România şi Georgia au acum planuri de a se cunoaşte mai bine, de a-şi cunoaşte mai bine istoria, de a marca anumite momente importante pentru cele două ţări şi de a dezvolta cooperarea economică bilaterală, a declarat ambasadorul României în Georgia, Radu Liviu Horumbă, într-un interviu acordat AGERPRES.

În anul în care România marchează centenarului Marii Uniri, în Georgia, la 26 mai 2018, de ziua naţională se sărbătoreşte şi centenarul Declaraţiei de independenţă a Republicii Democratice Georgia, primul stat georgian modern, care a existat pentru o scurtă perioadă, între 1918 şi 1921, şi cu care România a stabilit relaţii diplomatice. Este o realitate istorică de care se leagă şi iniţiativa organizării unui an cultural comun în 2019, unul dintre proiectele prin care se lucrează la "dezvoltarea relaţiilor culturale care încep să se reafirme".

"Suntem două popoare profund religioase, suntem popoare ortodoxe, bisericile noastre au avut întotdeauna, de-a lungul istoriei noastre, o importanţă covârşitoare, fiind un element de referinţă în societăţile noastre", a mai afirmat diplomatul român, în contextul evocării personalităţii marcante a lui Antim Ivireanul, mitropolit al Ungro-Vlahiei, originar din Georgia, în timpul lui Constantin Brâncoveanu.

Radu Liviu Horumbă mai vorbeşte în cadrul acestui interviu şi despre cooperarea România-Georgia în cadrul NATO, în contextul în care "securitatea în zona Mării Negre a fost grav afectată de acţiunile agresive, contrare dreptului internaţional, ale Rusiei", dar şi despre stadiul de implementare al proiectelor comune în domeniul energiei şi al transporturilor.

Nu în ultimul rând, ambasadorul român la Tbilisi afirmă, în cadrul interviului acordat vineri la Bucureşti, că o eventuală revenire a regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud la Georgia este "un proces de durată", care "va fi rezolvat printr-o Georgie democratică, liberă şi prosperă, care va constitui un factor de atracţie şi pentru comunităţile din regiunile separatiste".

Interviul face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.

AGERPRES: Cât de mult au profitat cetăţenii georgieni de liberalizarea regimului vizelor pentru călătoriile în spaţiul Uniunii Europene la sfârşitul lui martie 2017? Care au fost, din câte ştiţi, destinaţiile predilecte ale georgienilor şi cât de mare este numărul celor care au decis să se folosească de acest regim pentru a veni în România?

Radu Liviu Horumbă: Este o întrebare semnificativă pentru că se leagă de un moment important pe parcursul aspiraţiilor europene şi euroatlantice ale Georgiei; ridicarea obligativităţii vizelor de călătorie în statele UE pentru o perioadă de 90 de zile în cursul unui semestru, care reflectă progresele pe care societatea georgiană le-a făcut în procesul de reformă, de democratizare, de apropiere de valorile europene şi occidentale. România a fost unul dintre statele membre UE care a susţinut puternic acest moment politic şi realizarea sa încă de la început - noi cunoaştem şi ne este încă viu în amintire când un asemenea moment s-a produs acum mulţi ani şi pentru noi şi impactul pozitiv pe care l-a avut liberalizarea vizelor pentru călătoriile cetăţenilor români în Uniunea Europeană. Conform unei declaraţii a prim-ministrului georgian făcută în februarie 2018, la Bruxelles, cu prilejul semnării agendei de asociere UE-Georgia pentru perioada 2018-2020, circa 170.000 de cetăţeni georgieni au folosit această posibilitate de a călători în statele membre UE. Evident, principalele destinaţii au fost cele în care fie sunt comunităţi georgiene, o diasporă georgiană destul de consistentă, vorbim de Grecia, vorbim de Polonia, vorbim de Germania, vorbim de statele importante economic din Unirea Europeană; în România mai puţin, există şi un motiv obiectiv, respectiv faptul că, în prezent, încă nu avem o legătură aeriană directă, dar sper ca această situaţie să se schimbe cât de curând.

AGERPRES: La modul mai general, care au fost efectele implementării acordurilor privind regimul de călătorie, de asociere cu UE şi cel privind Zona de Comerţ Liber Cuprinzător asupra economiei şi societăţii georgiene. A crescut susţinerea populaţiei pentru aderarea la UE?

Radu Liviu Horumbă: În general, în rândul cetăţenilor georgieni susţinerea pentru integrarea în Uniunea Europeană este destul de ridicată, un procent de 70% către 80%. La momentul martie 2017, când s-a făcut un sondaj în urma ridicării obligativităţii vizelor, acest procent crescuse semnificativ, depăşind chiar 80%, acum a revenit în limitele normale. Însă nivelul de susţinere al populaţiei georgiene este foarte ridicat, iar faptul că există Acordul de Asociere UE-Georgia şi în special Acordul de liber schimb cu UE are un impact şi asupra comerţului exterior al Georgiei. La ora actuală Uniunea Europeană este practic principalul partener comercial; vorbim de 30% din totalul comerţului exterior georgian, pe locurile următoare fiind ţări vecine, în mod deosebit Turcia.
Evident, deschiderea creată de acest acord este folosită, deci s-a diversificat producţia, s-au înmulţit contactele economice, acest Acord de liber schimb pe care îl are Georgia cu Uniunea Europeană - ca de altfel şi alte state din Parteneriatul Estic, precum Republica Moldova, Ucraina - favorizează economia, iar în Georgia vine să se aşeze într-un mod fericit cu alte acorduri de liber schimb pe care guvernul georgian de-a lungul timpului le-a încheiat cu alte state. Cel mai recent a intrat în vigoare acordul de liber schimb cu China, dau un exemplu ca să vedeţi care este spaţialitatea acestor acorduri şi acestor politici.
Evident, acest lucru este important şi pentru noi, este important şi pentru mediul de afaceri românesc, este important pentru conectivitate, pentru legăturile nu numai strict de business, dar şi de transport peste Marea Neagră, dinspre Orientul Îndepărtat, din Asia Centrală, din zona caspică către Europa, din Europa către aceste destinaţii şi mai departe către zona Asia-Pacific, despre care ştim cu toţii că va fi un centru de dezvoltare global foarte, foarte important. Iar România este o poartă de intrare pentru aceste spaţii către Europa. Georgia, pe de altă parte, este o poartă de intrare către zona de răsărit.

AGERPRES: În timpul vizitei de anul trecut a premierului georgian Ghiorghi Kvirikaşvili la Bucureşti a fost subliniată ideea că firmele româneşti trebuie să ia în considerare oportunităţile create pentru companiile europene în procesul implementării Acordului de asociere încheiat de Georgia cu Uniunea Europeană. Ce oportunităţi se deschid în faţa investitorilor români din această perspectivă?

Radu Liviu Horumbă: A fost o vizită foarte importantă aici la Bucureşti, pe 26-27 aprilie 2017, nişte discuţii foarte consistente între prim-miniştri şi cu alţi lideri politici din România. În acel moment s-a semnat o declaraţie a prim-miniştrilor privind marcarea a 25 de ani de relaţii bilaterale cu noua Georgie independentă, pentru că relaţiile noastre istorice sunt mult, mult mai vechi. În textul acestei declaraţii, care este foarte completă, foarte consistentă, se enumeră obiective politice pe care ni le-am propus inclusiv pentru colaborarea bilaterală în plan regional. Este vorba de Marea Neagră şi de marile coridoare de transport pe axa est-vest. S-a confirmat cu acest prilej că avem un dialog politic bilateral, aş zice excepţional şi, evident s-au luat nişte decizii importante în ceea ce priveşte extinderea sectoarelor de cooperare bilaterală. Este normală, din această perspectivă, necesitatea de a lucra la întărirea relaţiilor economice, la fructificarea relaxării regimului de vize, pentru a creşte interacţiunea şi contactele people to people. Asta ce înseamnă de fapt? O multiplicare la nivelul cetăţenilor a contactelor bilaterale în diverse domenii, fie că sunt contacte economice, fie că este vorba de educaţie, fie că este vorba de alte dimensiuni, cum este cea culturală. Este un mare avantaj, o mare fereastră de oportunitate pe care atât la Bucureşti, cât şi la Tbilisi încercăm să o valorificăm.
Iar în ceea ce priveşte economia, una dintre discuţiile, temele pe care s-au concentrat a fost evident de a consolida dimensiunea economică şi nevoia de a relua o abordare sistematică. Din acest motiv ne-am străduit şi am reuşit anul trecut, după o lungă pauză, să reunim din nou Comisia Mixtă Interguvernamentală pentru cooperarea economică, lucru care s-a întâmplat în noiembrie 2017, cu prilejul vizitei ministrului mediului economic, comerţului şi antreprenoriatului român la Tbilisi. Rezultatele sunt consistente, iar anul acesta ne vom întâlni la Bucureşti şi vom continua aceste chestiuni. Evident, trebuie depăşite - şi asta este valabil şi pentru comunitatea oamenilor de afaceri din România - unele diferenţe, legate de limbă, legate de cunoaşterea spaţiului. Prin urmare, contactele directe şi cunoaşterea reciprocă sunt foarte, foarte importante în acest sens.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cum se prezintă lucrurile din punctul de vedere al susţinerii populare pentru aderarea la NATO? Credeţi că vom vedea vreodată Georgia în NATO, având în vedere existenţa celor două regiuni separatiste Abhazia şi Osetia de Sud recunoscute de Rusia?

Radu Liviu Horumbă: Chestiunea securitară în zona Caucazului a fost întotdeauna extrem de importantă şi cu impact mare la nivel regional, nu e de ieri, de alaltăieri. Încă de la dobândirea independenţei Georgiei sunt cunoscute tentativele Rusiei, încă la momentul destrămării Uniunii Sovietice, de a menţine controlul în această zonă pe cât se poate în maniera tradiţională, militară dacă se poate, şi lansarea conceptului "vecinătăţi apropiate", care a apărut imediat după instalarea regimului lui Boris Elţîn în Rusia. Evident Rusia nu este fericită cu aspiraţiile fostelor republici sovietice la o viaţă mai bună, o viaţă mai prosperă şi, evident, o viaţă mai sigură. Şi atunci este de înţeles şi de ce Georgia militează practic nu numai pentru integrarea în Uniunea Europeană, ci şi pentru aderarea, în perspectivă, la NATO. Acest lucru nu este o noutate, este anul 2018, marcăm 10 ani de la summitul NATO de la Bucureşti şi reamintesc că, cu acel prilej, statele din vecinătatea estică au fost invitate să se pregătească, cele care vor, evident, pentru o viitoare eventuală aderare la NATO. Ceea ce a urmat după este cunoscut: existenţa acestor regiuni separatiste, conflictul cu Rusia din august (2008 - n.r.), recunoaşterea de către Rusia a acestor entităţi, nerecunoaşterea de către noi în continuare, de către Occident, a acestor decizii ale Moscovei, stau de fapt la baza unei poziţii foarte clare pe care România o are în raport cu Georgia. Susţinem ferm independenţa, suveranitatea şi integrarea teritorială în graniţele recunoscute internaţional ale Georgiei. Ori acest lucru este nu numai o declaraţie politică, există de fapt şi o angajare a noastră foarte puternică prin Misiunea de Monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, care s-a instalat din 2008. La momentul actual şi cam pe tot parcursul acestei activităţi, România a avut cel mai numeros contingent naţional de monitori.

AGERPRES: Redesenarea frontierelor prin utilizarea forţei de către Rusia şi militarizarea Mării Negre din ultimul timp a dus la creşterea rolului României ca stat membru al NATO în ecuaţia de securitate în zonă. Ce perspective de colaborare sunt în acest domeniu între România şi Georgia, ca ţară parteneră NATO?

Radu Liviu Horumbă: Evident, paradigma de securitate din regiunea Mării Negre, din flancul estic al NATO, s-a schimbat. Securitatea în zona Mării Negre a fost grav afectată de aceste acţiuni agresive şi împotriva dreptului internaţional ale Rusiei, începute prin invadarea Crimeii, continuarea acestei crize din estul Ucrainei care nu face altceva decât să se adauge şirului sau arcului de conflicte prelungite, îngheţate se numeau pe vremuri, care afectează Republica Moldova, care afectează Georgia evident, şi conflictul din Nagorno-Karabah. Este important că NATO este în zonă, că răspunde gradual la aceste manifestări agresive ale Federaţiei Ruse, prin acţiuni care nu sunt iniţiate de către Alianţa Nord-Atlantică, ci constituie o reacţie. Evident, România în postura sa de membru al Alianţei pe flancul estic, de ţară care se află în bazinul Mării Negre, nu de ieri de alaltăieri, s-a manifestat activ în raporturile cu aliaţii pentru a focaliza atenţia pe evoluţiile din zona Mării Negre. Trebuie să amintim şi rezultatele summit-urilor NATO din Ţara Galilor şi de la Varşovia din 2016 şi, în mod evident, situaţia actuală a securităţii în zona Marii Negre va fi şi una dintre temele care se vor regăsi şi în viitorul summit NATO de la Bruxelles. Dar aţi întrebat de Georgia. Georgia are relaţii bune cu NATO, sunt contacte politice constante cu reprezentanţii Alianţei, cu reprezentanţii statelor membre NATO şi, evident, există şi o colaborare pe linie de apărare. Noi, de exemplu, am început anul 2018, în ianuarie, cu vizita ministrului apărării georgian în România. Evident, aceste contacte politice vor continua în viitor.

AGERPRES: Ca urmare a conflictului armat din august 2008 din Georgia, UE a înfiinţat o Misiune de monitorizare (EUMM). Mandatul EUMM a fost prelungit în 2016 până la 14 decembrie 2018. Ştim că România participă cu observatori la această misiune. Ce ne puteţi spune despre activitatea observatorilor români în cadrul acestei misiuni? Au existat fapte notabile în această activitate?

Radu Liviu Horumbă: În primul rând misiunea EUMM este rezultatul conflictului din Georgia din august (2008 - n.r.), este şi prima implicare clară în care Uniunea Europeană se manifestă ca un factor politic, şi dacă doriţi diplomatic, în rezolvarea şi în stabilizarea conflictului. Evident noi participăm la această misiune de la început, avem cel mai mare contingent naţional din structura actuală a EUMM. EUMM este o operaţiune civilă, în primul rând, a Uniunii Europene, care îşi aduce o contribuţie importantă la stabilitatea şi cunoaşterea realităţii în teren, pentru că ei fac observaţii şi raportări. EUMM este cel mai credibil factor care cunoaşte realitatea în teren, pe liniile de contact cu regiunile separatiste. Sunt incidente periodic, sunt provocări pe care separatiştii le fac, mai ales când e vorba de persoane care încearcă să treacă dintr-o parte în alta, chestiuni patrimoniale care sunt rămase de pe atunci, terenuri agricole care sunt separate, la care nu se poate realiza accesul pentru a fi lucrate de proprietari. În primul rând, poate cel mai notabil fapt este că misiunea EUMM este desfăşurată, operează şi probabil că va rămâne aşa în continuare pentru o anumită perioadă.

AGERPRES: Spuneaţi, într-un interviu din martie 2017, că Georgia este recunoscută drept o campioană a democraţiei în regiune, fiind de mai mulţi ani plasată pe poziţii fruntaşe în clasamentele internaţionale relevante privind gradul de corupţie şi transparenţa actului administrativ. Cum credeţi că se explică percepţia negativă a Georgiei în România, deşi a trecut aproape un deceniu de la conflictul cu Rusia din 2008?

Radu Liviu Horumbă: Eu vă întreb de unde ştiţi că există o percepţie negativă? De unde rezultă?

AGERPRES: Aici nu mă refer la mediul diplomatic, dacă discutaţi cu oameni simpli veţi vedea că există o anumită rezervă...

Radu Liviu Horumbă: Nu cred că este o anumită rezervă. Cred că este o lipsă de cunoaştere, lipsă de interes la eliminarea căreia ambele părţi trebuie să lucrăm mai mult. Dacă are cineva curiozitatea să intre mai profund în istoria recentă a Georgiei o să vadă că, de fapt, disoluţia Uniunii Sovietice, ca peste tot în fostul spaţiu sovietic, cu excepţia eventual a statelor baltice care constituie un element separat, a avut un impact masiv şi negativ în ceea ce priveşte economia statelor succesoare, asupra nivelului de viaţă, asupra nivelului de trai al locuitorilor acestor ţări, inclusiv în Georgia. Georgia era unul dintre subiecţii Uniunii Sovietice în care exista o industrie dezvoltată, chiar foarte înaintată, dacă ne gândim că la Tbilisi se produceau avioane, se produceau automobile, iar schimbarea i-a dat practic înapoi.
Pe de altă parte, reconstrucţia economică şi reforma societăţii, trecerea spre reforma democratică, trecerea către o economie de piaţă a fost iniţiată practic în 2003-2004, în urma Revoluţiei Trandafirilor, odată cu plecarea de la puterea a lui Eduard Şevaranadze. Evident, aici a contat foarte mult şi sprijinul pe care Occidentul l-a dat, în special americanii. În aceeaşi perioadă, să ne amintim, 2003-2004 pentru noi însemna finalizarea aderării noastre la NATO, o activitate intensă generală pentru finalizarea aderării noastre la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Evident, eram mult mai focalizaţi şi ca societate, şi ca autorităţi către partea occidentală a Europei şi a fost o perioadă în care am neglijat mai mult, din acest motiv, relaţiile cu vecinii noştri. Georgia este de fapt, prin Marea Neagră, un vecin nemijlocit al României. Sunt convins că această situaţie va fi depăşită şi este important că acum avem nişte planuri, nişte obiective de a ne cunoaşte mai bine, de a ne cunoaşte mai bine istoria, de a marca diverse momente importante atât pentru România, cât şi pentru Georgia.
Ţin doar să amintesc, în acest an în care noi marcăm centenarul României Mari şi României moderne, în Georgia, la 26 mai 2018, cu ocazia zilei naţionale, se sărbătoreşte centenarul Declaraţiei de independenţă a Georgiei moderne. Puţini poate ştiu, dar a existat imediat după Primul Război Mondial, pentru o scurtă durată, între 1918 şi 1921, un stat georgian modern, care s-a desprins în urma prăbuşirii Imperiului ţarist, se numea Republica Democrată Georgia, cu care România ar fi stabilit relaţii în 1918. Deci anul trecut am sărbătorit 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Este impropriu, este vorba despre reluarea şi continuarea relaţiilor diplomatice. Vorbim de 1918, însă istoria noastră, chiar diplomatică dacă vreţi, este şi mai veche, deci vorbim despre peste 300 de ani, practic de când există nişte documente care demonstrează că exista o relaţie diplomatică, cel puţin prin corespondenţa pe care au purtat-o regele georgian Vahtang al VI-lea (1716-1724) şi Constantin Brâncoveanu.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: La capitolul combaterii corupţiei, Georgia a înregistrat, potrivit media georgiene, progrese importante în eliminarea mitei în poliţie, sectoarele administrativ şi medical. Acest lucru ar fi fost reuşit prin alternarea de creşteri salariale cu pedepse severe pentru luare de mită. Domnule ambasador, ce iniţiative ar putea fi preluate din experienţa de combatere a corupţiei din Georgia?

Radu Liviu Horumbă: Eu mă feresc să fac asemenea comparaţii, mai ales pentru că vorbim de ţări cu populaţie de mărime diferită. Trebuie să ne gândim că noi suntem câţi suntem, Georgia este o ţară în care trăiesc 3,5 milioane de oameni, iar pe de altă parte au beneficiat foarte mult şi au ştiut să folosească asistenţa pe care a oferit-o Occidentul, în special Statele Unite, care sunt alături de Georgia într-un Parteneriat Strategic din 1992, când au fost primele conflicte civile. Acest lucru s-a realizat nu numai prin modificarea legislaţiei, nu numai prin nişte măsuri care au avut un impact deosebit la nivel social, dacă ne gândim la faptul că fostul preşedinte (Mihail) Saakaşvili a dispus practic refacerea din temelii a structurilor din ministerul de interne, la faptul că s-au introdus foarte mult şi folosit sistemele informatice şi, evident, că s-au liberalizat condiţiile în care se puteau înfiinţa firme, s-a redus numărul de taxe, deci o debirocratizare care, evident, a avut o serie de rezultate. Dar, încă o dată, nu este ceva nou.

AGERPRES: În ce proiecte energetice regionale comune mai sunt partenere în prezent România şi Georgia şi în ce stadii se află ele?

Radu Liviu Horumbă: În primul rând este un parteneriat cu multe state de altfel, dacă ne amintim că şi Uniunea Europeană a susţinut foarte mult acest coridor energetic al Caucazului de Sud, adică era vorba de aducerea acestor resurse energetice în special din zona caspică prin Caucaz, prin Turcia către Europa, evident, de-a lungul anilor s-a lucrat împreună nu numai cu Georgia, dar şi cu Azerbaidjanul şi cu alte state din zona caspică. Aceste proiecte sunt, practic, pe cale de finalizare, să ne gândim că în cursul anului acesta se termină construcţia gazoductului care pleacă din Azerbaidjan, trece prin Turcia şi mai departe se duce în Europa, vorbim de TANAP, care trece şi prin Georgia, iar Georgia va beneficia de efectele acestui tranzit. Evident avem aceste discuţii periodic, am lucrat împreună nu numai cu georgienii, dar şi cu azerii şi cu autorităţile europene în ceea ce priveşte proiectul AGRI. Evident, aceste discuţii continuă şi pentru că există şi un cadru european în care se poartă discuţii privind infrastructurile energetice.

AGERPRES: Care este situaţia proiectelor din domeniul transportului?

Radu Liviu Horumbă: Georgia este, dacă ne uităm la geografie, aşa cum este şi România, o ţară pe unde trec nu numai coridoare de transport energetic, ci în primul rând coridoare de transport de mărfuri şi persoane. Magistralele energetice practic nu au făcut altceva decât să urmeze ceea ce era, să amintim, ruta mediană a Drumului Mătăsii, este un lucru foarte important în ceea ce priveşte dimensiunea de conectivitate. Este un termen nou, cu care ne întâlnim în special după summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017, unde printre cele douăzeci de măsuri care vizează implementarea de proiecte ale Uniunii Europene cu statele partenere sunt menţionate cele de comunicaţii, de transport şi altele, care se află sub umbrela "conectivităţii". Evident aici avem interese importante şi noi, şi georgienii - într-un interviu recent al ambasadorului Georgiei în România dânsul vorbeşte despre crearea peste Marea Neagră a unui pod foarte solid între România şi Georgia. Sunt obiective pe care le urmărim şi sunt discutate, sunt în continuare teme de discuţie la diverse niveluri, la diverse contacte politice pe care le avem. Sperăm să vedem şi rezultatele şi în curând poate vom vedea şi o legătură aeriană între Bucureşti şi Tbilisi, lucru care sigur nu va face altceva decât să accelereze, să consolideze acest proces.

AGERPRES: În anul 2016, s-au marcat în România şi Georgia 300 de ani de la moartea Sfântului Antim Ivireanul, mitropolit de Bucureşti originar din Georgia, inclusiv printr-o liturghie specială la Patriarhia Română, cu participarea unui reprezentant al P. F. Ilie al II-lea, întâi stătătorul Bisericii Ortodoxe Georgiene. Ilustrează astfel de evenimente o apropiere a celor două biserici ortodoxe şi pot reprezenta, într-un context mai larg, un demers de apropiere culturală, având în vedere personalitatea complexă a lui Antim Ivireanul?

Radu Liviu Horumbă: Vă mulţumesc pentru această întrebare, care pentru mine are şi multe nuanţe personale. Eu am plecat şi mi-am preluat postul în Georgia exact în data în care Biserica Ortodoxă Română prăznuia hramul Sfântului Antim Ivireanul, vorbim de 27 septembrie, lucru care l-am descoperit când eram în zbor către Tbilisi, citind presa. M-am simţit binecuvântat. Asta este realitatea şi evident că acest personaj central al istoriei bilaterale a popoarelor georgian şi român, Antim Ivireanul, are şi pentru mine personal o importanţă deosebită. Sigur, suntem două popoare profund religioase, suntem popoare ortodoxe, bisericile noastre au avut întotdeauna, de-a lungul istoriei noastre, o importanţă covârşitoare, fiind, să zicem, un element de referinţă în societăţile noastre.
Antim Ivireanul ca om de cultură şi ca om al bisericii a făcut multe multe lucruri şi este recunoscut pentru activitatea sa, nu numai în domeniul cărţii bisericeşti şi în păstrarea credinţei, dar şi în ceea ce priveşte dezvoltarea tiparului şi puţini cunosc faptul că, de exemplu, în 1709, Antim Ivireanul, din poziţia sa de patriarh al Ungro-Vlahiei, a făcut o danie către biserica ortodoxă georgiană, prin instalarea în 1709 a unei tipografii care să permită bisericii ortodoxe georgiene să îşi tipărească propriile cărţi de cult. Se pare că în această tipografie s-ar fi tipărit şi faimoasa scrisoare a regelui Vahtang către Constantin Brâncoveanu. Deci, vedeţi, lucrurile se leagă. Ne apropiem acum de luna iunie. La 26 iunie, conform deciziei sinodului bisericii ortodoxe georgiene, în Georgia, la biserica de la Ude, care este în zona de sud a Georgiei, localitate unde se presupune că Antim Ivireanul s-a născut, va fi prăznuit hramul şi unde suntem în fiecare an nelipsiţi.

AGERPRES: Cum este perceput Antim Ivireanul în ţara sa natală, Georgia? Este la fel de apreciat ca în România?

Radu Liviu Horumbă: Da, după părerea mea. Mai ales de către biserică. Faptul că marcarea a 300 de ani de la martiriul său şi a contribuţiei lui Antim Ivireanul la relaţiile bilaterale a fost sărbătorită în 2016 la Tbilisi şi în general a fost urmărită foarte atent şi de către presă, şi de către oameni spune ceva. Vreau să vă spun, între altele, că într-o societate cum este cea georgiană, care este multi-etnică şi multi-religioasă, legea care guvernează activitatea Agenţiei pentru Culte, care reglementează şi administrează din punct de vedere secular relaţia statului cu exponenţii diverselor religii, vorbim de creştini, de musulmani, de şiiţi, de suniţi, de comunitatea evreiască şi alţii, Legea Cultelor din Georgia a avut ca sursă de inspiraţie şi Legea Cultelor din România, ei ne-au spus.

AGERPRES: Credeţi că România şi Georgia sunt suficient cunoscute una alteia din punct de vedere cultural?

Radu Liviu Horumbă: Cred că sunt, dar trebuie lucrat mai mult. Noile generaţii au pierdut mai mult cunoaşterea şi v-am explicat care este după opinia mea explicaţia acestei situaţii. Este momentul să ne reîntoarcem cu faţa şi la vecinii noştri şi, evident, lucrăm împreună tocmai la dezvoltarea relaţiilor culturale care încep încet să se reafirme. Sigur avem multe proiecte pe care le putem face, fie că va fi anul viitor un an cultural, fie că vom face o comisie de istorici care să umble în arhive şi să facă un volum de documente care să ateste vechimea relaţiilor noastre bilaterale. Cred că sunt nişte proiecte importante care sunt de interes, şi înfrăţirile la care lucrăm între diverse localităţi, între capitale, între municipiile Constanţa şi Batumi de exemplu, precum şi alte proiecte cum ar fi colaborările între şcoli. De exemplu, în Bucureşti, în sectorul 1, există Liceul Tehnologic Antim Ivireanul. În Tbilisi există o şcoală numită Antim Ivireanul. Deci există oportunităţi pe care noi le vom crea şi le vom sprijini pentru ca lumea să se cunoască mai bine.

AGERPRES: România nu recunoaşte cele două republici separatiste din Georgia dar totuşi ambasada de la Tbilisi reprezintă şi interesele cetăţenilor români aflaţi/sau care s-ar putea afla în aceste teritorii. Au existat probleme sau complicaţii din acest punct de vedere, respectiv a relaţiilor cu autorităţile separatiste în contextul reprezentării intereselor cetăţenilor români?

Radu Liviu Horumbă: Interesantă întrebare, însă noi nu am înregistrat nici un fel de probleme sau situaţii consulare despre care vorbiţi dumneavoastră pentru simplul motiv că, din punct de vedere legal, nu este nicio problemă în Georgia să călătoreşti din Georgia în aceste provincii. Problema e dacă poţi să treci de grănicierii ruşi care au fost însărcinaţi cu paza acestor aşa-zise republici, asta e întrebarea. Într-adevăr există o lege în vigoare, care nu ştim în ce măsură va fi modificată, amendată, potrivit căreia constituie infracţiune, inclusiv pentru străini, dacă ai venit pe teritoriul controlat de Tbilisi din regiunile Abhazia sau Osetia trecând prin Rusia. Cert este că noi, ca Ambasadă, nu am avut probleme cu cetăţenii români din punctul acesta de vedere.

AGERPRES: Cât de mare este comunitatea românească din Georgia? Mizaţi pe implicarea românilor din Georgia în organizarea evenimentelor dedicate Anului Centenarului Marii Uniri?

Radu Liviu Horumbă: Comunitatea românească în Georgia, spre deosebire de comunităţile pe care le avem în alte state europene, evident este mică. Deci vorbim de circa 80 de persoane în care ne includem şi noi, colectivul Ambasadei; sunt şi monitorii români care sunt desfăşuraţi în cadrul misiunii EUMM. Sperăm ca această comunitate să crească în timp, evident, suntem foarte apropiaţi de ei cu diverse prilejuri, nu numai cele legate de centenar. Este vorba de marcarea Zilei Unirii din 24 ianuarie, este vorba de sărbătoarea Mărţişorului, de alte evenimente culturale pe care încercăm să le organizăm cu comunitatea noastră, să o avem în primul rând aproape de noi. Există şi o comunitate de moldoveni în Tbilisi. Căutăm deci să fim apropiaţi şi să ne întâlnim cu toţi vorbitorii de limba română din Georgia. La întâlnirile cu comunitatea încercăm să chemăm şi reprezentanţi din societatea georgiană, inclusiv personalităţi politice locale, cum sunt parlamentarii. De altfel preşedintele grupului parlamentar de prietenie Georgia-România din Parlamentul georgian este o persoană care a îndeplinit pentru o lungă perioadă de timp şi funcţia de consul onorific al Republicii Moldova în Georgia şi este apropiat de cele două comunităţi vorbitoare de limbă română.

AGERPRES: Acum discutând concret, cam ce evenimente vreţi să organizaţi cu prilejul Anului Centenar?

Radu Liviu Horumbă: O parte dintre ele le-am şi început. Ziua Unirii, evident, este un eveniment important în care am scos în evidenţă şi am subliniat importanţa unirii Valahiei, Ţării Româneşti şi Moldovei sub Alexandru Ioan Cuza pentru perspectiva pe care a creat-o - unirea de la Alba Iulia; fără acest moment nu s-ar fi putut ajunge la Alba Iulia, sunt convins. Pe de altă parte am avut şi sărbătorim în fiecare an Zilele Francofoniei. Georgia nu este neapărat o ţară francofonă, este o ţară asociată la francofonie. Noi anul acesta am marcat 25 de ani de apartenenţă la Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi, cu acest prilej, în programul de manifestări, pentru care ne-am coordonat împreună cu ambasada Franţei şi cu celelalte misiuni francofone în Georgia, am organizat o vizionare a filmului "Pădurea spânzuraţilor" şi o expoziţie dedicată "Generalului Berthelot: Soldat al Franţei şi Erou al României". Sigur că avem în continuare şi alte evenimente pe care le vom consacra Centenarului şi evident vom reliefa şi alte faţete ale istoriei României şi culturii românilor.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: La 25 iunie se vor împlini 26 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Georgia. Care au fost principalele trei realizări în această perioadă în relaţiile româno-georgiene? Dar eşecuri?

Radu Liviu Horumbă: Despre eşecuri mi-e mai greu să vorbesc, pentru că eu nu sunt ambasador în Georgia decât din 2016, iar relaţia noastră bilaterală a avut întotdeauna un curs ascendent. Vă pot spune ce a fost anul trecut şi care au fost realizările şi obiectivele la care eu şi colaboratorii mei de la ambasadă am contribuit. În primul rând am amintit vizita prim-ministrului Georgiei la Bucureşti, prilej cu care s-a adoptat Declaraţia despre care am vorbit, prilej cu care au fost conturate direcţiile de colaborare a României cu Georgia în perioada următoare.
Aş mai adăuga aici şi vizita din noiembrie 2017 a preşedintelui Parlamentului georgian, să nu uităm că în relaţia bilaterală, pe lângă dimensiunile pe care le-am discutat - politică, diplomatică, economică, socială, culturală, people to people - există o foarte importantă dimensiune de diplomaţie parlamentară care este complementară şi de mare ajutor. Parlamentarii sunt aleşi, au nişte comunităţi unde pot să încurajeze agenţii economici locali, populaţia locală pentru strângerea contactelor cu alte entităţi, inclusiv la nivelul administraţiilor locale. Diversele acorduri de înfrăţire între localităţi, între primării, între regiuni, vor ajuta de fapt eforturile noastre, ale tuturor. În acest context, dimensiunea parlamentară este importantă şi trebuie folosită.

AGERPRES: Recunoaşterea de către Rusia a entităţilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, întărită prin aşa-numite tratate de alianţă şi de integrare, a dus la o acumulare de trupe şi echipamente ruseşti în cele două zone separatiste. O soluţionare a celor două conflicte secesioniste de pe teritoriul Georgiei pare un obiectiv îndepărtat, mai ales că şi formatul de negociere dintre Georgia şi Rusia în cadrul "Dialogului Internaţional de la Geneva" stagnează. În aceste condiţii, există perspective pentru o revenire a acestor teritorii la Georgia?

Radu Liviu Horumbă: E un efort care va fi de durată. În primul rând trebuie să înţelegem că aspiraţiile de independenţă ale celor două entităţi sunt puţin diferite. Dacă ne referim la Abhazia, faptul că această populaţie este de origine turcă, că sunt musulmani, face ca acceptarea acestei aşa-zise integrări, rusificări, să fie dificilă pentru localnici de la un anumit punct, mai ales că nu le aduce neapărat beneficii în ceea ce priveşte nivelul de trai.
În ceea ce priveşte Osetia de Sud, acolo de la început, încă înainte de a începe conflictul, liderii separatişti în permanenţă au pledat, de fapt, pentru înglobare, integrare, inclusiv teritorială, în Rusia. Drept dovadă că au avut anul trecut şi un referendum pentru a schimba denumirea acestei entităţi în Republica Osetia de Sud - Alania, vechea denumire a regiunii Osetia.
Tbilisi, în primul rând, este de apreciat, pentru că dă dovadă de o răbdare deosebită. Au declarat foarte clar că vor soluţionarea acestui conflict pe cale politică, paşnică. Există o întreagă discuţie privind adoptarea unei rezoluţii, unei decizii privind neutilizarea forţei, idee prevăzută ca atare în acordul în şase puncte pe care l-a încheiat preşedintele (Nicolas) Sarkozy cu (Dmitri) Medvedev în 2008, când era preşedinte. Rusia are, ca de obicei, două standarde. Ei recunoscând, vezi Doamne, aceste două entităţi, nu se consideră parte în conflict. Deci, cu siguranţă, este un proces de durată. Eu sunt convins că va fi rezolvat printr-o Georgie democratică, liberă şi prosperă, care va constitui un factor de atracţie şi pentru comunităţile din regiunile separatiste.AGERPRES/(A - Autori: Florin Ştefan, Lilia Traci, Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)