O lege menită să îmbunătăţească imaginea Poloniei şi care prevede între altele pedepse cu închisoarea pentru cei care evocă existenţa unor "lagăre ale morţii poloneze" a stârnit nemulţumire atât în Israel, cât şi în Ucraina. Statul evreu a ajuns chiar să acuze Varşovia că neagă Holocaustului, comentează luni AFP.

După instalarea sa la putere, în octombrie 2015, partidul conservator naţionalist polonez Lege şi Justiţie (PiS) a lansat o "politică istorică" vizând renaşterea patriotismului, mai ales prin elogierea faptelor de vitejie ale polonezilor din trecut - în faţa naziştilor germani, a regimului comunist, a naţionaliştilor ucraineni sau a Armatei roşii -, inclusiv prin rememorarea atitudinii polonezilor care şi-au riscat viaţa pentru a salva evrei. Noua politică urmăreşte totodată să împiedice difuzarea de versiuni ale istoriei pe care Varşovia le consideră incorecte şi jignitoare.

Până de curând, această politică nu a întâmpinat prea mare opoziţie, în afara unor confruntări verbale cu Ucraina. Nici revendicarea de despăgubiri de război din partea Germaniei nu a mai "făcut valuri", Berlinul considerând chestiunea închisă sub aspect legal.

Tensiunea a crescut însă după adoptarea, vineri, de către camera inferioară a parlamentului polonez a unei legi cu privire la Shoah, exterminarea evreilor de către germani care a avut loc în Polonia sub ocupaţie. Conservatorii aflaţi la putere în Polonia susţin că obiectivul principal al acestei legi este de a evita atribuirea "naţiunii sau statului polonez" a unor crime comise de germanii nazişti şi mai ales de a împiedica folosirea expresiei "lagăre poloneze ale morţii" referitor la lagărele amplasate pe teritoriul polonez ocupat de Germania hitleristă.

Guvernul israelian a denunţat însă o tentativă de negare a participării unor polonezi la exterminarea de evrei de către nazişti şi un risc ca supravieţuitorii Shoah care evocă astfel de cazuri să fie urmăriţi în justiţie. "Nu vom tolera deformarea adevărului şi rescrierea istoriei sau negarea Holocaustului", a declarat premierul Benjamin Netanyahu.

În aceeaşi zi, Ministerul ucrainean de Externe a criticat la rândul său un alt pasaj al aceleiaşi legi, cel care permite urmărirea în justiţie a celor care neagă crimele comise de naţionalişti ucraineni între 1925 şi 1950, inclusiv a celor care au colaborat cu naziştii. "Ucraina se opune categoric unei noi tentative de a impune un tratament unilateral evenimentelor istorice", a subliniat MAE de la Kiev într-un comunicat în care îşi manifestă de asemenea îngrijorarea faţă de intenţia de a-i prezenta pe ucraineni ca pe nişte "naţionalişti criminali" şi "colaboratori ai celui de-al 3-lea Reich".

Directorul Institutului ucrainean pentru memoria naţională, Volodimir Viatrovici, a criticat pe pagina sa de Facebook legea poloneză, calificând-o drept "periculoasă nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru Polonia", întrucât "marchează un pas important către limitarea libertăţii de exprimare şi introducerea cenzurii".

Varşovia a reacţionat în special la reproşurile israeliene. Preşedintele Andrzej Duda a încercat să înăbuşe în faşă o criză, manifestând flexibilitate, iar duminică a promis că va examina pasajele din lege aduse în discuţie de Israel. Evaluarea sa urmează să fie prezentată "după finalizarea activităţii parlamentare (asupra legii) şi după o analiză atentă a formei finale a actului", conform unui comunicat al preşedinţiei. Pentru a intra în vigoare, legea în cauză mai trebuie adoptată şi de Senat, care ar putea să o modifice, apoi promulgată de şeful statului.

Duminică seara, premierul polonez Mateusz Morawiecki a discutat la telefon pe această temă cu omologul său israelian Benjamin Netanyahu, iar potrivit unui comunicat emis de biroul acestuia din urmă cei doi şefi de guvern au "căzut de acord să iniţieze imediat un dialog şi să formeze două echipe cu scopul de a încerca să ajungă la o înţelegere în legătură cu legislaţia" poloneză.

Morawiecki a precizat ulterior într-un interviu acordat agenţiei poloneză de presă PAP că i-a spus omlogului său israelian că "suferinţa şi tragedia victimelor Holocaustului şi suferinţa şi tragedia tuturor victimelor crimelor naziste obligă întreaga lume nu doar să respecte memoria celor ucişi, ci şi să condamne cu fermitate orice relatare falsă a crimelor Holocaustului".

"Am atras de asemenea atenţia că, spre deosebire de ţările occidentale ocupate de Germania nazistă în cel de-al doilea război mondial şi unde cei care i-au ajutat pe evrei au riscat doar o amendă sau închisoarea, în Polonia ocupată astfel de gesturi au fost pedepsite cu moartea, pedeapsa fiind aplicată nu doar celor care i-au ajutat pe evrei, ci întregii lor familii", a mai explicat premierul polonez, potrivit căruia Benjamin Netanyahu a acceptat în timpul convorbirii lor telefonice că expresia "lagăre poloneze ale morţii" este "jignitoare şi nepotrivită".

Purtătoarea de cuvânt a PiS, Beata Mazurek, a adoptat un ton mai puţin conciliant. "Nu vom schimba nicio dispoziţie din lege. (...) Ne-am săturat de acuzaţii împotriva Poloniei şi a polonezilor pentru crime germane", a scris ea pe Twitter.

Şase milioane de polonezi, între care trei milioane de evrei, au fost ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu,  online: Irina Giurgiu)