Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că, deşi este la finalul mandatului de la Bucureşti, "în multe feluri" nu părăseşte România.

Diplomatul vorbeşte, în interviu, despre provocările Brexit-ului pentru ţara sa, dar şi pentru comunitatea română din Marea Britanie, despre cum a ajuns să actualizeze un ghid de călătorii în Transilvania şi spune ce ar recomanda oficialilor ce vor vizita Sibiul la summit-ul post-Brexit de anul viitor.

"Cred că, în multe feluri, nu părăsesc România, pentru că plănuiesc să mă întorc, cu siguranţă. Este o ţară frumoasă, mi-am făcut mulţi prieteni aici. Aş dori, într-un fel, să mă întorc în calitate de turist, dar cred că nu doar în această calitate, pentru că am ajuns să cunosc multe organizaţii minunate", a spus Brummell.

AGERPRES: Marea Britanie va face istorie anul viitor, deoarece va părăsi Uniunea Europeană, dar în prezent ştirile despre negocierile pe Brexit se concentrează pe o soluţie "no deal" - o situaţie în care nu va exista un acord. Cum este văzută această soluţie "no deal" din perspectiva diplomaţiei britanice şi cum va discuta Marea Britanie cu ţările europene, în aceşti termeni?
Paul Brummell: Guvernul britanic, de fapt, face eforturi foarte mari pentru a ajunge la un acord. Vrem un acord şi, desigur, sunt negocieri complexe. Este prima dată când un stat părăseşte Uniunea Europeană sau şi-a exprimat intenţia de a părăsi UE, deci suntem pe un teren necunoscut, dar negocierile şi-au urmat cursul detaliu cu detaliu, într-un mod productiv. Aş sublinia, de exemplu, acordul la care s-a ajuns cu partenerii europeni la Consiliul European din decembrie unde teme majore privind aranjamentele de retragere au fost rezolvate. Au existat acorduri privind aspecte legate de buget şi de chestiunea foarte importantă a drepturilor cetăţenilor - cetăţenii din Uniunea Europeană care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie şi cetăţenii britanici care trăiesc şi lucrează pe teritoriul Uniunii Europene. Un alt pas înainte a fost făcut la Consiliul European din martie, când s-a ajuns la o înţelegere privind perioada de implementare, de pe 30 martie 2019 până la finalul lui 2020. Este un lucru foarte important pentru că asigură o anumită securitate afacerilor şi altora, pune la dispoziţie o perioadă de timp mai lungă. Acum discuţiile se axează pe probleme cu adevărat importante, anume cum ar trebui să arate viitorul parteneriat între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Noi ne dorim un parteneriat ambiţios şi pozitiv atât în ceea ce priveşte viitoarele noastre relaţii economice, dar şi de securitate. Nu ascundem faptul că negocierile nu sunt uşoare, dar merg înainte într-o notă pozitivă şi se pare că toată lumea vrea ca discuţiile să reuşească. Bineînţeles, ar fi iresponsabil să nu existe un plan în eventualitatea în care negocierile nu au rezultat, bineînţeles un asemenea plan va fi făcut, dar guvernul britanic este ferm în a transmite că ne concentrăm să avem negocieri de succes, vrem să avem o negociere de succes şi pentru asta facem eforturi.

AGERPRES: Marea Britanie discută acum cu o Uniune Europeană în care există, să le spunem fracturi. Există cazurile Poloniei şi Ungariei care au opinii diferite de restul. Cum abordează Marea Britanie negocierile în acest context? Anume, Marea Britanie vede în lipsa de consens în Uniunea Europeană o slăbiciune a partenerului său de negociere?
Paul Brummell: Am transmis foarte clar că, deşi părăsim Uniunea Europeană, vrem ca Uniunea Europeană să fie un succes şi este în mare măsură în interesul nostru să se întâmple aşa. Ne dorim un vecin puternic, unit. În contextul negocierilor, este logic să ai negocieri cu o parte care are o singură voce, este cea mai directă abordare. Sunt multe motive pentru care ne dorim ca Uniunea Europeană să prospere, să fie o forţă în ceea ce priveşte securitatea şi prosperitatea. Suntem conştienţi că Brexit e doar unul din punctele de pe agenda Uniunii Europene. Sunt multe probleme complexe, aşa cum am văzut în iunie la Consiliul European, când tema principală a fost migraţia. Sunt capitole importante ce urmează să fie abordate în viitor - cheltuielile, dezbaterea ce a pornit în jurul cadrul bugetului multianual. Deci Uniunea Europeană are o grămadă de probleme de abordat în viitor, ce nu au nimic de-a face cu Brexit, dar noi le dorim succes în luarea de decizii în aceste puncte.

AGERPRES: În chestiunea Brexit sunt mereu aduse în discuţie îngrijorările comunităţii române care trăieşte sau lucrează în Marea Britanie. Acolo vorbim de românii care lucrează în domenii proeminente, la standarde înalte - aceştia nu au foarte multe motive de îngrijorare. Dar care este situaţia românilor care au joburi de muncitori?
Paul Brummell: Este o întrebare importantă, iar guvernul britanic a pus răspunsul la întrebările privind drepturile cetăţenilor în centrul negocierilor. Am ajuns la un acord cu Comisia Europeană şi cu partenerii că ne vom referi la aceste probleme exact la început, să dăm cât mai multă stabilitate şi siguranţă cetăţenilor Uniunii Europene ce trăiesc în Marea Britanie şi cetăţenilor britanici care trăiesc în Uniunea Europeană. Şi cred că înţelegerea la care am ajuns la Consiliul European din decembrie este una importantă. Potrivit acesteia, românii care, până în momentul în care părăsim Uniunea Europeană, au trăit şi au lucrat în Marea Britanie pentru cinci ani sau mai mult vor putea obţine "settled status", într-un mod direct, fără prea multă birocraţie, lucru ce le va da drepturile şi beneficiile de care se bucură acum. Românii care s-au stabilit în Marea Britanie de mai puţin de cinci ani, la momentul părăsirii Uniunii Europene, vor putea rămâne în Marea Britanie, dacă îşi doresc să facă asta iar, după ce împlinesc cinci ani de stat în ţară vor putea cere "settled status". Dar cred că aceste măsuri dau un sentiment de securitate, în bună măsură.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi subliniat în mai multe rânduri că, după Brexit, România şi Marea Britanie vor avea o colaborare puternică la nivel militar. Puteţi detalia? Este vorba de cooperarea militară din cadrul NATO sau de cooperarea militară bilaterală?
Paul Brummell: Mă refer la ambele. Suntem parteneri puternici. În cadrul NATO am colaborat foarte bine, dar cunoaştem îngrijorările României şi ale altor ţări cu privire la securitatea regională pe Flancul Estic al NATO şi am crescut colaborarea noastră militară bilaterală, pentru a răspunde acelor îngrijorări. De exemplu, 2017 a fost cel mai intens an, cel puţin din istoria recentă, în ceea ce priveşte colaborarea noastră bilaterală pe teme de apărare. Am avut în jur de 1000 de militari britanici care au participat la exerciţii comune alături de colegii români, în România. Am avut patru avioane Typhoon ale Royal Air Force care au făcut poliţie aeriană, timp de patru luni, la baza de la Mihail Kogălniceanu, În cursul verii am avut vizite repetate ale distrugătoarelor Tip 45 ale Marinei Regale, iar acest model a continuat şi anul acesta. Typhoon-urile Royal Air Force s-au întors, sunt la Mihail Kogălniceanu şi am menţinut o frecvenţă puternică şi în ceea ce priveşte vizitele navale.

AGERPRES: Pentru că vorbim de cooperarea România - Regatul Unit, trebuie să vorbim despre cooperare pe teme legislative între cele două ţări, cooperare despre care mai multe state europene au apreciat, într-o declaraţie, că ar fi pusă în pericol, de către modificările aduse Codului Penal. Cum vede Marea Britanie această problemă?
Paul Brummell: Avem o colaborare foarte puternică a organelor judiciare cu România. Este important, cu atât mai mult cu cât comunitatea română din Marea Britanie continuă să crească rapid, iar, inevitabil, într-o comunitate foarte mare se găsesc câţiva oameni să nu facă exact ce trebuie şi de aceea colaborarea bilaterală a organelor judiciare este atât de importantă. Avem o colaborare excelentă atât între poliţişti, dar şi organele judiciare care contracarează forme de criminalitate, inclusiv traficul de fiinţe umane şi sclavia modernă. Din nefericire, mulţi români sunt victime ale sclaviei moderne în Marea Britanie, sunt traficate de grupări internaţionale, iar colaborarea noastră cu România este cu adevărat importantă, în sensul că dorim să ne asigurăm că responsabilii pentru aceste lucruri sunt prinşi. Ne-am uitat cu atenţie la amendamentele ce au trecut prin Parlament, ce trec prin Parlament şi privesc Codul de Procedură Penală. Unele dintre acestea au potenţialul de a stârni îngrijorări, dar vorbim cu autorităţile române despre asta, am subliniat îngrijorările noastre, iar autorităţile ne-au asigurat că vor analiza aceste chestiuni.

AGERPRES: Aţi dedicat multe postări de pe conturile dumneavoastră de Instagram şi Twitter unor locuri izolate din România, pe care mulţi români nu le cunosc. Dar, când trebuie să ajungi în acele locuri se pune problema infrastructurii care lipseşte României. Problema a fost abordată de mulţi diplomaţi în România. Cum vede Marea Britanie acest lucru şi cum ar putea, eventual, ajuta? Şi care este experienţa dumneavoastră cu infrastructura română?
Paul Brummell: Am avut nişte călătorii foarte plăcute de-a lungul României. Când am vizitat mai multe regiuni, am vorbit cu autorităţile locale, chestiunea conectivităţii şi a infrastructurii, aproape invariabil este în mintea lor, este importantă pentru dezvoltarea economică, pentru atragerea investiţiilor. Este unul din motivele cheie pentru dezvoltarea infrastructurii. Se schimbă multe lucruri totuşi. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut recent a fost să actualizez un ghid turistic al regiunii Transilvaniei şi când făcut această actualizare mă uitam la o ediţie anterioară a ghidului, cu date din urmă cu cinci ani şi mare parte din descrierile drumurilor din ediţia anterioară erau "drumurile acestea oribile, este plin de gropi". Eu am călătorit pe acolo, cinci ani mai târziu şi am găsit drumuri moderne pe care călătoreai bine. Deci cred că, deşi toată lumea se plânge, există evoluţii. Desigur, există nişte proiecte-cheie, nişte proiecte dificile, proiectele de autostrăzi, care sunt în urma calendarului. Completarea reţelei de autostrăzi ar fi un lucru bun pentru dezvoltarea economică a României, dar cred că Guvernul este conştient de asta şi cu siguranţă sper că va fi progres în toate aceste demersuri.

AGERPRES: Sunteţi profund implicat în activităţile din sectorul ONG şi prinţul Charles este foarte implicat, după cum am văzut în cadrul vizitei sale oficiale în România. Dar nu credeţi - şi am întrebat-o acest lucru şi pe Aura Woodward (directorul executiv al fundaţiei "Prinţul de Wales România" - n.r.) - că, prin munca în acest sector compensaţi ceva ce statul român nu face?
Paul Brummell: Cred că sectorul ONG poate fi complementar guvernelor. În Marea Britanie, de exemplu, avem un uriaş sector dedicat activităţilor de caritate. Şi este un exemplu cum sectorul guvernamental şi cel dedicat muncii de caritate funcţionează împreună, fiecare axate pe vocaţia şi expertiza proprie. Nu văd un soi de competiţie între cele două. Unul dintre lucrurile care m-au marcat când am venit în România a fost să văd cât de puternic este sectorul ONG-urilor anglo-române. Multe au venit aici imediat după Revoluţie, în 1989, deseori mânate de imaginile de la televizor, care prezentau condiţiile îngrozitoare din orfelinatele române de atunci. Aceste imagini au fost sursa unui uriaş val de donaţii umanitare. Dar cred că m-a mişcat faptul că aceste organizaţii s-au dezvoltat odată cu România. Nu s-au blocat în problemele de la 1989. Ce făceau la început era emoţionant, dar asigurau nevoi de bază - adunau camioane de jucării şi traversau Europa să le aducă în România. În schimb, acum se specializează în diverse domenii. Un exemplu este o organizaţie de aici din Bucureşti, numită Light into Europe, care oferă câini utilitari pentru persoanele cu deficienţe de vedere. În Marea Britanie, acest lucru este cunoscut de mult timp, în România este relativ nou, iar Light into Europe a ajutat la conştientizarea problemei. O altă organizaţie este Hospices of Hope, care a dezvoltat centre în Braşov şi Bucureşti - instituţii care au toate dotările necesare. Şi nu este vorba doar de dotările în sine, ci de faptul că instituie o tradiţie a îngrijirii paliative, ceea ce România nu a avut. Cred că este vorba de schimbul de expertiză şi bune practici, alături de multă compasiune.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Sunteţi un susţinător al organizaţiei Casa Ioana şi aţi dormit pe stradă, în semn de susţinere pentru această organizaţie. Ce aţi învăţat din experienţa de a dormi pe stradă?
Paul Brummell: Nu sunt sigur că pot spune ceva profund. Sunt foarte conştient de faptul că acest gen de activitate este artificială din mai multe puncte de vedere. Am încercat să dorm sub cerul liber, în ultimii doi ani, de Ziua Persoanelor fără Adăpost pentru a atrage atenţia asupra situaţiei persoanelor care nu au un cămin. Dar eu şi colegii mei care au participat la această acţiune, să dormim sub cerul liber pentru o noapte, ne-am dus apoi în paturile noastră călduţe. Din păcate, oamenii fără adăpost nu au această oportunitate. Nu aş spune că am învăţat ceva despre viaţa oamenilor fără adăpost dincolo de respectul pe care îl merită, pentru condiţiile în care trăiesc zi şi noapte. Este o situaţie foarte grea. De asemenea, susţinem o altă iniţiativă a Casei Ioana, o cantină mobilă, în decembrie, în fiecare an, în Gara de Nord. Mereu mă şochează cât de mulţi oameni vin la acea cantină mobilă. Avem cozi formate din oameni care aşteaptă foarte răbdători, sunt încântaţi şi spun un "mulţumesc" emoţionant când îşi primesc supa, pâinea şi ceaiul. Dar cred că asta ilustrează o problemă mare în Bucureşti dar nu doar în Bucureşti. Avem aceeaşi problemă în Londra şi în multe, multe alte oraşe din lume, din nefericire. Este o provocare pentru noi toţi.

AGERPRES: Anul viitor va avea loc un summit post-Brexit, la Sibiu, la care vor participa înalţi oficiali. Pentru că aţi fost în Sibiu, ce le-aţi recomanda oficialilor să facă în timpul liber, dincolo de parte politică?
Paul Brummell: Pentru că am trăit experienţa unor summit-uri la nivel înalt, cred că provocarea va fi să aibă timp liber. Dar eu sunt un mare fan al Sibiului, am fost acolo pentru a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru, care a avut, anul acesta, patronajul Alteţei Sale Regale, Prinţul Charles, alături de excelenţa sa, preşedintele Iohannis. Vorbeam cu directorul festivalului de teatru, care spera că va face ceva pentru liderii ce vor veni la Summit-ul de la Sibiu. Sper că va exista puţin din savoarea marii vieţi culturale a Sibiului la summit. Există foarte multe restaurante bune în Sibiu. Unul pe care îl plac este Hermania. Este un restaurant ce are preparate inspirate din bucătăria saşilor din Sibiu şi din Transilvania de Sud. Restaurantul este într-o clădire frumoasă, care a aparţinut Filarmonicii. Deci dacă au o şansă să iasă la masă, aceasta ar fi o alegere. Dar sunt multe restaurante bune în Sibiu, aşa că nu vor fi înfometaţi.

AGERPRES: După referendumul pentru Brexit, oficialii britanici au adoptat o expresie, un fel de mantră, anume "Părăsim Uniunea Europeană, dar nu părăsim Europa". Dacă aţi aplica acest citat la dumneavoastră, personal, când părăsiţi România, aţi spune "Părăsesc România dar nu părăsesc ... ce?"
Paul Brummell: Cred că, în multe feluri, nu părăsesc România, pentru că plănuiesc să mă întorc, cu siguranţă. Este o ţară frumoasă, mi-am făcut mulţi prieteni aici. Aş dori, într-un fel, să mă întorc în calitate de turist, dar cred că nu doar în această calitate, pentru că am ajuns să cunosc multe organizaţii minunate, inclusiv organizaţiile umanitare de care am vorbit. Patronez una din aceste organizaţii. Se numeşte The Libra Foundation şi aduce împreună tineri români şi britanici, care organizează tabere şi alte tipuri de activităţi pentru a susţine copiii cu dizabilităţi sau copiii dezavantajaţi. Cred că are un rol important în România. În Marea Britanie, voi lucra la Ministerul de Externe, în Londra şi voi conduce un departament ce are ca subiect de activitate puterea "soft" şi implicaţiile acesteia la nivel strategic. Despre ce este vorba? Principiul de bază e conştientizarea faptului că sunt multe organizaţii în afara guvernelor care fac o muncă extraordinară în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor internaţionale - asta include universităţi, muzee, asociaţii sportive, ONG-uri. Puterea "soft power"-ului britanic poate fi văzută în acţiune în România. Sper foarte tare că noua mea funcţie îmi va permite să continuu să mă concentrez pe genul acesta de legături care sunt atât de importante pentru relaţia noastră de aici.

AGERPRES: Puteţi defini, într-un cuvânt, relaţia dintre Marea Britanie şi Rusia, în prezent?
Paul Brummell: Într-un cuvânt? Cred că e o definiţie complexă. Provocarea acum este că Rusia, un stat important, o putere importantă - care în prezent găzduieşte Campionatul Mondial de Fotbal care devine o experienţă minunată pentru mulţi fani britanici care se distrează în frumoasele oraşe din Rusia - în ultimii ani a dat dovadă de puţin respect pentru ordinea şi dreptul internaţionale. Am văzut asta, de exemplu, la anexarea ilegală a Crimeei, am văzut asta în comportamentul din Siria, în acţiunile din Salisbury - care noi credem că au avut loc în Salisbury, anume folosirea unei neurotoxine pe teritoriul NATO. Cred că provocarea este să încurajăm Rusia să aibă un comportament mai bun şi să respecte, din nou, normele sistemului internaţional.

AGERPRES: Pentru că România celebrează Centenarul Marii Uniri, puteţi defini Uniunea Europeană, în special acum, în contextul Brexit?
Paul Brummell: Părăsim Uniunea Europeană ca organizaţie, dar îi dorim Uniunii Europene, ca organizaţie, mult succes. Europa este un continent minunat, suntem membri ai acestui minunat continent care este Europa. Este grozav să vedem cum România celebrează această minunată aniversare, anul acesta, 100 de ani de la Declaraţia de la Alba Iulia, angajamentul post-Primul Război Mondial. (1918 - n.r.) A fost un an important pentru România. Unul dintre lucrurile pe care le-am evidenţiat a fost contribuţia Regatului Unit şi în special a Reginei Maria a României, născută britanică, în desfăşurarea evenimentelor care sunt sursa celebrării ce are loc pe tot teritoriul României, anul acesta. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Andreea Lăzăroiu )