Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat joi NATO împotriva cultivării unor legături mai strânse cu Ucraina şi Georgia, declarând că o astfel de politică este iresponsabilă şi ar avea consecinţe nespecificate pentru alianţă, în timp ce a promis să reacţioneze proporţional la asemenea acţiuni, relatează Reuters şi Xinhua.

Chestiunea a devenit o sursă de furie pentru Rusia - care împarte o frontieră cu ambele ţări şi nu doreşte să le vadă că se alătură la ceea ce ea consideră că este un bloc militar ostil - încă din 2008, când liderii NATO le-au promis Ucrainei şi Georgiei că într-o zi se vor alătura alianţei.

Putin, discutând cu ambasadorii ruşi din întreaga lume la o conferinţă la Moscova, a declarat joi că este nevoie de restabilirea încrederii în Europa şi s-a exprimat împotriva a ceea ce el a spus că sunt "încercările NATO de a desfăşura noi baze şi infrastructuri militare lângă graniţele Rusiei".

"Vom răspunde în mod corespunzător la astfel de paşi agresivi, care reprezintă o ameninţare directă pentru Rusia", a declarat Putin.

"Colegii noştri, care încearcă să agraveze situaţia, încercând să includă, printre alţii, Ucraina şi Georgia în orbita alianţei, ar trebui să se gândească la posibile consecinţe ale unei astfel de politici iresponsabile", a subliniat el.

Rusia şi NATO au nevoie de o nouă agendă de lucru pozitivă, care să vizeze mai degrabă "găsirea unui teren comun" şi nu confruntarea, a spus Putin.

"Cheia pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în Europa este extinderea cooperării şi restabilirea încrederii şi nu desfăşurarea şi construirea de către NATO a unei infrastructuri militare în apropierea graniţelor ruse, ceea ce se întâmplă acum", a insistat Putin.

Moscova a acuzat cu regularitate NATO de intensificarea prezenţei sale militare în Europa de Est, inclusiv creşterea contingentelor militare în statele baltice, Polonia, România şi Bulgaria, folosindu-se de temerile unei eventuale agresiuni ruse ca pretext, comentează Xinhua. Rusia s-a plâns şi că NATO îşi îmbunătăţeşte în mod activ infrastructura de transport şi instalează sisteme de apărare antirachetă în regiune.

Potrivit liderului rus, problema legăturilor NATO cu Ucraina şi Georgia a fost discutată cu preşedintele american Donald Trump la summitul desfăşurat luni la Helsinki.

Printre altele, Trump le-a cerut membrilor NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, dar s-a întrebat dacă Muntenegru, cel mai nou membru al alianţei, ar trebui să facă parte din bloc, în timp ce i-a descris pe locuitorii săi ca "agresivi".

Forţele ruse au intrat în două regiuni separatiste georgiene în 2008 şi au anexat Crimeea de la Ucraina în 2014 după care a izbucnit o revoltă separatistă prorusă în estul Ucrainei.

În aceste regiuni din cele două ţări rămân staţionate trupe ruse, ceea ce Moscova afirmă că este în acord cu dorinţa populaţiei locale, în timp ce Occidentul şi guvernele celor două state o numesc ocupaţie ilegală.

Liderii NATO au discutat legăturile cu Ucraina şi Georgia - ambele foste republici sovietice odinioară conduse de la Moscova - la summitul lor de la Bruxelles la începutul acestei luni.

Politicieni proeminenţi din ambele ţări doresc să se alăture alianţei militare occidentale, dar şi-au văzut şansele de aderare împiedicate de incursiunile teritoriale ale Rusiei, notează Reuters, care aminteşte că, în virtutea regulilor NATO, ţările cu conflicte teritoriale nu se pot alătura NATO.

La începutul acestei luni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-o conferinţă de presă că alianţa continuă să pregătească Ucraina şi Georgia pentru aderarea la NATO. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)