Între cântece adaptate pentru streaming și reprezentații îndrăznețe, concursul muzical Eurovision se pregătește să celebreze cea de-a 70-a sa aniversare, săptămâna viitoare, la Viena, într-o ediție ce va fi organizată într-o atmosferă festivă, dar cu măsuri stricte de securitate, din cauza controverselor legate de participarea Israelului, informează AFP.

În fiecare an, Eurovision este marcat de polemici, iar în 2026 reprezentanta României, Alexandra Căpitănescu, a făcut să se vorbească despre ea datorită piesei sale 'Choke Me', întrucât anumite persoane consideră că au descoperit în versurile acestui cântec referiri care normalizează strangularea în timpul actului sexual, afirmă jurnaliștii francezi de la AFP.

Provocarea este tipică pentru tradiția 'Eurotrash' a acestui concurs, definită de cercetătoarea Galina Miazhevich, de la Universitatea din Cardiff, ca 'o provocare la adresa bunului gust și care valorizează excesul'.

Tendințele folclorice, de care multe țări din Europa de Est s-au folosit în trecut pentru a afirma identitatea lor post-sovietică, sunt mai puțin prezente în acest an, iar stilul pop este dominant.

Alegerea Australiei de a trimite în concurs o vedetă deja confirmată, Delta Goodrem, a stârnit un val de curiozitate mediatică, interesul depășind cu mult cercul fanilor acestui concurs.

Potrivit caselor de pariuri, cântăreața australiană figurează printre favoriți, alături de artiștii selecționați în acest an de Finlanda, Grecia, Danemarca și Franța.

Televiziunea de stat din Austria, ORF, a decis să facă o trimitere la originea austriacă a cărții poștale, inventată de Emanuel Herrmann în secolul al XIX-lea, atunci când a realizat micile clipuri care prezintă fiecare concurent.

Iar pentru a oferi o tușă de glamour prezentării evenimentului, organizatorii austrieci au ales o personalitate locală, Victoria Swarovski, provenită din celebra familie fondatoare a grupului Swarovski, lider mondial în industria cristalelor șlefuite.

Semifinalele de marți și joi vor permite alcătuirea unei prime selecții a concurenților înaintea marii finale, considerată mult timp o combinație de kitsch și demodat, dar al cărei caracter spectaculos impune de acum respect.

Finala concursului Eurovision 2026 va fi difuzată în direct sâmbătă, 16 mai, de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU).

Anul trecut, potrivit EBU, 166 de milioane de oameni au ascultat la televizor preludiul din 'Te Deum' al lui Charpentier, care este considerat un generic legendar.

Totodată, competiția este din ce în ce mai prezentă pe rețelele de socializare. Stilurile muzicale se succed, de la pop la folk, trecând prin rock și muzică electronică.

Deși unii dintre concurenți au ales să cânte în engleză, numeroase alte limbi vor putea fi auzite pe scena de la Viena, unde 35 de țări sunt înscrise în competiție, marcată în acest an de revenirea Bulgariei, Republicii Moldova și a României.

'Provocare complexă'

Însă numărul participanților este cel mai scăzut din ultimii ani, după ce Spania, Irlanda, Islanda, Țările de Jos și Slovenia au decis să boicoteze concursul în semn de protest față de participarea Israelului. Peste 1.000 de artiști și trupe au îndemnat la boicotarea evenimentului, inclusiv Peter Gabriel și Massive Attack.

Protestatarii au anunțat că se vor mobiliza. Ei îi reproșează Israelului felul în care a condus războiul din Gaza, inițiat în semn de represalii după atacul comis pe 7 octombrie 2023 de organizația teroristă Hamas pe teritoriul său.

Unul dintre protestatari, Ernst Wolrab, în vârstă de 67 de ani, regretă că 'o tribună' i-a fost oferită Guvernului israelian pe scena internațională, un fapt care ar permite 'legitimarea' acțiunilor sale.

Începând din 2024, EBU și-a consolidat regulamentele de neutralitate pentru a evita orice abatere, iar artiștii sunt expuși la sancțiuni dacă vor utiliza concursul ca pe o tribună politică, a reamintit Dean Vuletic, un specialist în istoria Eurovisionului.

95.000 de bilete au fost vândute unor fani din 75 de țări din întreaga lume, potrivit EBU, care a menționat 'o cerere puternică' în Statele Unite, Australia, Brazilia, Japonia și Africa de Sud.

Protecția delegațiilor, gestionarea numeroaselor festivități organizate în paralel în oraș: găzduirea concursului Eurovision este 'o provocare complexă', a declarat Dieter Csefan, vicepreședintele Poliției din Viena.

În urmă cu 11 ani, Austria, o țară din Europa Centrală cu o populație de 9,2 milioane de locuitori, a găzduit deja cu succes acest eveniment, însă 'situația mondială' s-a schimbat de atunci și riscul unui atac cibernetic este mai mare, a explicat el, care a evocat și un sprijin primit din partea FBI.

Pe lângă faptul că găzduiește numeroase congrese și sedii ale unor organizații internaționale, precum ONU și OPEC, capitala Austriei dispune totuși 'de experiență în organizarea marilor evenimente', a adăugat Dieter Csefan.

Serviciile de informații au verificat profilurile celor 16.000 de profesioniști care vor fi implicați în concursul Eurovision, pentru a elimina orice potențial factor perturbator.

În ceea ce privește cele 3.500 de tone de echipamente transportate spre sala de spectacole Stadthalle, acestea au fost deja scanate cu meticulozitate.

Zona beneficiază, de altfel, de același nivel de securitate ca un aeroport internațional, potrivit serviciilor de securitate, care doresc să evite o anulare a concursului, așa cum s-a întâmplat în cazul concertelor din Viena ale cântăreței americane Taylor Swift în 2024, ca urmare a unei amenințări ce viza comiterea unui atac terorist. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)