Specialiștii în fizică atomică au setat marți ceasul simbolic al sfârșitului lumii (''Doomsday Clock''/ 'Ceasul Apocalipsei') mai aproape ca niciodată de miezul nopții, invocând amenințările nucleare ale Rusiei în contextul invadării Ucrainei, tensiunile în alte puncte fierbinți de pe glob, aplicațiile inteligenței artificiale în domeniul militar, precum și schimbările climatice, aceștia fiind o parte din factorii care stau la baza riscurilor de producere a unei catastrofe globale, informează Reuters.

Cercetătorii din cadrul organizației Bulletin of the Atomic Scientists au setat ceasul la 89 de secunde înainte de miezul nopții - considerat momentul teoretic al anihilării. Ceasul a fost setat cu o secundă mai aproape de miezul nopții decât anul trecut. Organizația nonprofit cu sediul în Chicago a creat Ceasul Apocalipsei în 1947, în perioada tensiunilor Războiului Rece de după cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru a avertiza publicul cât de aproape este omenirea de distrugerea planetei.

''Factorii care au dus la decizia de anul acesta - riscul nuclear, schimbările climatice, potențiala utilizare necorespunzătoare a inovațiilor din științele biologice și dintr-o gamă de alte tehnologii emergente cum ar fi inteligența artificială - nu erau noi în 2024. Dar am constatat progrese insuficiente în abordarea provocărilor-cheie, iar în multe cazuri, acest lucru conduce către efecte tot mai negative și îngrijorătoare'', a declarat Daniel Holz, președintele consiliului științific și de securitate al organizației.

''Setarea Ceasului Apocalipsei la 89 de secunde înainte de miezul nopții este un avertisment pentru toți liderii mondiali'', a adăugat Daniel Holz.

Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a lansat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial.

''Războiul din Ucraina continuă să se profileze ca o sursă majoră de risc nuclear. Conflictul ar putea escalada în orice moment astfel încât să includă arme nucleare în urma unor decizii pripite sau în urma unui accident sau a unor calcule greșite'', a spus Daniel Holz.

În noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a coborât pragul pentru un atac nuclear drept răspuns la o gamă largă de atacuri convenționale, demers pe care Kremlinul l-a descris drept un semnal pentru Occident în mijlocul unui război în care Ucraina a primit arme furnizate de Statele Unite și de aliații săi. Doctrina actualizată a Rusiei stabilește un cadru pentru condițiile în care Putin ar putea ordona un atac din partea țării cu cel mai mare arsenal nuclear din lume.

Rusia a spus în octombrie că nu va discuta semnarea unui nou tratat cu Statele Unite care să înlocuiască Noul Tatat Strategic pentru Reducerea Armelor Nucleare, care limitează armele nucleare strategice ale fiecărei dintre cele două state și care expiră în 2026, întrucât Moscova este de părere că documentul ar trebui extins și lărgit pentru a include și alte țări.

''Agresiunea rusă în Ucraina, inclusiv folosirea repetată a amenințărilor nucleare de la începutul conflictului, a fost neliniștitoare. În plus, retragerea recentă din tratate importante privind controlul armelor este un semnal alarmant privind creșterea riscului nuclear'', a adăugat Daniel Holz.

Orientul Mijlociu a fost o altă sursă de instabilitate având în vedere războiul Israel-Gaza și ostilități regionale mai extinse în care sunt implicate țări precum Iranul. China, care deține arsenal nuclear, și-a intensificat presiunea militară în apropiere de Taiwan după ce a trimis nave de război și avioane de luptă în apele și spațiul aerian din jurul acestei insule, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său. Coreea de Nord continuă, de asemenea, să facă teste cu diferite rachete balistice.

''Urmărim cu atenție și sperăm că acordul de încetare a focului în Gaza va fi durabil. Tensiunile din Orientul Mijlociu inclusiv cu Iranul sunt în continuare periculos de instabile. Mai sunt și alte potențiale puncte fierbinți în lume, printre care Taiwan și Coreea de Nord. Oricare dintre acestea s-ar putea transforma într-o conflagrație care să implice arsenal nuclear, cu consecințe impredictibile și potențial devastatoare'', a mai spus Daniel Holz.

Inteligența artificială a făcut progrese rapide la capitolele capabilitate și popularitate în 2024, stârnind temeri crescânde în rândul unor experți privind aplicațiile sale în domeniul militar și riscurile pe care acestea le-ar reprezenta pentru securitatea globală. Guvernele au abordat problema inegal. În Statele Unite, spre exemplu, fostul președinte Joe Biden a semnat în octombrie un ordin executiv având drept obiectiv reducerea riscului pe care AI îl reprezintă pentru securitatea națională, economie, sănătate și siguranță publice. Succesorul său, Donald Trump, a revocat ordinul săptămâna trecută.

''Progresele AI au început să-și facă simțită prezența pe câmpul de luptă în moduri incipiente, dar îngrijorătoare, iar o preocupare deosebită o constituie posibilitatea viitoare a unor aplicații AI în domeniul armelor nucleare. În plus, AI perturbă din ce în ce mai mult ecosistemul informațional al omenirii. Dezinformarea și informațiile false propagate cu ajutorul AI vor spori și mai mult această disfuncționalitate'', a adăugat Daniel Holz.

Anul trecut a fost cel mai cald an din istoria înregistrărilor meteorologice, potrivit oamenilor de știință ai Organizației Meteorologice Mondiale, un organism din cadrul ONU. Ultimii 10 ani au fost cei mai călduroși 10 ani din istoria înregistrărilor, a mai spus instituția.

''Deși s-au înregistrat progrese impresionante în domeniul energiei eoliene și solare, omenirea tot nu reușește să implementeze măsurile necesare pentru prevenirea celor mai grave aspecte ale schimbărilor climatice'', a concluzionat Daniel Holz.

Bulletin of the Atomic Scientists a fost fondat în 1945 de mai mulți oameni de știință, printre care Albert Einstein și J. Robert Oppenheimer. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)