femeia, identificată drept Claire Z., a fost arestată în luna iulie sub bănuiala de spionaj în beneficiul unei
Arabia Saudită, Turcia și Pakistan au convenit să înființeze un secretariat pentru acordul lor de apărare comună
Arabia Saudită, Turcia și Pakistan au anunțat luni că au convenit să înființeze un secretariat în Arabia Saudită în conformitate cu Acordul de apărare comună de la Mecca, care va fi condus inițial de un secretar general pakistanez pentru o perioadă de trei ani, potrivit unui comunicat comun al celor trei țări, relatează Reuters.
Suedia a semnat un contract de 4,3 miliarde de euro pentru achiziționarea a patru fregate franceze
Guvernul suedez a semnat luni un contract în valoare de 4,3 miliarde de euro pentru achiziționarea a patru fregate franceze de apărare și intervenție (FDI), în prezența președintelui Emmanuel Macron și a premierului Ulf Kristersson, la Stockholm, relatează AFP. Contractul a fost semnat de către directorul general al Naval Group, Pi
Xi și Putin fac paradă cu relația ''model'' dintre China și Rusia la summitul OCS din Kârgâzstan
Președinții rus, Vladimir Putin, și chinez, Xi Jinping, au elogiat relația dintre Moscova și Beijing cu prilejul unui summit în Kârgâzstan al unui bloc regional care intenționează să contrabalanseze influența occidentală, dar ai cărui membri se confruntă cu crize majore, relatează AFP. Liderii iranian, Masoud Pezeshkian, și t
Germania: Reprezentanți ai talibanilor au venit la Berlin pentru a facilita operațiunile de expulzare către Afganistan
Guvernul de la Berlin a anunțat luni că a autorizat venirea în Germania a unor reprezentanți ai guvernului taliban de la Kabul pentru a soluționa chestiuni exclusiv ''tehnice'' și pentru a accelera expulzările de afgani către țara de origine, informează France Presse. ''Am aprobat intrarea pentru scurtă ședere a u
Serbia: Glorificarea criminalilor de război nu-și are locul în UE, afirmă comisarul european pentru extindere
Glorificarea criminalilor de război ''este contrară valorilor fundamentale europene și nu-și are locul nici în Uniunea Europeană, nici în țările care aspiră să devină membre'', a declarat luni comisarul european pentru extindere Marta Kos, relatează AFP. Marta Kos a făcut declarații în fața jurnaliștilor despr
Kosovo: Principalele partide au convenit să susțină alegerea unui nou președinte
Partidul Vetevendosje (VV), al premierului interimar al Kosovo, Albin Kurti, și formațiunea de opoziție Liga Democrată din Kosovo (LDK) au convenit luni să sprijine alegerea unui nou președinte al țării, o decizie prin care s-ar putea depăși impasul politic ce durează de doi ani la Pristina, transmite Reuters. Candidatul propus, Bekim Sejdiu (
