Bugetul UE şi Brexit, teme foarte importante care se vor afla în topul agendei europene, vor marca perioada în care România şi Austria vor deţine preşedinţia Uniunii Europene, în timp ce Strategia Uniunii Europene privind Regiunea Dunării (SUERD) va fi unul dintre subiectele specifice pe care ambele preşedinţii doresc să le promoveze, a declarat ambasadorul României la Viena, Bogdan Mazuru, într-un interviu acordat AGERPRES.

În cadrul SUERD, o iniţiativă comună a României şi Austriei lansată în urmă cu zece ani, se lucrează pentru modernizarea infrastructurii de transport, dezvoltarea porturilor, reducerea riscului de inundaţii sau turism, proiecte de impact asupra regiunilor din zona Dunării şi derulate în actualul exerciţiu financiar al UE, precum proiectul FAIRway Danube, a exemplificat diplomatul român în interviul realizat prin email.

În ceea ce priveşte comunitatea românească din Austria, pe care a caracterizat-o drept una foarte dinamică şi în continuă creştere, Bogdan Mazuru a relevat contribuţia substanţială a acesteia la economia şi sistemele sociale ale acestei ţări, subliniind că periodic misiunea diplomatică pe care o conduce organizează, în colaborare cu experţi de la Camera de muncă şi Camera economică a Austriei, sesiuni de informare pentru cetăţenii români privind drepturile legale pe care le au în Austria, atât ca angajaţi, cât şi ca întreprinzători.

Interviul face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.


AGERPRES: La preluarea mandatului de ambasador în Austria v-aţi propus mai multe domenii prioritare, printre care relaţia cu comunitatea de români din această ţară, menţinerea interesului austriac pentru piaţa românească şi afacerile europene. Ce obiective concrete din aceste domenii aţi realizat până acum?
Bogdan Mazuru: Într-adevăr, acestor aspecte le-am acordat o atenţie deosebită, dar nu numai lor. În ceea ce priveşte comunitatea românească din Austria, ea este una foarte dinamică, în continuă creştere, cu un aport substanţial în economia austriacă şi în sistemele sociale ale acestei ţări. Prin urmare, am făcut eforturi pentru modernizarea sediului secţiei consulare a ambasadei şi eficientizării activităţii acesteia, tocmai pentru a face faţă numărului tot mai mare de cereri de servicii consulare. De asemenea am propus înfiinţarea unui consulat general la Salzburg, în acest sens fiind emisă şi hotărârea de guvern necesară. În acelaşi timp, menţinem un contact permanent cu asociaţiile româneşti şi organizăm evenimente dedicate studenţilor români din Viena sau celor care lucrează aici în domenii ca IT, medicină, bănci, energie sau asigurări.

Periodic, în colaborare cu experţi de la Camera de muncă şi Camera economică a Austriei, organizăm sesiuni de informare pentru cetăţenii români privind drepturile legale pe care le au în Austria, atât ca angajaţi, cât şi ca întreprinzători.

Suntem în contact cu investitori austrieci actuali şi cu cei potenţiali, existând numeroase întâlniri, inclusiv cu ocazia vizitelor pe care oficiali guvernamentali români le-au făcut la Viena.

AGERPRES: Cum promovaţi interesele/valorile economice, politice, cultural-ştiinţifice ale României?
Bogdan Mazuru: Întreaga activitate a ambasadei este dedicată, prin definiţie, promovării acestor interese şi valori: la nivel politic prin contactul permanent şi activ cu autorităţile austriece, la nivel economic prin întâlniri periodice cu investitorii şi potenţialii investitori austrieci din România, iar în domeniul ştiinţei şi culturii prin numeroasele evenimente organizate împreună cu ICR Viena şi prin facilitarea contactelor dintre reprezentanţii instituţiilor de cultură, ai mediului academic şi de cercetare, ai organizaţiilor neguvernamentale, prin schimbul de bune practici în sistemul de învăţământ dual.

AGERPRES: În timpul vizitei ministrului delegat pentru afaceri europene Victor Negrescu în Austria, la 12 martie, a fost evidenţiat obiectivul comun al preşedinţiilor Consiliului Uniunii Europene, exercitate succesiv de Austria şi România, de a contribui la promovarea unei agende bazate pe unitatea şi coeziunea proiectului european. Ce şi-au propus concret cele două părţi să promoveze în comun?
Bogdan Mazuru: Scopul unei preşedinţii a Consiliului UE este avansarea agendei europene. Ţara care exercită preşedinţia rotativă la un moment dat are în primul rând rolul unui mediator sau "honest broker", ca să folosesc sintagma din limba engleză. Perioada în care România şi Austria vor deţine preşedinţia va fi marcată de două teme foarte importante, care se vor afla în topul agendei europene: discuţiile privind bugetul UE (cadrul financiar multi-anual, MFF) şi Brexit. Ambele vor presupune utilizarea cât mai eficientă a acestui rol de mediator.
În privinţa unor subiecte specifice pe care ambele preşedinţii doresc să le promoveze, aş menţiona în primul rând Strategia Uniunii Europene privind Regiunea Dunării.

AGERPRES: În cadrul aceleiaşi vizite au fost abordate oportunităţile de promovare comună a Strategiei Uniunii Europene privind Regiunea Dunării în acelaşi context al mandatelor succesive ale celor două ţări la Consiliul Uniunii Europene, dar şi a deţinerii de către România a preşedinţiei strategiei în perioada noiembrie 2018 - noiembrie 2019. Ce oportunităţi concrete au fost identificate în acest domeniu?
Bogdan Mazuru: Deţinerea de către Austria şi România a preşedinţiei rotative a Consiliului UE este într-adevăr o ocazie de a intensifica colaborarea noastră în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării şi de a avansa proiectele comune. SUERD a pornit de la o iniţiativă comună a României şi Austriei în 2008. Ca atare, colaborarea noastră înseamnă atât proiecte concrete, cât şi un angajament continuu pentru ca SUERD să rămână o strategie de succes a Uniunii, cu rezultate vizibile pentru oameni. România coordonează împreună cu Austria Aria Prioritară 1A - Căi Navigabile Interioare. Alături de partenerii austrieci şi de celelalte state din regiunea Dunării participăm la o serie de proiecte care ţin de modernizarea infrastructurii de transport, dezvoltarea porturilor, reducerea riscului de inundaţii, turism etc. Este vorba de proiecte transfrontaliere, de impact asupra regiunilor din zona Dunării şi derulate în actualul exerciţiu financiar al UE, precum proiectul FAIRway Danube.

AGERPRES: Conform cancelarului Sebastian Kurz, imigraţia şi securizarea frontierelor europene vor fi în centrul preşedinţiei austriece a Consiliului UE, perioadă în care ministrul de interne Herbert Kickl, care doreşte revizuirea legii austriece privind azilul, va încerca să construiască o alianţă a ţărilor care împărtăşesc aceeaşi poziţie în acest aspect. Cum va răspunde România dacă i se va propune să intre într-o astfel de alianţă?
Bogdan Mazuru: Protejarea graniţelor externe este un obiectiv împărtăşit de toate statele membre UE. Vom sprijini acele măsuri care vor genera rezultate palpabile în acest sens.
În ce priveşte sistemul de azil, principiile fundamentale care trebuie să ne ghideze în UE sunt cele stabilite în 1951 de către Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva. Nu trebuie să facem rabat de la aceste principii care au ca fundament drepturile omului. Solicitările de azil sunt şi vor trebui să fie analizate luând în considerare fiecare caz individual.

AGERPRES: Gazoductul BRUA - între Bulgaria, România, Ungaria şi Austria - este apreciat drept un proiect deosebit de important pentru securitatea energetică a României, oferind o diversificare a rutelor de transport al gazelor naturale. Cum este perceput în Austria acest proiect?
Bogdan Mazuru: Coridorul BRUA este, într-adevăr, un proiect deosebit de important pentru siguranţa şi independenţa energetică a României. În acelaşi timp, a fost inclus pe lista proiectelor europene de interes comun eligibile pentru accesarea fondurilor europene, precum şi pe lista proiectelor prioritare regionale. Coridorul va permite integrarea pieţei gazelor naturale şi va spori securitatea energetică a întregii regiuni prin diversificarea rutelor de transport. Aceste aspecte sunt împărtăşite şi de Austria, care este o parte importantă a BRUA. Avem un dialog constant cu partea austriacă, care susţine în continuare construcţia conductei.

AGERPRES: Cum resimţiţi impactul dezvoltării reţelelor online de comunicare şi cum influenţează acestea activitatea diplomatică în general?
Bogdan Mazuru: În mod evident, dezvoltarea internetului şi a reţelelor sociale a dinamizat enorm transmiterea informaţiilor, cu avantajele şi dezavantajele de rigoare, legate mai ales de veridicitatea unor mesaje. În acest context, prin paginile de internet şi de Facebook ale ambasadei, încercăm să oferim publicului austriac şi românilor din această ţară cât mai multe informaţii utile. Ecourile sunt, în cele mai multe cazuri, pozitive.

AGERPRES: Diaspora românească este tot mai organizată datorită internetului. Există numeroase asociaţii ale românilor şi platforme online, inclusiv în Austria, care vin în sprijinul românilor plecaţi din ţară. În acest context, în ce măsură apelează românii din Austria la serviciile Ambasadei României din Viena şi care sunt problemele pe care aceştia le ridică cel mai des?
Bogdan Mazuru: În cele mai multe cazuri, românii din Austria apelează la noi pentru probleme consulare, cu care se confruntă la un moment dat probabil orice concetăţean. Nu trebuie omise însă nici proiectele din domeniul economic şi, mai ales, cultural cu care ni se adresează diverse organizaţii şi persoane din ţară sau din Austria. Încercăm să le dăm curs în măsura posibilităţilor, în colaborare cu ICR Viena sau consulatele onorifice ale României, care joacă un rol important în relaţia cu comunităţile româneşti de pe teritoriul Austriei.

AGERPRES: Ce manifestări vor fi organizate la Viena, cunoscută drept capitala muzicii şi a culturii, pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri?
Bogdan Mazuru: Desigur, ne-am propus să organizăm o serie de evenimente de mare ţinută la Viena cu ocazia Centenarului. De altfel, am deschis Anul Centenar la 30 noiembrie 2017 printr-un concert al orchestrei Filarmonicii de Stat din Cluj-Napoca, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea şi având-o ca solistă pe pianista Alexandra Dariescu, care a avut loc în cea mai prestigioasă sală de concerte din Viena - Musikverein. Evenimentul s-a bucurat de un mare succes şi de o reflectare pe măsură în presa austriacă. Sigur că avem nişte proiecte foarte ambiţioase dedicate Centenarului, care sunt în curs de finalizare. Vă asigurăm că le vom face cunoscute la momentul oportun.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)