Deși sclavii din orașul antic Pompeii erau considerați doar niște ''unelte vorbitoare'', unii primeau hrană mai bună decât oamenii obișnuiți, a afirmat Ministerul italian al Culturii vineri, menționând dovezi obținute în urma unor excavări recente, informează Reuters.

Carafe cu fasole fava și un bol mare cu fructe - pere, mere și fructe de scoruș - au fost descoperite la primul etaj al camerei servitorilor dintr-o vilă de mari dimensiuni situată în Civita Giuliana, suburbia nordică a orașului antic Pompeii, potrivit unui comunicat.

Sclavii trăiau la parter, în celule de 16 metri pătrați infestate de șobolani și care găzduiau până la trei persoane, însă arheologii sunt de părere că aveau parte de o alimentație îmbunătățită pentru a putea menține productivitatea, se mai arată în comunicat.

''Se putea întâmpla ca sclavii de la vilele din jurul Pompeii să fie mai bine hrăniți decât cetățenii liberi, ale căror familiile erau afectate de lipsuri și erau nevoite să cerșească de la oamenii importanți ai orașului'', a spus Ministerul. Oamenii obișnuiți, din clasa muncitoare aveau o dietă simplă, pe bază de grâu.

Descoperirile expun ''absurditatea sistemului sclavagist antic'', a spus într-un comunicat directorul Parcului Arheologic Pompeii, Gabriel Zuchtriegel, care a mai notat și că locuitorii Romei antice se refereau la sclavi ca la niște unelte vorbitoare.

Pompeii, odinioară un oraș înfloritor situat în apropiere de Napoli, a fost distrus de erupția Muntelui Vezuviu în anul 79 d. Hr., ruinele sale fiind îngropate timp de mai multe secole sub un strat dens de cenușă și lavă. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)