Străzile unui oraş din estul Spaniei s-au colorat miercuri în roşu pe măsură ce numeroşi petrecăreţi au participat la o bătaie cu roşii coapte în cadrul tradiţionalului Festival Tomatina, informează Reuters.

Aproximativ 22.000 de participanţi îmbrăcaţi în alb s-au bătut cu tomate în frenezia care cuprinde oraşul Bunol, situat la 40 de kilometri vest de Valencia, în fiecare an în ultima săptămână a lunii august.

Şapte camioane au distribuit 150 de tone de roşii coapte pentru participanţii la eveniment, dintre care mulţi sunt turişti veniţi din străinătate. Nerezidenţii plătesc o taxă de 15 euro, în timp ce locuitorii din Bunol participă în regim de gratuitate.

"Iubim roşiile! De aceea ne-am hotărât să venim şi ne-am distrat de minune", a declarat Taylor, care a venit din Australia, adăugând că ea şi prietenii ei vor prepara "nişte spaghete cu sos".

Startul acestei bătăi cu roşii care durează o oră a fost dat de petardele aprinse după ce unul dintre participanţi a reuşit să se caţere pe un stâlp alunecos, uns cu săpun, pentru a smulge un jambon agăţat în vârful acestuia.

Senam, care este din Kenya, a descris evenimentul ca fiind "frumos, minunat, creativ şi uluitor".

După bătaia cu roşii, echipa locală de curăţenie, înarmată cu furtunuri de apă, a fost trimisă să îndepărteze deşeurile de pe străzile oraşului, care deveniseră strălucitoare datorită acidităţii naturale a roşiilor.

Fructele, cultivate special pentru Festivalul Tomatina, sunt considerate prea acre pentru a fi consumate de oameni.

Potrivit site-ului Festivalului Tomatina, originea evenimentului datează din perioada unei dispute ce a avut loc în 1945 cu ocazia Zilei oraşului, care s-a terminat printr-o bătaie generală cu roşii, luate de pe rafturile unui vânzător local de zarzavaturi, înainte ca Poliţia să restaureze ordinea publică.

În anul următor, mai mulţi tineri au recreat acea altercaţie, unii dintre ai aducându-şi propriile tomate. Evenimentul a fost interzis pentru scurtă vreme în anii 1950 în timpul dictaturii fasciste a generalului Francisco Franco, însă a fost reluat în 1959 cu anumite reguli. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)