Lacul Iacobdeal, situat în vârful cu acelaşi nume, la poalele căruia se află satul tulcean Turcoaia, atrage tot mai mulţi turişti, iar proprietarii lui au început un proiect de amenajare şi susţin că nu vor impune taxe celor care vor să-l viziteze.

"Vârful acela de deasupra satului Turcoaia s-a numit mai întâi Sesenbair, Dealul încurcat. Probabil că era împădurit. Legenda spune că Iacob era un bărbat frumos care avea o nevastă cel puţin la fel de frumoasă pe care au luat-o turcii. De durere, s-a haiducit şi unde-i prindea pe turci, acolo-i şi omora. Turcii au organizat o poteră să-l prindă, iar el s-a ascuns în Muntele încurcat. L-au prins în cele din urmă, iar în mentalul popular locul a rămas ca Iacobdeal", a declarat, pentru AGERPRES, autorul monografiei comunei Turcoaia, Vasile Velea.

Iacobdeal s-a numit apoi Muntele lui Carol I după ce, în aprilie 1902, la vârsta de 70 de ani, prim-ministrul Dimitrie Sturdza, pentru a treia oară prim-ministru al României, a urcat cei 336 de metri ai vârfului în 38 de minute, potrivit plăcii comemorative montată în muntele de granit la vremea aceea.

"Placa din bronz a fost confecţionată de o asociaţie a meşteşugarilor din Brăila şi acum este păstrată la şcoala din sat. Acolo mai avem vestigii găsite în cetatea Troesmis", a mai spus Vasile Velea.

Din satul Turcoaia până la una dintre cele mai noi atracţii turistice ale judeţului Tulcea, lacul Iacobdeal, drumul este scurt, însă greu de parcurs, din cauza gropilor.

"Este un drum industrial de exploatare pe care circulă maşini de capacitate foarte mare. Acolo trebuie intervenit cu o tehnică specială. Cred că o turnare de asfalt normală nu ar fi suficient. Avem în vedere acel drum. Acum, avem proiecte de 8 milioane de euro pentru care trebuie să asigurăm cofinanţare", a afirmat primarul comunei Turcoaia, Stelian Bălan.

Lacul Iacobdeal s-a format, potrivit autorităţii locale, în urmă cu aproape 70 de ani, atunci când, după o acţiune de derocare cu explozibil, vagonetele cu piatră şi uneltele oamenilor au fost inundate de un izvor. De atunci, lacul din muntele de granit a crescut continuu.

Sursa foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

"Aveam opt ani, când am coborât cu tata aici. El şi colegii lui luau apă pentru carieră, iar peisajul era unul science-fiction. Pereţii erau drepţi în stâncă şi ochiul de apă din fundul gropii era albastru. După vreo 20 de ani, aici am fost cerută în căsătorie, iar apoi mi-am susţinut soţul când a vrut să-l cumpere. Atunci am zis că va fi pentru noi, că ne vom face o crescătorie de peşte, o căsuţă, numai că, în timp, apele s-au concentrat aici, iar locul a devenit o atracţie turistică", a afirmat Ana Ţăranu, proprietara lacului.

Ana Ţăranu este profesoară de limba engleză la şcoala din satul Turcoaia şi împreună cu soţul ei deţine o societate comercială care, în anul 2005, a concesionat lacul de la autoritatea comunală pentru o perioadă de 49 de ani. Anul trecut, a scris primul proiect european pentru amenajarea lacului ca obiectiv turistic, iar anul acesta proiectul a fost declarat eligibil şi a primit o finanţare de 40.000 de euro.

"Nu ne dorim ca acest loc să fie doar o sursă de venit pentru familie, ci să fie o atracţie turistică şi să găzduiască activităţi care să contribuie la promovarea localităţii în care ne-am născut. Vrem să facem un spaţiu de campare, să avem apă potabilă, energie electrică şi totul să fie eco. Proiectul trebuie să se încheie în luna noiembrie a anului viitor", a mai spus Ana Ţăranu.

Până acum, pentru realizarea investiţiei s-au obţinut avizele de la diferite instituţii publice şi private, astfel că cele aproape 200 de persoane care vin la Turcoaia vara, în fiecare sfârşit de săptămână fără ploi, au avut parte doar de umbrele şi o terasă.

"Lacul este unic în zonă. Apa are o culoare deosebită. Se aseamănă foarte mult cu un lac format în craterul unui vulcan din judeţul Braşov. Nu ştiu dacă mi-aş dori să fie amenajat, pentru că, de obicei, unde ajunge omul să bată mai mult, se cunoaşte", a afirmat Mădălina Avram, în vârstă de 39 de ani.

Proprietarii lacului recunosc că se confruntă cu problema deşeurilor lăsate în urmă de turişti.

"Dacă nu vom avea grijă de lac, va deveni o groapă de gunoi. Mult timp am strâns cu copiii mei deşeurile, dar anul acesta am avut o acţiune de strângere a deşeurilor organizată împreună cu asociaţia 'Galaţi, oraşul meu'. E foarte greu să strângi toate deşeurile aruncate de turişti în lac", a menţionat Ana Ţăranu.

Amenajarea unui loc de campare la lac ar fi o provocare pentru turiştii Parcului Naţional Munţii Măcinului, fiindcă dacă traseul ar începe aici, el s-ar încheia la Dealul Consul, unul din locurile preferate de regina Maria pentru a picta.

"Deasupra lacului este un drum de care la finele căruia turiştii pot vedea un peisaj extraordinar, având în centru Insula Mare a Brăilei. Traseul trebuie însă amenajat, fiindcă este şi drum industrial, iar grupurile de turişti trebuie să fie organizate, pentru a evita orice eveniment neplăcut", a afirmat Ana Ţăranu.

Lacul Iacobdeal este apreciat în mod special pentru culoare. Primăvara, apa e verde. Vara, lacul înfloreşte şi capătă nuanţe albastru-turcoaz. Iar toamna, apa lacului este maro, similară cu cea a depunerilor de pe pietre. Priveliştea i-a surprins pe artişti, iar zona a găzduit echipe de producţie ale unor filme şi videoclipuri muzicale.

Situat în apropiere de localitatea tulceană Izvoarele, Dealul Consul, prima rezervaţie naturală din România, are o altitudine de 333 de metri şi a fost declarat rezervaţie naturală odată cu Poiana Regelui Ferdinand I, din Niculiţel, în anul 1927. Actul a fost emis pe data de 27 mai, după o vizită regală efectuată pe Dunăre în perioada 21 mai-2 iunie 1926. În acea perioadă, Dealul Consul se numea Muntele Cinel.

Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi munţi. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Alexandru Cojocaru)